Stiri si imagini

Peste exact 2 luni de zile vom sti cine este Primarul Orasului Busteni. Pe 11 iunie vor fi alegeri deoarece… fostul primar este acum in Senatul Romaniei. Stim si primul candidat la functia de primar: consilierul local Mihai Totpal, presedintele P.E.R. Busteni.  In opinia mea, este optiunea secunda dupa cea a PSD-ului. Nu se stie deocamdata care este optiunea PSD, dar calculele arata ca nr. membrilor acestui partid a decis mereu alegerile. Cred ca d-l Mihai Totpal este o optiune buna pentru oras, in principal pentru ca este tanar si a aratat ca poate face niste lucruri.

Se voteaza doar primarul, nu si echipa de consilieri. Iar majoritatea in Consiliul Local, o are evident tot PSD-ul. Astfel ca, noul primar va fi… fie de la PSD, fie va trebui sa faca o alianta cu acest partid. Personal, as vrea ca actualul viceprimar, d-l Nae Savel, care are experienta in administratie, si totodata atributii de primar, sa duca toata treaba pana la capat. Ei au propria echipa, iar un razboi intre primar pe o parte si viceprimar plus consiliul local de cealalta parte, ar fi ultimul lucru de care are nevoie orasul. Peste 3 ani, oricine poate veni cu o echipa. Deoarece, ca sa faci ceva pentru oras ai nevoie de o echipa. Cred ca ar functiona si d-l Mihai Totpal primar si d-l Nae Savel viceprimar.

Ramane de vazut care va fi optiunea PSD.

Dupa cum multi au aflat, Salvamont Bran nu se va desfiinta:

Ieri au fost alegeri judetene la PNL si aflam ca primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea, a fost ales vicepresedinte.

Salvamontul din Dambovita a fost luat un pic la intrebari de d-l Vali Calcan proprietarul hotelului Pestera 🙂 Ei postasera ieri ceva cu vremea, aratau ca e frig si domnul respectiv admira peisajul cu soare la cativa metri de ei 🙂 Unii salvatori montani nu fac niste lucruri cu intentie rea, ci preiau din diferite surse starea vremii.

Cum toate echipele Salvamont din Bucegi au cont de Facebook, eu le-as face rugamintea ca la fiecare ora din zi sau macar la 2-3 ore, sa posteze cate o imagine cu cadrul natural din care sa reiasa starea vremii din acel moment. Plus viteza vantului, temperatura… Asemenea informatii ar fi deosebit de folositoare pentru turisti si s-ar incadra cu succes in activitatea de prevenire a accidentelor.

La articolul anterior, am niste comentarii nepublicate, pentru ca raspunsurile se gaseau in articol, ceea ce arata ca „specialistii” nu au citit tot, deci nu stau iar sa le scriu la fiecare in parte 🙂 Si, de asemenea, comentatori care ma lauda, zic si fac aprecieri. Desi vin de la niste nume in domeniu, nu le public, pentru ca nu doresc aprecieri. Multumesc tuturor pentru interes, dar aici comenteaza oameni simpli. Este super sa fii om simplu 🙂

Consider ca pe subiectul Posada, chiar sunt extrem de documentat si cand sunt atatea dovezi si lucrurile se leaga astfel, realitatea devine evidenta. Ca nu esti parte din ea si nu-ti convine, este pentru ca nu ai vrut si ai considerat ca doar tu ai prin lege nu stiu ce drepturi in a scrie istoria nationala. Deci daca nu e ca tine, altii nu conteaza 🙂

Statul nu a acordat dreptul de a sapa doar arheologilor. Si altii sapa dupa sare, petrol, pentru a ingropa conducte etc. Daca activitatea celor cu detectoare se considera ca distruge nu stiu ce, nu aparea o lege care sa o permita. Cata vreme nu se sapa in situri arheologice si se preda ce se gaseste conform legii, totul e cum trebuie. Descoperirile intamplatoare si valoarea celor descoperite sunt cu mult mai numeroase si mai mari decat cele realizate de cercetarea arheologica cunoscuta. Ceea ce in niciun caz nu inlocuieste acea cercetare si nici nu o va inlocui. Cumva, si detectoristi si arheologi ar trebui sa lucreze in comun. Nu vrajeala cu iti da nu stiu cine o recompensa si constati ca trebuie sa dai statul in judecata pentru ea, nu inscenari ca ai sapat si nu e voie si alte povesti. Ar trebui astia cu detectoarele sa infiinteze un sindicat, o asociatie ceva 🙂 Pentru ca daca te uiti in Repertoriul Arheologic National, sunt mii de situri arheologice care nici macar nu au fost cercetate cum trebuie. Iar in ritmul actual de lucru al specialistilor, ne vom scrie o istorie reala peste sute de ani 🙂

In noi sunt de fapt, cele mai mari comori 😉

Cireasa de pe tort este ca detectoristii fac descoperiri in cu totul alte locuri decat in situri arheologice. Va dati asadar seama cate se mai ascund in pamantul acestei tari. Imaginati-va ce s-ar intampla daca statul ar spune: de maine rugam detectoristii sa se organizeze in echipe de 5 persoane si sub indrumarea unui arheolog, sa ia siturile arheologice la rand. Fara sa se dea nicio recompensa, ci doar sa contribuie cu totii la aflarea adevarului istoric. Cred ca din atatea mii de locuri, ar iesi la iveala tot felul de tezaure si marturii cu o valoare inestimabila.

Ganditi-va ca plaja Marii Negre nu a fost cercetata niciodata cu detectorul pentru ca este interzis. Sa o iei de la granita cu Bulgaria pe langa fostele colonii grecesti, ce ar insemna? Sa iei toate cetatile de pe dealuri si munti. Datele principale despre un sit se cunosc, deci nu ai ce sa strici, dimpotriva, completezi. Pai numai la catalogare le va lua ani de zile specialistilor. Am auzit pe multi spunand ca mai bine sa ramana in pamant, sa aiba si generatiile viitoare 🙂 Nu pot sa cred ca nu reusim sa depasim barierele acestea stupide, comuniste, superstitiile si balcanismele.

Oare ar fi rau sa propun asta? Adica eu sa o prezint unor alesi si ei sa o duca mai departe?! Cine stie cum se aranjeaza lucrurile 🙂

Multi vad dar nu inteleg. Acolo este o padure ridicata peste aluviuni groase de cel putin un metru.

Drum candva pietruit, azi o simpla poteca folosita de animale. „Pavajul” se observa ca nu e din perioada regala.

Nu e drumul austriac cum am fost intrebat. Este un drum de acces realizat cel mai probabil intre 1950-1960.

Apropo de drumuri, sus, este un drum de exploatare care pare ca se opreste la acel peisaj superb. Dupa perdeaua de zade este golul alpin. Cred ca este o buna varianta de plimbare dupa prima zi de Paste.

Peisaj zic eu. Cand ma uit mai bine la pietrisul de prin jur vad un animal mort…

Ce naiba o fi, cu coada asa mica? 🙂 Labutele sunt asemanatoare cu jderul, nevastuica. O fi vreun pui de nevastuica, luat de ape. Si culoarea blanii e ciudata.

Cica… ce tot ma uit la toate prostiile si mortaciunile :)) De fel, sunt un om curios, imi place sa stiu cat mai multe.

De exemplu, un prieten bun… stie unde s-a prabusit un avion american in timpul celui De-Al Doilea Razboi Mondial. Bine, nu mai este nimic acolo dar as vrea sa pozez zona. E la noi, in judetul Prahova. Si ca sa nu-l stresez si mai mult, i-am zis ca-l ajut pe acolo la treaba, la ce vrea el, doar sa merg sa vad. La pas, am mai strabatut eu acea comuna :)) Dar el acolo a copilarit, e mult diferit asadar. Acum incerc sa fiu linistit, si sa nu-l intreb de prea multe ori cand mergem, adica sa nu-l stresez; ca sa nu-i para rau ca mi-a zis 🙂

Dupa viscol, muntele si padurea

Intai, aspecte urbane ale viscolului:

aLa Sinaia, nu era cine stie ce 🙂 comparativ cu ce era la Busteni. Sinaia este bine protejata de niste culmi impadurite la nord si la sud. La Busteni, imediat ce trece vantul de Muchia-Lunga-Saua Baiului… e nasol!

2Spre gara… desi la doi pasi cum se spune, nu am mai ajuns. Se intampla sa nu ajungi, nici cand mai ai de facut cativa pasi.

La Busteni acum:

3Se circula un pic dificil pe DN 1 🙂 Motiv de suparare pentru multi, ca nu e nu stiu cine prezent. Doar politistii de la Rutiera stau pe orice vreme la intersectii. Bravo lor, oameni responsabili.

In general, cei care au patit-o, sunt oameni care nu iau in seama nimic, stiu ei mai bine ce este de facut.

4Pana la urma este o chestie de abordare. Ti-e frig si teama stai in casa.

v1

Nu e chiar rau sa iesi totusi pe o astfel de vreme, daca mergi pe picioarele tale.

Dimineata, iesind afara si observand muntii:

dscf8051E ceva zapada, dar a viscolit-o si a aruncat-o prin vai.

dscf8052

dscf8053

dscf8056

dscf8055

dscf8057La Cota 2000 vad ca mai dureaza finalul filmului acesta cu viscolul.

In fine, in loc sa ne vaitam si sa dam vina pe autoritati, mai bine facem fiecare cate ceva 🙂 Ca tot auzisem si la Sinaia, si la Busteni, si la Predeal, ca nu vine Primaria sa faca nu stiu ce 🙂 Noi doar sa privim 🙂

Ceea ce ma duce cu gandul la un calator strain pe meleagurile noastre pe la 1830. Sunt si niste adevaruri in relatarile lui care s-au perpetuat peste timp. Cum ar fi lenea, bautura etc…

bis6-copy„Munca de orice fel este in grija femeilor” 😉 Trebuie sa alegem oare primari-femei?! „Barbatii isi petrec viata tolaniti” 🙂 cred ca aceasta era realitatea acelor timpuri…

Mai bine, sa ascultam o piesa romaneasca, deosebita, ca ne-am mai schimbat si noi de atunci… Nu in toate, dar pe ici, pe colo… Ne-am civilizat, am mai facut si treaba, am inceput sa iubim si sa respectam femeia, asa femeile au devenit frumoase 🙂 O femeie nu poate deveni frumoasa si la propriu si la figurat decat prin iubirea unui barbat. Cred ca si invers e valabil, daca stau sa ma gandesc… In rest, mai folosim masti si pentru a privi si pentru a fi priviti!

 

Doua anotimpuri

Dualitate… la singular. Suntem fericiti sau nefericiti, e bine sau e rau. Ma uit la vreme… cand sunt aspecte de toamna, cand de iarna. Tot de o vreme, nu mai imi fac planuri in functie de starea vremii ci de starea mea. De mai bine de un an de zile, nu ma mai uit la meteo. Plec oriunde cand am chef, fie ploaie, fie soare. Ce daca ploua, parca nu a mai plouat…

Am observat ca ignorand stirile alarmiste cu vremea sunt mult mai linistit 🙂 De asemenea, nemaitinand cont de vreme am observat ca fac mult mai multe lucruri. Cred ca am invatat ca mult mai bine este sa faci exact ceea ce simti si sa lasi asa-zisa ratiune pe loc secund. Nu traim o vesnicie ca sa tinem cont de ce zice toata lumea. Constiinta este singurul glas autentic din noi, legatura cu Dumnezeu. Nu, nu am luat-o pe urmele d-lui Mircea Rosca care nu candideaza la parlamentare pentru ca l-a descoperit pe Dumnezeu. A facut ce a simtit! Mie mi-a placut foarte mult mesajul sau in care-L lauda pe Dumnezeu si in care subliniaza lucrurile cele mai importante pe lumea aceasta.

Ma refer la oamenii care au reconstruit refugiul din Saua Strunga-Parcul Natural Bucegi. Pe banii lor, munca lor, timpul lor, ideile si simtirile lor. Am inteles ca refugiul nu mai poarta numele „Om pe Munte” si ca literele au fost date jos de pe refugiu din cauza unor comentarii negative.

dscf5589

Stiti, cand lucrurile pe care le faci sunt si in folosul altora, se incadreaza la lucruri pozitive, adica evidenta si logica iti spun acestea 🙂 si auzi opinii negative… ai doua optiuni: ori nu-ti pasa si iti vezi mai departe de drum, ori le dai o mama de bataie celor veniti din taramul tastaturilor. Eu nu pot sa ma gandesc la o alta optiune, cum ar fi sa ma iau dupa ce zic unii si sa anulez o parte din propria munca. Dar, oamenii aceia inimosi au dat literele jos de pe refugiu… ca nu stiu pe cine a deranjat. Probabil in ideea ca acela mai destept cedeaza. Doar ca, in astfel de situatii nu este vorba de cine este destept si cine nu. E vorba de a-ti apara munca. Daca vei ceda la orice comentariu, nu mai faci niciodata nimic, pentru ca vei fi convins de inutilitatea demersului,  iti induci idei gresite ca noi stim doar sa criticam, ca nu apreciem nimic, ca nu se merita, ca nu ai cu cine 🙂

Trebuie sa intelegem ca nu putem multumi pe toata lumea si ca mereu va aparea cineva… sau mai multi care vor sa strice tot ce faci. Asculti, vezi daca poti lua ceva bun din opinia negativa, daca nu vezi nimic normal in ce zice, o ignori. Daca insista… eu ma gandesc la cazul cu refugiu, pai nu ai alta solutie decat sa le dai niste suturi din Saua Strunga pana la Padina.

Greu de tot vom ajunge la un nivel educational superior in societatea noastra. Bineinteles ca nici bataia nu este o solutie, nici pe departe, dar pe la noi se mai practica… si in cazul acelui refugiu, cred ca este un tratament grozav 🙂

Acum sa va invit pe un taram ideal, nu stiu cand vom ajunge si noi asa, dar daca ne straduim mai multi, fiecare in dreptul lui, ajungem:

Faza cum apare dirijorul, care pare un simplu trecator mi se pare superba. Pe la noi, prin multe locuri, daca plimbi o vioara fie te crede lumea profesor de muzica, fie ca o porti ca sa canti pe strada pentru bani 🙂 Adica un act cultural este sinonim cu pierderea timpului… din pacate!

Dar bine, stam perfect la falsificarea istoriei, la a acorda titluri de „valori nationale” la tot felul de tampenii. Deci chiar suntem unici si cei mai buni 🙂 Am mostenit din plin propaganda comunista. Mintim cat cuprinde si umflam lucrurile pana plesnesc. Si daca plesnesc, o intoarcem cu destinul, soarta care ne-a ales 🙂

Stiu pe cineva la o cabana pe munte. Si acesta este mare fan al luptatorului Catalin Morosanu. L-a observat in cantonament la Complexul de la Piatra Arsa, sus pe munte, si zicea ca e cel mai bun din lume sau ca na, va fi in scurt timp cel mai tare din parcare 🙂 Vreo 10 minute a vorbit intruna pana am reusit sa evadez din lumea lui. Am avut noroc!

Mie unul, nu-mi place deloc de acest sportiv si nu vad cum aceste lupte ar fi reprezentative pentru Romania. In anii trecuti, sportivul nostru facea portrete din carton cu adversarii sai si fie le taia cu drujba, fie trecea cu tractorul peste acestea. Mi s-a parut ca omul de abia a iesit de la gradinita 🙂 De altfel, si in ring se duce la bataie fara nicio tactica, nu are un stil, ceva specific. Ma gandeam ca poate le-a batut si pe vedetele acestor lupte: Badr Hari si Zabit Samedov. Mie imi place de ultimul, mi se pare ca arata cate ceva, asta cand ma uit cine stie cand… Si ce gasesc? Catalin al nostru nu s-a luptat cu Badr Hari, nu ca ar avea vreo sansa. Dar cu Samedov s-a luptat de curand. Intr-un minut Samedov l-a si umilit, l-a si invins. Nivelul sportivului nostru este mult inferior sportivilor de talie internationala. El e bun pe aici, prin Balcani… pana va gasi un antrenor care sa-l invete procedeul gandirii in teren 😉

….

Ieri au anuntat ploaie, dar pe munte a fost bine. Dupa ce s-a dus plafonul de nori, si in Valea Prahovei au fost cateva ore de soare. Daca imi anulam orice plan? Astia cu stirile lor meteo au indus o psihoza, cum e ploaie, cum sta lumea acasa 🙂 Mai vedem niste stiri cu nu stiu ce inundatii, uragane si gata, multi stau cuminti acasa. Sa nu moara probabil :))) Ca si la proteste, de ce sa iesi din casa daca ploua? 🙂 Sa faca protestul pe vreme buna 🙂

Poze de ieri:

dscf6041

dscf6042

dscf6049

dscf6051

dscf6054

dscf6058 Cineva dadea cu o pensula plina de alb peste padure…

dscf6061

dscf6065

dscf6071

dscf6077

dscf6081

dscf6087 Hotelul de la Cota 1400 si un fel de cort, ma gandesc ca a fost vreo nunta aseara.

dscf6096

dscf6099

dscf6103

dscf6105

dscf6129

dscf6131

dscf6140 Manastirea Sinaia

dscf6143

Traseul turistic: Platoul Bucegi (intersectia auto Piatra Arsa-Babele) – Babele – Sfinxul – Cerdac – Vf. Omu – Vf. Bucura – Vf. Gavanu – Valea Ialomitei – Cascada Obarsiei – Padurea Cocora – DJ 713

Sa vedem cat mai multe, sa nu fie nici prea mult de mers, sa fie si vremea buna, sa mergem si cu masina… un traseu de genu’. Cam cum gandesc unele doamne 🙂

Pana la urma a ramas sa ne auzim dimineata devreme, sa ne uitam la vreme. Acum, sa ma bag un pic in seama… pai daca te iei mereu dupa vreme nu mai faci nimic. Citeam ca si Radu-UnBolovan a fost cu altii ca el, pasionati de foto, si au prins o vreme capricioasa, postase poze faine. La un moment dat intervenise unul care merge si el pe munte si-i trasese un pic de maneca, adica ei cand pleaca pe munte nu se uita si la meteo? Cam cum vine asta? 🙂 Ce oameni de munte sunt? :))

Eu zic ca daca stai mereu stresat de vreme faci un traseu propus din alte 5. La vreme te uiti cand ai de gand sa strabati trasee de creasta, sa ramai pe undeva cateva zile, nu cand te duci cateva ore si mai ai si masina prin apropiere. Iar vara pe munte, in afara de trasnet pe creasta nu prea vad alte pericole 🙂 In rest, daca ai tot ce-ti trebuie la tine, cunosti zona, aia este, pleci la drum. Acestea sunt reguli cand pleci cu alti oameni care au experienta montana, gen cei care participa la Marathon 7500, stiu sa se orienteze… cand pleci cu familie, copii, persoane mai putin experimentate te uiti si la vreme si la traseu, iei in calcul mai multe.

Plecam si noi, luni, pe la 8 dimineata, urcam pe Dichiu, trecem de cabana, ziua se anunta foarte buna… ajungem in spatele a doua masini, una de IF alta de OT. Primul il sicana pe cel de-al doilea, nu-l lasa sa-l depaseasca, si mergea fix pe mijlocul drumului. Noi la fel stateam dupa ei, asistand la spectacol. Niste claxoane dar degeaba, ca boul din fata era absent. Nu voia sa stea pe banda lui ci pe mijlocul drumului. Probabil mai studia si peisajul, il enerva si pe ala din spatele lui… Prindem insa un culoar si viteza pe langa ei, cu claxoane si cuvinte frumoase. Eu propusesem sa le dam niste suturi la Piatra Arsa acestor „tarani”. Bine, ramasesem asa, intr-o aripa, dupa duminica Rusaliilor.

La Piatra Arsa, din masina de IF coboara un nene la vreo 50 de ani, niste copii, o femeie, inca o baba, din masina de Olt niste pustani, fete si baieti, cam de liceu. Oricum astia ultimii, daca ascultau manele nu puteau fi la facultate. De cand e drumul asfaltat, oricine poate ajunge pe munte, adica e si rau si bine.

Ne luam rucsacii si pornim de la intersectia drumului auto spre Piatra Arsa cu cel de pamant spre Babele… spre inaltimile Bucegilor, spre Omu 🙂

DSCF0392Spre Babele, privind la stalpul de telecabina si la Cruce

DSCF0395Cu acoperis verde cabana Babele, mai la dreapta statia de telecabina, telecabina oprita in dreptul… releului Costila 🙂 Zic sa fac o poza cand „se ciocnesc”. Este o iluzie evident.

DSCF0400La Babele

DSCF0404George pe un petec de zapada, mai incolo era si mai multa…

DSCF0409Gentiene… superb amestecul de alb si albastru

DSCF0418Aproape de varful Omu

DSCF0421

DSCF0430Varful Bucura

DSCF0435Stanca de la Omu, statia meteo, cabana la adapostul stancii…

Am stat vreo ora la Omu, pe un vant cum rar am intalnit 🙂 Sufla vantul din toate directiile.

DSCF0444Predealul… hmmm!

DSCF0452Gandacel in catarare pe stanca de la Omu… voia sa ajunga in varf, mda 🙂

DSCF0459Pe varful Bucura… si aici un vant din povesti

DSCF0460

DSCF0462Echilibristica… din cauza vantului. Insa era foarte frumos varful inconjurat de flori. Bine, in folclorul unora vf. Bucura sau vf. Ocolit cum se mai numeste, mai inseamna ca orice vietate il ocoleste din cauza energiilor, ca nu creste nimic, basme din acestea. Se numeste varful Ocolit ca e mai simplu sa urmaresti curba de nivel decat sa urci pe el, de-a dreptul. Deci poteca ocoleste varful… si din acest motiv varful se numeste si Ocolit.

DSCF0466La varful Gavanu situat la o aruncatura de bat distanta de vf. Bucura

DSCF0473

DSCF0477„Chipul din Mecetul Turcesc”… poza pe cand coboram in Valea Ialomitei

DSCF0479

DSCF0480

DSCF0485Versant din muntele Doamnele

DSCF0486Pe aici se duce apa Ialomitei pentru a se pravali in renumita sa cascada… eu si Hogas ce ne mai tragem de sireturi cu astfel de exprimari 🙂

DSCF0487Pare un volum mic de apa, dar nu e chiar asa… e destul de adanca

DSCF0489

DSCF0490Inceputul caderii…

DSCF0494

DSCF0500

DSCF0501

DSCF0503

DSCF0505

Acum si cateva din pozele prietenilor… am stat vreo ora si jumatate pe la cascada. Nu mai era vant, era perfect… turisti urcau si coborau.

SONY DSCCu LucicaKONICA MINOLTA DIGITAL CAMERACu Cezar… impotriva vantului 🙂

SONY DSCDupa aproape 19 ani… din nou cu George la cascada Obarsiei Ialomitei. Ultima oara am fost amandoi cand eram la liceu… pe 21 iulie 1997. De regula, retin destule, unele zile se tin minte. Atunci urcasem pe valea Cerbului la Omu, coborasem pe valea Ialomitei, urcasem spre Piatra Arsa prin padurea Cocora, ne prinsese o ploaie zdravana, ne-am intalnit cu ursul mai sus de cascada Urlatoare…

Unii uita si cand este ziua de nastere a apropiatilor, nu tin minte nicio excursie, uita orice moment frumos… pentru ca sunt prinsi prea mult in realitate, inainte de orice le este foame, daca nu le da nimeni nimic, nu stiu cu cine sa voteze. Cu cine naiba sa votez daca nu mi-a dat nimeni nimic??? Cand auzi asa ceva, mai le dai dreptate si celor care spun ca ne meritam soarta. Mi se pare important sa marchezi, sa tii minte anumite zile, momente, sa ai un portofoliu sufletesc, adica o anumita sensibilitate, sa-ti pese un pic… Bine, nu ai ce sa ceri de la multi. Chiar ieri ii spuneam cuiva, ce avea liceul si i se parea ca are un handicap ca nu a urmat o facultate, ca bunul simt face cat zece facultati. Si, apoi, chiar era excelent vazuta la locul de munca si fara nu stiu ce facultate, din cauza acestui bun simt.

Stiu persoane sclipitoare, cu multa scoala, perfecte in domeniile care lucreaza… dar ca oameni sunt praf, sunt de o golanie, si de o nesimtire aidoma alora din cartiere rau-famate. Deci incap in anumiti oameni si multa scoala si multa nesimtire. Asta pentru ca invatand mecanic nu inteleg trairile din spate, exemplele, si raman niste roboti idioti, in stare doar de operatii matematice. Totul se invarte in jurul cifrelor, al sabloanelor, daca apare unul la tv care vorbeste mult si spune ceva care ei nu ar putea gandi, memoreaza repede ce spun aia si citeaza si ei, cand si cand, sa dea impresia ca sunt oameni cititi. Fac doar ce fac si altii, nu au identitate, originalitate, iar cand ajung in fata unor situatii de genul… a fi in sala unui concert simfonic, nu stiu cum sa se poarte, se apuca sa manance, fac ce nu trebuie. Pentru ca mai poti copia comportamente, gesturi, dar pana la urma cade cortina si se vede ca nu faci casa buna cu  bunul simt.

De aceea, merg doar cu persoane cu o anumita educatie, oameni dincolo de invelis, nu neaparat cu studii la Oxford 🙂 La Buzau am fost cu niste oameni minunati, pe traseul acesta la fel. Este important sa mergi cu oameni ca si tine, care nu iti vaneaza greselile, vorbele, pentru a le folosi apoi impotriva ta. Care ce spun, aia si gandesc! Oamenii educati au o anumita toleranta la ceilalti, vad altfel viata. Chiar se arata surprins un prieten, ca mai ramasesem cu niste accese de furie si el nu ma stia asa… am sucit-o un pic, ca nu avea rost sa-i zic ca am cunoscut pe cineva de cea mai ordinara nesimtire, fiindca m-as fi incurcat in injuraturi, ca nu e posibil asa ceva… sa constati ca ditamai geniul, ca stiu un astfel de om perfect din multe puncte de vedere, este ca om, ceva de cea mai joasa speta.

SONY DSCCascada Obarsiei

KONICA MINOLTA DIGITAL CAMERAPrin padurea Cocora, acolo unde mai multi molizi blocheaza poteca turistica. Ia sa dau un mesaj la Salvamont Dambovita, ca ar trebui eliberata poteca…

Prin padure… o caldura… iar cand am iesit in poteca de la golul alpin, din Plaiul lui Pacala era si mai si… Am ajuns la drumul asfaltat, in masina si asa s-a terminat excursia. Treaba este ca nu am vazut rododendron inflorit, pe Vanturis si Varful cu Dor, ca in alti ani. Ori l-au terminat ploile, ori nu a inflorit. Pe la cascada Obarsiei era inflorit.

Evenimente pe la noi… si o Intrebare!

Vremea „i-a terminat de cap” pe multi 🙂 A mai fost un moment din acesta, parca acum 2 ani, cand timp de o luna de zile nu s-a vazut soarele la Sinaia, era ceata mereu… Acum s-a oprit putin ploaia, cred ca ploua neincetat de vreo 36 de ore.

Prin mai multe locuri din localitatile de pe Valea Prahovei, oamenii se vaita de inundatii, ca nu functioneaza canalizarea noua. Unii spun ca inca nu este pusa in functiune, altii ca nu s-a facut treaba buna 🙂 Adevarul este cel pe care-l stim cu totii, nicio firma nu face treaba decat daca stai non-stop dupa ce inseamna… altfel isi face superficial treaba… le este gandul doar la ciupeala…

Va invit sa urmariti ce fac unii cetateni, nu departe de noi, langa Brasov, la Codlea. Daca aveti rabdare:

Apoi iata un mare eveniment…se sfinteste biserica veche a Manastirii Sf. Nicolae din Predeal, dupa aproape 200 de ani:

1

Si maine este un eveniment in Sinaia, in parcul „Dimitrie Ghica”:

2

3Festivalul Luminii

Intrebarea: Cine stie ce semnifica panoul de mai jos si din ce perioada dateaza? Eu nu stiu, de aceea intreb, poate cine stie cineva. Este cel mai probabil de la o competitie din perioada comunista, poate militara, in parteneriat cu sovieticii:

4

De incheiere:

5Superb…

Trist…

Imi place sa ploua de Pasti

De altfel, ploua de cativa ani de aceasta sarbatoare.  Mie imi place sa ploua bine 🙂 si vad ca si azi este la fel. Pentru ca este minunat sa constati ca o ploaie tine pe multi oameni in casa si nu merg la Inviere.

2

Eu nu stiu cand si unde merg in seara aceasta pentru ca nu mi-am facut un plan. O sa plec asa cand ma apuca plecatul, fie la biserica din Poiana Tapului, fie la Biserica Domneasca din Busteni sau intre cele doua adica la manastirea Caraiman.

Vad acum cum intra in liniste trenul in gara, afara zici ca este potop, aproape ca nu se vede padurea de perdeaua de apa… superb! 🙂 Mie imi place sa merg prin ploaie, dar o sa-mi iau o umbrela totusi, nefiind o ploaie prea marunta.

3

Stiu insa ce voi face maine si poimaine, nu voi sta acasa… chipurile cum stau toti oameni. Ce ma enerveaza chestiile astea, sa fii ca toti oamenii, sa faci la fel, sa fii asa ca majoritatea care sta si discuta in jurul mesei… pana se face noapte si apoi o iau de la capat. Mi se pare chestia aceasta o mare spaima, daca acum fac asa, ce mai fac oare peste 30-40 de ani?!

Am vrut sa tin post dar nu am tinut in niciun fel, unde am tinut, a fost pura intamplare. Mi-am zis ca vineri tin ca in alti ani post negru. Am tinut vreo 3 ore apoi m-am luat cu treaba si la serviciu am mancat niste cornuri, bine ca erau de post. Pe la ora 16 ajung acasa, am tinut post pana atunci dar nu negru… ajuns acasa, am mancat ce imi era pofta. Daca nu mananc cand am pofta nu mai pot sa mananc mai tarziu.

Nu am citit niciun mesaj ce incepea cu „Fie ca… „, gasesc ca formula este teribil de enervanta! Fie ca sa ploua, fie orice altceva decat formule spuse asa fara un rost, mecanic. Nici nu am asteptat sa vina maine ca sa mananc ce am pofta… mi-a mirosit a cozonac hop si eu, a sarmale, friptura la fel… carnea de miel nu-mi place, dar pastrama de berbecut bate orice carne, la prajituri nu m-am bagat ca le-am lasat mai usor de peste un an de zile.  Au si alti planuri cu mine, pentru maine si poimaine, vin pe la mine sau sa iesim nu stiu unde, eu i-am ascultat pe toti si am constatat ca nu ni se potrivesc deloc planurile.  Unii vor sa se plimbe luni, ca „sa dea jos ce au pus duminica”… deci asta inseamna Pastele 🙂 asa ca nu m-am regasit, mie imi place un cadru mai linistit, cu altfel de oameni, mai evlaviosi in astfel de zile. Ce daca eu nu am postit, stau linistit in banca mea, ascult pe cei mai credinciosi… care si-au ales o astfel de viata.

4

Uneori sarbatorile nu imi fac placere, astept sa treaca mai repede din motive strict personale… si nu am chef de nimic, socotesc zilele, in ultimele 3 zile, adica inclusiv azi, am vazut 11 filme, fie ziua, noaptea, cand ma plictiseam… evident nu stiu sa povestesc niciunul, am urmarit actiunea ca sa treaca timpul. Dar m-am si amuzat, mai am cunostinte bisericoase, de genul acela prostesc, orice se intampla are corespondent divin, traditia devine litera de evanghelie, afli ca multe lucruri vin de la „Maicuta Domnului”, cand vad atatea aberatii… tot felul de oameni, fiecare interpreteaza cum doreste religia, viata, dupa cum i se pare, pentru altii care ratacesc prin tot felul de naluciri Biblia a ajuns o carte de povesti nemuritoare.

O cunostinta mi-a trimis niste prostii, chipurile niste teste, dar daca nu aveam nimic mai bun de facut am intrat in joc… ocazie cu care am aflat si ce culoare are aura mea 😉 🙂 🙂 …naivitati! Intrebarile daca va pasioneaza sportul acesta, le gasiti aici:

http://quizsocial.com/what-color-is-your-aura/

Sunt 9 intrebari, eu am raspuns la fiecare asa: 1. un loc placut l-am considerat prin varf de munte, 2. m-as simti bine in preajma mai multor prieteni, 3. o zi foarte buna are ca ingrediente sex si ciocolata (mie asa mi s-a parut 🙂 ) 4. mi s-a parut atractiva carnea la gratar, 5. la „pick an activity” am bifat enjoying nature, doar era logic, 6. ultima oara am citit stirile, 7. Bicycle (era tot logic), 8. Acoustic guitar, 9. pe cine as vrea sa intalnesc… si aici a fost simplu, nu am ales nicio personalitate ci desenul cu inima ;). Bun asa, astfel ca rezultatul este o aura albastra, eu crezusem ca este ceva mai inchisa 😉 Apoi niste jocuri cu Rares, cu masini de curse, insa in cele din urma am uitat ca pentru el eram pe acel site 🙂 Mi-am dat seama dupa 2 ore ca dadusem in mintea copiilor…

De o vreme, m-am gandit ca nu sunt obligat sa ascult aberatiile niciunei parti. Merg la biserica si iau ce trebuie din predici, aproape ca nici nu-i vad pe unii preoti, nu fac nimic din ceea ce presupune o traditie stupida si cand intalnesc persoane indiferent de varsta, care o iau pe aratura plec imediat. Daca insista, nu este bine deloc pentru ei, ca nu am rabdare si chef sa le demonstrez ca sunt tampiti. De curand, un prieten a plecat de la o biserica adventista la ortodocsi. Mai fusese ortodox, dar la adventisti se vorbeste mai frumos despre Dumnezeu, mai si fac ce scrie in Biblie, doar ca au alte nebunii si ei… In schimb, m-am bucurat ca a revenit la ortodoxism, pentru ca aceasta este religia noastra a romanilor, ne-a tinut uniti sute de ani. Ca si aici sunt tot felul de manipulari… 🙂

6

La scurt timp, prietenul a fost sunat de o doamna adventista care din start a inceput sa-l compatimeasca: „Vai, vai, a castigat lupta cel rau”… prietenul a inceput o discutie fara rost, cu argumente, politeturi. Spun ca nu avea rost discutia pentru ca el era sigur ca a facut un pas bun si doamna stiuta pentru felul cum insista. Nu trebuie sa ai respect pentru astfel de femei care la prima infatisare au un limbaj elevat dupa care cum le enervezi putin se transforma si… sar la un limbaj de centura.  M-am oferit sa-i zic eu cateva vorbe dulci, asa cum pot spune rugaciuni fara sa ma repet 30 de minute, la fel pot sa si injur fara sa ma repet, dar prietenul zicea ca rezolva el. Dupa 20 minute tot la nivelul primului minut erau, dupa ce depasisera repriza de reprosuri si strigate. Deci de ce sa consumi timp, energie, nervi cu tot felul de zapaciti?!

Primim in viata ceea ce oferim si ceea ce lasam sa intre! Sarbatori asa cum vi le doriti!

In 2013, a doua zi de Pasti eram aici:

grotaSa vedem cum va fi vremea luni…

Si o piesa muzicala 😉

Traseul turistic: Busteni – Babele – Vf. Omu – Valea Gaura – Bran

Motto : „Dar cine a avut pretentia ca este om de munte…?!”

Categoric ca nu veti gasi astfel de descrieri peste tot, eu le fac mai mult la modul subiectiv 😉 Sunt cateva prezentari de trasee pe acest blog, se mai aduna…in timp si altele.

Nu doresc sa fac vreo lucrare profi, prezint un traseu turistic in care presar generalitati, anumite pareri, precum si starile mele de spirit de atunci. Nu consider necesar sa scriu telegrafic, nu vreau sa prezint informatii, detalii nenumarate…am mers sa ma plimb, nu sa fac cine stie ce…stiintific. Apoi, cine mai stie de cate ori am fost pe Valea Gaura??? De multe, multe ori…

In primul rand, parcurg un traseu turistic pentru ca imi place, pentru ca ma simt in putere, ma simt bine si as fugi continuu pe unde vad cu ochii :)) …aceasta fiind o paralela, cam asa este cand ajungi pe varfurile muntelui.

1Dimineata privind spre Bucegi

Intai, ca sa castigi timp, mergi cu telecabina. Daca o prinzi pe prima, este si mai bine. La 8:45 esti sus pe Platoul Bucegilor. Oricum, nu mai sunt cozile de altadata la telecabina. Pe Valea Jepilor nici urma de turisti. Imediat ce am iesit din statia de la Babele, am fost foarte sigur ca vremea nu mai avea cum sa se schimbe. Ma mai gandeam eu ca daca sufla vantul, mai vin norii…dar era perfect!

Motiv pentru care am intrat la o cafea/suc/ceva…in cabana Babele, ocazie cu care am pozat si preturile la cazare:

2

Pornim mai departe spre baza salvamont de la Baba Mare, trecem si ne oprim putin la bolovanul lui UnBolovan. Ne-a zis el ca aici fumeaza o tigara. UnBolovan, adica Radu, este un om deosebit, ca multi altii ce scriu pe aici, dar nu asta ii face deosebiti, ci altceva…ne leaga acesti fascinanti Bucegi 🙂

3

Curand mai gasim un bolovan, tocmai bun de inventariat 🙂

4Are deja nume, o sa vorbesc cu Radu sa-l noteze

Uite asa, am ajuns la Cerdac, locul de unde se vad foarte bine Acele Morarului si Creasta acestui munte:

5

Dar nu v-am zis ceva. Bine, sa scriu repede, pana la Omu marcajul este banda galbena, se fac cam 2 ore, mai mult sau mai putin, depinde cum mergi. Ei bine, ce voiam sa zic este ca eu cand merg uneori pe munte, mi se pare ceva simplu. Astfel ca, m-am gandit eu asa: „Unde merg, pana la Bran?”, „A, nu-i mare lucru!”. Cunosteam traseul ca strazile din Busteni :), deci nu era nimic la care sa nu am o solutie. Mi-am luat un rucsac mai mare, cu diverse, deoarece o excursie trebuie sa fie in primul rand sigura pentru participanti. Si m-am imbracat foarte lejer, adidasi si blugi, un tricou si un hanorac…mergeam parca la un chef la Bran :)) Dintre cunoscuti nu mi-a zis nimeni nimic, fiecare si-o fi spus in gand: „cand il doare capul, se cheama ca il doare capul si atat!”.

6Varful Costila si releul de pe acesta

7Poteca de sub Cerdac, pe aici nu se merge iarna. Dar oare era iarna? Cu siguranta, nu! Totusi, recomand sa ocoliti pe deasupra Cerdacului, pe traseul de vara…chiar daca si acolo este ceva zapada.

Dupa cum vedeti mai jos, am ales sa mergem mai departe… 🙂 Dupa poze, chiar am pornit pe acea poteca, pe care se vedeau urme…deci, nu am fost noi deschizatorii

8Daca esti atent, se poate…dar daca ti-e teama si nu esti echipat, nu ai ce cauta pe acolo. Bine, eu am ce cauta, ca sunt pe la mine pe acasa…mai in gluma, mai in serios. Important este sa cunosti ceea ce poti, sa nu risti inutil…din punctul meu de vedere, nu era un risc pentru noi, cei prezenti

9Ultima portiune spre cabana si varful Omu, era zapada si pe acolo 🙂

10Iar am trecut pe langa stanca denumita Saturn

11Tineri coborand de la Omu spre Pestera…au dormit la cabana Omu. Ora de pe poze este de fapt cea veche. Normal era 10:48.

12

Si daca doriti sa vedeti cum am fost eu echipat 🙂

14Aici ma uitam la rucsac, oare de ce l-am mai luat dupa mine 🙂 Nu mai bine il las acolo? Initial am vrut sa scriu ca l-am gasit pe acolo, ca gluma, dar poate se trezeste vreunul si zice ca era al lui :)) Deci am plecat pe munte ca prin oras. Nu mi s-a parut mie ca este ceva dificil…mare lucru nu este, treci din Busteni muntele si ajungi la Bran.

13Si uitasem ceva pentru poza, pet-ul de cola, ca sa indemn si mai mult la o viata nesanatoasa 🙂 De regula, prefer Pepsi, pentru ca atunci cand eram mic, tata urca la Stana Regala si cumpara de acolo…

Dar este mai rar si cu sucurile carbogazoase, nu fac abuz. In aceasta imagine trebuia insa sa fie tabloul perfect, un orasean nimerit prin Bucegi cu cola dupa el…am mai dat si 6 lei pe 0,5 litri. In oras am uitat sa cumpar, asa ca la Babele, platesti ca la Babele. Mai conteaza insa pretul? Important este ca esti acolo…

15Si cate o floricica ici-colo

16Trecem pe sub Varful Bucura

17Varful Bucura, mereu imi amintesc momentul de anul trecut, il am in minte proaspat…deseori, ce se vede nu este si ceea ce pare a fi

18Cabana de la Vf. Omu

19Aici parleau gunoaiele 🙂 Ilegal, evident, in Parc nu ai voie sa aprinzi focul decat in locuri speciale…dar unde sa duca si omul asta gunoaiele, bine ca macar nu le arunca pe vreo panta

20Valea Gaura…cea mai lunga vale din Bucegi si cea mai pitoreasca

21Vedeti cum se coboara de la Omu pe traseele spre Bran…sa va fac o scurta descriere. Am ales traseul spre Bran prin Valea Gaura, pentru ca acum este perioada cea mai buna, din multe puncte de vedere…ceea ce explica si lejeritatea mea. Deci, vremea nu se schimba atat de repede toamna, turmele de animale sunt coborate, astfel ca nu ai probleme cu cainii, ciobanii sau cu animalele salbatice ce stau prin apropierea stanelor. Toamna este lunga, bogata in jir, si ursii au coborat altitudinal, in padurile de fag. Zapada nu avea cum sa se pastreze pe terasele glaciare si pantele expuse din aceasta vale…asadar din start nu te mai gandesti la unele lucruri, si doar te plimbi!

In schimb, este periculos sa coborati pe traseul de pe Clincea, in horn, imediat de la Vf. Scara, este gheata, zapada, acolo nu bate soarele, cablul este sub zapada, de asemenea si pe Hornul Mare al Malaiestilor sau pe poteca de vara spre Malaiesti.

22Valea Gaura, mai aproape

23Cum nu mi-am pozat umbra, am zis sa o fac si pe aceasta…vazusem eu undeva un trucaj cum ca umbra lui Obama nu aducea a om :))

24Uitati cum a cazut…”si cazu trupul lui cel frumos ca un copaciu”, ceva de genul acesta descria un cronicar moartea unui voievod pe la 1601 😉

25Mai sunt doar 3 indicatoare, a disparut al 4-lea. Cel spre Bran prin Valea Ciubotea, marcaj triunghi galben. Nicio paguba, oricum avea pe el timpi eronati. Adica, dupa ce coborai 1 ora, intalneai un alt indicator pe care scria acelasi timp ca la Omu 🙂 Bine ca l-a aruncat cineva, acum poate se va monta unul corect.

26Baza salvamont de la Omu…bati 5 scanduri, 10 cuie, pui o usa si iei un sac de bani. Sau mai bine zis, luai, ca pe timpurile acestea nu mai poti trage astfel de tunuri

27Lacul Tiganesti

28Pe acolo este traseul marcat cu banda rosie pe muntele Clincea. In umbra este hornul cu gheata

29Valea Malaiesti si cabana cu acoperis verde

30Am ajuns coborand pe marcaj cruce rosie in Valea Gaura

31Privire inapoi spre Vf. Omu…ziua era perfecta

32Si inca una de mai departe

33Anotimpul toamna-iarna

Pana in acest loc, mai faceam poze la un nivel acceptabil. De aici, aparatul s-a indragostit de peisaj, incat a facut sute de poze…

34

35

36

37Jos de tot este poiana de langa stana Gaura

38

39In aceasta coborare consta problematica acestui traseu, in rest mi se pare extrem de accesibil…celor care au mai fost pe munte

40Deja am si vazut locul unde sa facem popas 🙂 Sa vedeti ce popas am facut…

41Nu ai cum sa mai pui gand rau Bucegilor dupa ce vezi asa ceva…

42

43Poteca pe aceasta portiune are destule lanturi

Locul de mai jos l-am denumit Patul lui Procust din Valea Gaura. Mereu aici unii au probleme, trebuie sa te faci mai subtirel, sa te aduni putin, sa te sucesti pe o parte. Exact la timp ne-am intersectat cu o doamna si sotul sau ce urcau. Noi am coborat, apoi am pozat cum treceau printre cei doi pereti de stanca:

44

45Trebuie putin efort

46Ne apropiam din ce in ce mai repede de poiana aceasta superba, unde timpul imparateste parca mai mult

47Pe acolo se mai coboara…dar sunt multe lanturi

48In acel loc se termina portiunile mai problematice

49

50Nu am mai mers de vreo 4-5 ani pe acea vale…poate intr-o zi o sa alerg de la Babele spre Omu, apoi in 40 de minute ajung la baza acestui fir si urc linistit, ma incadrez in timp :)) Urc inapoi, dar dupa un mic ocol…

51Ce a fost inainte? Copacul, stanca sau marcajul? :))

52Superb asortat acest costum al muntelui

In sfarsit, am ajuns si la un subiect la fel de frumos, popasul pentru mancare in natura:

53Mancam cu servetele, ca acasa :)) In acea zi, aveam in meniu printre branzeturi, deserturi, fructe, etc, si „Sandwich la firul ierbii” 😉  Cu cascaval si sunca taraneasca…

54Nu mai esti sigur de nimic pe lumea aceasta :)) Traficantii astia de ciocolata au masluit ambalajele. Chestiile acelea nu sunt deloc razuibile…cat ai incerca de usor, nu reusesti decat sa rupi ambalajul…e bine, este si asta o cale de a ajunge la ciocolata. La prima ciocolata am zis ca sunt eu mai de prin Bucegi 😉 , dar la a doua? Singura explicatie, dupa toate calculele mele, a fost ca este o inselatorie…

55Corbii, din nou

56Cum se cheama corbii la mancare? In mintea mea era ceva cu „Gâri-gâri” …rad si acum, ce are?

57:)) In week-end era alarma pe munte, ca vin unii sa impuste…intamplarea a facut sa ne intersectam. Chiar ghinion, sa nu gasesti pe 300 kmp un loc in care sa nu te vad eu…

58Mic defileu spre cascada Moara Dracului

59

60Cascada

61

62Si poiana din preajma stanei Gaura, intersectia cea mai importanta din zona Branului

63

64Iarba de un verde intens, la circa 200 metri de stana amintita

65

66Intersectia de care spuneam, pe aici este si postul de control la Marathon 7500. Logic ca dupa 3 editii incheiate de Marathon 7500, mi se par unele trasee destul de accesibile.

67Evident, indicatorul spre Bran are timpi eronati. Nu ai cum sa faci 4 ore, faci vreo 2 ore, fara graba…

68

69In Saua La Polite…de aici se face cam o ora si 20 minute pana la marginea Branului

70Intunericul se lasa destul de repede…inca nu era deplin cand noi ne urcam intr-un taxi. Ca sa nu mai traversezi tot cartierul Poarta al Branului, lung de vreo 4 km cel putin, mai bine suni dupa un taxi. L-am gasit pe Facebook, eu plec mereu pregatit. Am sunat la KimTaxi-0745.104.735, a venit si pana in centru am platit 10 lei.

In centrul Branului, am aflat ca soferul cursei de ora 19, Moeciu-Bran-Brasov,  i s-a spus sau a luat el initiativa de a nu mai efectua cursa conform programului. Si toata lumea din statie s-a urcat intr-un autobuz pentru orasul Zarnesti, care avea statie si la gara orasului. Asa ca in loc sa plecam la ora 19 spre Brasov din Bran, plecam cu trenul de ora 19 spre Brasov, dar din Zarnesti 🙂

Pretul unui bilet Bran-Zarnesti este de 3 lei si la trenul  Zarnesti-Brasov este de 4,5 lei. Trenul a facut…50 minute 🙂 A parcurs 27 km in 50 minute…

71Mersul trenurilor din Zarnesti, cine stie cand voi mai ajunge pe aici 🙂

Din Brasov ne-am intors cu un microbuz, o cursa pana in Bucuresti. Pana in Busteni, un bilet este 10 lei, pana in Bucuresti costa 41 lei. Am venit eu recent din Bucuresti pana in Busteni cu un Interregio si a costat 41 lei…pare mai bine cu masina, dar raman la gusturile mele: cu trenul este mai frumos si mai sigur!

Cam asa a aratat excursia, eu m-am integrat la intoarcere rapid in peisajul urban, avand in vedere costumatia de „montaniard”. Era o ocazie sa incerc bocancii cei noi, dar o sa-i port toata iarna, si am timp sa ma vait atunci, imi place sa umblu lejer, sa ma misc repede…oricum era un traseu safe…

Superba vremea, superb traseul…dar trebuie analizat bine inainte, nu pleci asa, ca vedem la fata locului ce va fi 🙂

Pe traseu am mai intalnit si alti turisti, unii se uitau cam mirati la mine, cu adidasi albi, tricou alb si blugi…eram o aparitie, bine ca nu am mers in costum national, ca nu aveam sandale, opinci. Imi si place sa vad cum ma sfatuiesc turistii sa nu abordez unele trasee, multi dintre ei erau oameni care nu aveau ce face acasa si daca merg pana la marginea padurii, isi iau bocancii de munte sau tot echipamentul…cand umbli asa speriat, iti scapa multe lucruri. Bine, nici nu poti suplini niste chestii, cand te nasti si cresti pe aici, esti putin mai adaptat 🙂

Daca aveti ocazia sa parcurgeti acest traseu, cea mai buna varianta este sa coborati de la Vf. Omu, nu sa urcati Valea Gaura 🙂 Eu am mai scris intr-un anume fel si m-am prezentat cu haine de oras, doar-doar mai ofensez pe cate un om experimentat de munte…cum au fost aceia care iubeau natura pe moment si plangeau dupa bietul ursulet. Fiecare face ce poate, unii merg inconstienti pe munte, altii plang din taste dupa te miri ce…aleg sa merg asa, inconstient! Nu sunt niciun exemplu, eu merg sa ma simt in largul meu, si duminica m-am simtit bine asa; data viitoare, adica peste cateva ore…ca la 5 dimineata plec la evaluare de capre negre, ma imbrac altfel…vad eu cum, important este sa raman eu!