Bucla turistului comun pe Platoul Bucegilor si pana pe varfurile Dichiului

Studiul dinainte de asfaltarea lui DJ 713, care spunea ca anual in Parcul Natural Bucegi intra circa 1 milion de turisti, este demult depasit. Cred ca in 2017 vor fi cu siguranta pe la 2 milioane 🙂 Azi, 25.06.2017, daca iau in calcul: Valea Ialomitei, Valea Cerbului, zona Sinaia, telecabina Busteni-Babele, Platoul Bucegilor si DJ 713, plus traseele turistice de abrupt, cred ca au fost lejer 30.000 de persoane in Parcul Natural Bucegi.

Este limpede pentru orice om care a umblat pe Bucegi, ca poarta de intrare in masiv este DJ 713 asfaltat. Oricine are o masina poate ajunge in inima muntelui. Acum, e bine si mai putin bine. Adica, Bucegii au devenit accesibili si altora care nu se puteau bucura de peisaje… dar, in acelasi timp, poate ajunge orice necivilizat. Peste jumatate din cei care vin cu masinile, nu au nicio notiune montana, nici cea mai mica idee despre ce sa faca si ce sa nu faca. Nu vad panourile cu Parcul Natural, nu respecta nimic, cred ca este un teren al tuturor si pot face ce le trece prin cap.  Ce sa faci cu doua echipaje de jandarmi, unul de la Prahova si altul de la Dambovita? Si in masini? 🙂

Parc Natural pentru multi inseamna doar un Cismigiu ceva mai mare. Asta inseamna natural pentru ei 🙂 Din pacate, autoritatile nu stiu ce masuri sa ia la scara larga. Din cauza incompetentei, a blocajului institutional, a problemelor pe care le poti avea de la cine stie cine daca iti faci serviciul…

Problema este ca pe acesti oameni care ajung pe Bucegi nu are cine sa-i informeze. Intri pe DJ 713 ca prin propria curte, desi drumul este semnalizat ca fiind inchis. Dar, cum nu se va mai deschide oficial niciodata, pentru ca ideea a fost sa fie o gaura neagra in care sa tot bagi bani si sa nu fie gata niciodata, se circula asa, la „n-ai ce face-esti in Romania”! Ar trebui stea cineva totusi, chiar la intrare pe DJ 713, sa incaseze cei 5 lei de persoana, pentru accesul in aria protejata. Se taie chitante, se dau si saci menajeri, pliante de informare. Apoi, sunt necesare cel putin 3 refugii pe Platoul Bucegilor, ca oamenii acestia daca sunt surprinsi de ploaie, asa neechipati, se pot imbolnavi rapid. Trebuie mai multe panouri de informare, un sistem de management al deseurilor, patrule… Adica sunt lucruri simple, usor de implementat, dar cum nu se stie ce trebuie facut, fiind si atatea interese in special imobiliare, lucrurile evolueaza din inertie 🙂

Am fost si noi pe bucla turistului comun, cum ii zicem:.. Parcam masina la intersectia de la Piatra Arsa, urcam la Babele, o luam spre Cruce, venim inapoi pe Brana Caraimanului si prin jnepenisul de la Piatra Arsa. Si cam asta este. Poti face si un antrenament de alergare pe acest traseu 🙂

Ciobanie

Urcand spre Babele

Aici deja mergeam spre Cruce, lasand in spate ce se vede: cabana Babele, statia de telecabina.

Se vede bine si de aici, un loc bun de popas inainte de a cobori.

Hai ca am pus mana pe ea 🙂

Complexul manastiresc Caraiman din Busteni care, alaturi de Manastirea Sinaia, reprezinta principalele destinatii in turismul religios de pe Valea Prahovei.

Releul de pe Costila

Valea Alba

Vreo 30 minute am urmarit o capra neagra care umbla dupa ea cu 4 iezi. Trebuie sa mai merg sa o filmez de mai aproape. A fost ceva deosebit. Speriata de atata omenire ce cobora pe Brana Caraimanului, s-au retras langa o grota greu accesibila.

Fosta cabana Caraiman… azi, mai are cineva grija de ea, ca de o simpla constructie.

A disparut in Bucegi si nu a fost gasit niciodata.

Stiti ce este, nu-i asa? 🙂 Intersectia de la Piatra Arsa din mijlocul Platoului Bucegi.

Sa nu credeti ca se circula, ca era vreo coloana. Tot ce vedeti, pana departe, sunt masini parcate. Cand au asfaltat drumul, autoritatile au sustinut ca vor circula pe drum pana in 2030, doar 3000 de masini pe an. Vreo mie au fost sigur doar azi. Bine, pentru unii, anul are cateva zile 🙂 Estimari mincinoase cum ne-am obisnuit.

Aparitii auto

Sambata, a fost la Sinaia un eveniment de exceptie, un concurs de automobile de epoca.

Am luat masina si ne-am intors spre casa. Ne-am oprit sa cumparam branzeturi de langa cabana Dichiu, tot pe DJ 713. Cica era si un chiosc cu prajituri sau placinte dar nu l-am vazut. Nu stiu cum l-am ratat 🙂 Eram fascinat de o branza de burduf excelenta si visam cred ca bulzuri. Si branza de oaie proaspata era nemaipomenita. Cu astea in cap, logic ca nu am mai vazut si prajituri 🙂 Saptamana trecuta avea doamna cu branza si niste cascaval desprins din povesti. Pacat ca nu i l-am cumparat noi pe tot, ca azi nu mai avea.

De la cabana, am zis sa hoinarim, tot ca turistii si putin prin varfurile Dichiului… pe unul este un steag, pe altul o poteca spre un punct panoramic, pe altul o pancarta, pe aproape o stana cu cainii periculosi, deocamdata. Peste putin timp se invata si ei cu omul, ca aceia de pe la Piatra Arsa, Babele. In imagine, DJ 713 ce coboara de la cabana Dichiu spre Sinaia.

Sa vedem si noi 🙂

Cabana Dichiu ramane in spate

Se vede Sinaia (Valea Prahovei).

Cabana si lacul Bolboci in Valea Ialomitei. Si acolo plin de masini, oameni.

Perfecta ideea cu amplasarea unui drapel in acest loc.

Sfantul nostru tricolor 🙂

Peisaje din preajma Gondolei Carp si tururile ghidate de la Casino Sinaia

Poezie in muntii Sinaiei 🙂

Printre tufisuri de rododendron pare ca trece una dintre cele mai pitoresti instalatii de transport pe cablu din tara, nu doar din Bucegi: Gondola Carp.

Predealul cu rosu, Sacele cu verde si, cel mai probabil, cu visiniu… Tarlungeni.

Gondola circula si „la peisaj” 🙂 adica, ofera posibilitatea turistului sa admire peisajul la o viteza mai mica.

Tocmai Muzeul Cinegetic din Posada, un alt obiectiv care nu trebuie ratat daca veniti spre Valea Prahovei.

Si fiind deja vacanta, cei de la Casino Sinaia au venit in intampinarea turistilor cu vizite ghidate.

„În perioada 14-18 Iunie 2017, vă așteptăm cu bucurie să descoperiți istoria Casino-ului Sinaia după următorul program: miercuri-duminică, orele 10:00-18:00: TUR 1-10:20; TUR 2-11:20; TUR 3-12:20; TUR 4-13:20; TUR 5-14:20; TUR 6-15:20; TUR 7-16:20; TUR 8-17:00.”

PREȚURI BILETE:

Tur complet  (PALIERUL PRINCIPAL CASINO și PALIERUL SECUNDAR GALERIA REGALĂ)

  • 15 Lei/persoană = adulți;
  • 10 Lei/persoană = copii cu vârsta de până la 15 ani, elevi, studenți, pensionari și persoane cu dizabilităţi;
  • 30 Lei – FAMILY CARD 1 = 2 adulți cu 1 copil (7-15 ani);
  • 40 Lei – FAMILY CARD 2 = 2 adulți cu 2 copii (7-15 ani);
  • Copiii cu vârsta până la 6 ani beneficiază de acces gratuit

Tur parțial  (GALERIA REGALĂ)

  • 5 Lei/persoană = adulți;
  • 3 Lei/persoană = copii cu vârsta de până la 15 ani, elevi, studenți, pensionari și persoane cu dizabilități;
  • Copiii cu vârsta până la 6 ani beneficiază de acces gratuit.”

Sursa: http://www.casino-sinaia.ro/ro/

Ca ploua sau nu ploua, de la Sinaia la Predeal, mereu gasesti ceva de facut, vizitat!

Patru ore prin Valea lui Bogdan si Muntii Baiului

„Nu am vazut pe nimeni, de cand sunt pe tren, sa coboare la Valea Larga!” Na, ca mai sunt si din acestia 🙂

Prin spatele garii din Valea Larga, suim niste trepte interminabile ca sa iesim la Izvorul Rece. De aici, facem dreapta pe DN 1 pana la drumul forestier spre Valea lui Bogdan. Apoi, intram pe forestierul ce are circa 4,5 km.

Inspre Bucegi

Si ajungem la poiana din capatul vaii, unde este o casuta din povesti 🙂

Mai departe, pe un drum care acopera usor-usor cu vegetatie:

Trebuie neaparat sa adun conuri rosii, cu prima ocazie.

Oameni de munte trecuti de prima tinerete, treziti de dimineata ca sa urce muntii Baiului.

Martinul este un obisnuit al zonei

Dansul copacilor in vantul vesnic

Valea Larga sau acasa la ursi

Departe

Mai aproape

Erau si niste cetateni pe la stana

Cariera din Sinaia, a lui Costinescu. Era un funicular care aducea piatra pana unde este Mefin astazi… Urmele funicularului mai sunt prin padure.

Cascadele Vanturisului, cea mai mare cadere de apa din Bucegi

Nu mai are apa prea multa. De aici, este cel mai bun loc pentru a poza aceasta cadere de apa.

Hotel International, impozant

Vantul in discutie, conflictuala evident, cu zadele

Coborarea spre Sinaia

Am iesit in drumul forestier ce duce spre Valea Cainelui sau spre Izvorul Rece, depinde cum se alege, am mers putin pe el si apoi am luat-o la vale, spre Prahova, iesind pe aici.

Intai au scris si apoi au dat drumul la apa.

Si pe aici in Sinaia, si gata 4 ore.

O piesa frumoasa:

Istorie chiar si din bilete la Muzeul National Peles si restaurarea Crucii de Piatra din Izvor

Vin turisti pentru istorie. Se cheltuiesc bani pentru a privi si auzi istoria. Intr-o lume dominata de foame 🙂 e greu sa crezi ca se mai formeaza cozi si pentru altceva decat mancare 🙂 Si totusi se intampla.

La bilete, pentru vizitarea Castelului Peles

Un adevarat record de vizitatori

La un moment dat, am observat-o pe d-na Dana Voitescu care a scos din rand o familie cu un bebe mic in carucior. Cum afara mai si ploua usor, dansa i-a dus cu acordul tuturor, la intrare. Frumos gest! Dar, bine, d-na respectiva face parte din categoria oamenilor care sfintesc locul.

Pe acolo erau cei care deja vizitasera castelul.

Iata cum istoria vinde, anima, cheama, imbie… si cu cat mai multi facem pasul spre educatie-cunoastere, cu atat mai mult cresc sansele sa constientizam cine suntem si ce inseamna aceasta „umbrela” numita Romania. Fara istorie, fara citit, umblam si noi pe aici asa, pacaliti de unul si de altul ca oltenii sunt o natie, ca ardelenii alta, ca Radu Negru nu a existat sau daca a existat era vreun cuman, ceva migrator oricum 🙂

Nu doar Sinaia… ci toata Valea Superioara a Prahovei musteste de istorie, cultura si religie. Cu toate acestea, mai sunt multe de facut pentru a avea un turism ca la carte. Trebuie schimbate mentalitati, spus adevarul istoric; inca mai locuim minciuni doar pentru ca sunt spuse de oameni care apar la televizor. Merg chiar si conspiratiile, mai ales acelea cu tablitele de la Sinaia, cata vreme le tratam ca atare. Un cititor avizat cat de cat, care stie mai multe despre lumea daco-geta, nu doar numele Burebista si Decebal, isi da seama foarte usor ca acele tablite sunt niste falsuri recente. Bine, cand vrei sa fie cu tot dinadinsul ca tine si nu cum e realitatea, atunci na, sigur nimic nu e ceea ce pare 😉

Uneori, pe la Sinaia, mai dispare cate un monument si reapare in alt loc dupa un timp. Vorbim insa de o „conspiratie” organizata 🙂 a autoritatilor. Asa a fost cazul Crucii de pe Molomat, a Cartii Americanilor, care erau degradate prin diferite locuri si au fost puse apoi in valoare in diferite locuri. De vreo saptamana, a disparut si Crucea de Piatra din Izvor, realizata in anul 1862, deci pe vremea lui Cuza. In partea superioara inca mai pastra anul. Sa retineti ca este cea mai veche cruce de piatra de la Sinaia la Predeal. Conform documentelor, cea mai veche cruce de piatra ar fi trebuit sa fie cea de pe Molomat (Molomot). Insa, acea cruce nu este cea originala ci este realizata dupa anul 1900.

A fost luata, sa vedem unde va aparea acum.

Nu e chiar de colea, sa umbli prin locuri cu incarcatura istorica, de 1 Mai. Parca si timpul curge altfel, si lemnele de pe foc trosnesc intr-un anumit mod… 🙂

19.09.1922

1.05.2017. In spate, vechiul tunel, martor al unei tragedii feroviare, focul la cativa metri. In fata, aceleasi caderi de apa, partea de jos. Momente in care timpul nu mai exista pentru ca nu are ce face pe acolo 🙂 „Dumnezeu le-a dat oamenilor pedeapsa timpului” -din ciclul filozofiilor ce plutesc prin acele locuri 🙂

Sinaia Urban Trail – un eveniment de succes!

Ca sa vezi cum arata un eveniment sportiv realizat intr-un mod profesionist pe Valea Prahovei, trebuie sa mergi la Sinaia cand se intampla Sinaia Urban Trail.

Fondatorul brandului romanesc S-KARP de pe piata de incaltaminte, d-l Radu Jitaru, sinaian de altfel, si-a unit fortele cu sportivii Radu Milea si Lucian Al Marii de la Asociatia Sport La Orice Varsta”, au chemat si CPNT-istii ardeleni care nu puteau lipsi din punctele de control, si ca totul sa fie romanesc 100% si sa se vada ca si noi producem lucruri frumoase, nu puteau lipsi cei de la Livezile Dobrinoiu cu sucurile naturale. Ca totul sa iasa perfect, au intrat in ecuatie si Primaria Sinaia, Cercetasii Romaniei, Politia, Jandarmeria etc., plus multi alti sponsori, nenumarati copii si tineri care au alergat pe strazile si traseele din jurul Perlei Carpatilor.

Da, a fost in Romania, la Sinaia. Sambata, 29.04.2017.

Una dintre semifinalele baietilor… Adi Iordache cu tricou portocaliu, plus alte nume grele din lumea alergarilor.

Standul Livezilor Dobrinoiu. Pe langa acesta, ei au oferit gratuit loturi de sucuri naturale din fructe romanesti. Renumiti in toata tara pentru calitatea produselor, acestia, la randul lor alergatori montani, reusesc sa se promoveze eficient la orice eveniment sportiv. Ma gandesc doar ce bine ar fi daca cei mici, ar gasi astfel de produse sanatoase, pe toate drumurile, adica prin orice supermarket.

O semifinala a fetelor

Finala Fetelor

Moderatorul a fost super, pe faza mereu, cu observatii si glume reusite. Cu sapca rosie, Radu Milea…

Finala baietilor, trei alergatori de asfalt si trei alergatori montani.

Si cursa copiilor 🙂 Bucurie maxima pe ei…

Incalzirea… sub indrumarea lui Radu Milea

Alinierea la start a baietilor sub 8 ani. In dreapta, Andrei ii da ultimele sfaturi lui Rares :))

Rares cu esarfa tricolora, pe ganduri

Si pentru primul lui concurs a venit destul de repede si medalia e la loc de cinste la aceasta ora 🙂

Startul baietilor de 13-16 ani. Andrei avea si el 13 ani si o luna 🙂

Ultimele instructiuni inainte de parcurgerea a 1,1 km

Cei care conduceau copiii pe trasee. Dani, cel cu tricou portocaliu, va fi unul dintre marii alergatori ai tarii daca va avea un antrenor bun. Cand s-a dat startul concursului a venit primul pana in semifinale. Daca isi doza efortul si era invatat de cineva, era sigur in primii trei finalisti.

Si Andrei, un neasteptat dar meritat, loc 4

Premierea a avut loc la Casino Sinaia. In imagine, podiumul la baieti 13-16 ani. Cel de pe primul loc, mi s-a parut ca nu este roman. Nu stiu daca am inteles bine, parca era libanez. Ceilalti doi erau din Predeal, de la clubul sportiv.

Podiumul la fete

Podiumul la baieti

A urmat o tombola la care au castigat o multime de premii si alti concurenti sau voluntari. In imagine, Cornel Spiridon de la CPNT, unul dintre oamenii aceia de calitate care fac diferenta oriunde ajung. O placere sa-l revezi mereu 🙂 De data aceasta a castigat ceva la aceasta tombola.

Radu Milea extragea biletele cu numele celor implicati in eveniment. Printre castigatori la tombola s-au numarat si sinaieni de la clubul sportiv al orasului, insa niciunul nu era prezent in sala. Prin urmare, premiul se acorda urmatorului… extras. Au mai fost cazuri de sportivi strigati si care nu erau prezenti, pentru ca nu locuiau in localitate si au plecat spre case. Dar ca sinaian…

Lumea aceasta a alergatorilor, este o lume cu decenta si educatie, fara fitze… unde toti sunt prieteni unii cu altii.

Si premiul cel mare al tombolei, acea bicicleta, a fost castigat la a treia strigare 🙂

Mai pot fi spuse foarte multe, la superlativ, despre cei implicati in povestea aceasta dar, din pacate, cuvintele si imaginile nu pot reda un lucru esential: Atmosfera! Cand traiesti live asemenea evenimente, realizezi ca nu poti reda acea chestie care ii uneste pe toti cei prezenti 🙂

Mai trebuie sa adaug ca un alt cunoscut alergator montan, Silviu Balan, organizeaza in aceasta luna, o adevarata aventura pe doua roti:

Scenarii, stele si zapada

Uite ordonanta, nu e ordonanta, ba pericolul a trecut, ba nu a trecut. Pana la urma cred ca nimeni nu avea cum sa-si imagineze in ce se va transforma aceasta initiativa. Este si o parte pozitiva… in toate aceste proteste… ca doar nu credeti ca este bine cand oamenii ies in strada. In general, cand oamenii ies in strada, undeva se greseste.

PSD trebuia sa ia in primul rand masurile economice anuntate, sa vada care e treaba cu bugetul si apoi puse in dezbatere modificarile la Codul Penal. Ar fi intelept ca si ministrul Justitiei sa fie demis, bietul om cu a lui „alta intrebare”. Nu pentru ce acte a promovat ci asa, pe motiv de „alta intrebare”. A aratat ca nu este pentru acea functie dar… daca este detasat la Informatii CFR la Gara de Nord face treaba.

Scenarii am vazut in aceste zile nenumarate. Ba ne dezbina Neamtu’ 🙂 ba Liviu Dragnea este un ayatollah 🙂 , cand mai e putin si ne ataca rusii cu razboiul hibrid, cand ungurii se pregatesc sa ia Transilvania, sau jos labele de pe Guvern ori… si aici mor de ras. L-am vazut pe un tip cu o pancarta, ceva mai mare ca o cutie de chibrituri. Pe ea scria ca… nu mai am bani nici de carton, hotilor! :)) Unii protestatari au avut niste idei geniale. Am inteles ca se va face un mic muzeu cu acele pancarte.

Ninge de ore bune la Sinaia…

Ideea de baza este ca asistam la un conflict intre generatii: o generatia educata in comunism din care nu toti au facut pasul spre democratie si nu i-au inteles valorile, si o generatie care a facut Revolutia si altii si-au insusit-o,  care iese acum in strada cu copiii lor, copii care erau mici la Revolutie. Cat nu vrem sa o recunoastem, Romania este impartita in doua. Unora le place sa fie pro-rusi,  si altora pro-europeni, pro-americani, sa umble unde vor si sa faca doar ce vor. Fiecare este acolo unde se regaseste, insa noi nu trebuie sa ne impunem fortat unii-altora aceste optiuni, nici sa facem orice sa le aplicam. Trebuie lasat timpul sa lucreze si sa construim o Romanie unita. Adica pro-rus sau pro-european cade pe loc secund. Important este sa fim toti pro-romani.

Realitatea arata ca Romania, oricat s-ar spune, si in principal doar din interior se aud critici, este o tara puternica in regiune, stabila, predictibila. Este al doilea furnizor de informatii in alianta nord-atlantica si asta spune multe. Indiscutabil ca atunci cand pocnim din calcaie se aude pana la Casa Alba si prin multe cancelarii europene. Asta este realitatea 🙂 Deocamdata, contextul international este dificil si noi ar trebui sa ne preocupam de altele, nu de certuri si ordonante noaptea, ci de economie, armata, educatie, sanatate etc…

Protestatar: „Trebuie sa fii nebun sa te pui cu un popor, al carui desert preferat este Coliva” :)) :))

Daca te voteaza nu stiu cate milioane de oameni nu inseamna deloc un cec in alb. Vedem insa ca politicienii nostri, toti, se filmeaza intre ei, isi fac gesturi obscene, posteaza pe Facebook ca vecinul se scarpina in ureche sau doarme… iar daca le vorbeste presedintele tarii pleaca pe afara 🙂 Poftim, maturitate la clasa politica!

Spuneam mai sus ca este si o parte buna cu protestele, adica romanii au interactionat fizic, s-au vazut, auzit, au cantat, s-au regasit in aceleasi principii si idealuri, indiferent ca au fost la Cotroceni sau la Piata Victoriei.

In principal, sunt de parere ca animozitatile acestea nu ne fac deloc bine, ca trebuie sa ne regasim identitatea, sa privim in trecut si apoi spre viitor, sa stim ce vrem, unde dorim sa ajungem. Cam acesta este si mesajul Academiei Romane, transmis printr-o voce comuna de circa 85 de academicieni:

„Sa ne cinstim eroii, sa fim la inaltimea lor, lasand generatiilor urmatoare, tuturor locuitorilor Romaniei, o tara unita, suverana, cu dragoste pentru trecut si pentru cultura sa, cu respect de sine, stapana pe pamantul sau, educata si prospera, o tara a Europei Unite, dar cu identitate proprie, romaneasca. Asa sa ne judece viitorul!”

Inainte de a face ceva trebuie sa citesti. Dupa ce citesti, iti schimbi atitudinea, nu mai astepti sa vina Primaria si nu mai stiu cine sa-ti dea zapada de la poarta sau din fata vilei, hotelului etc. Aduni pe altii ca tine sau te raliezi la actiuni similare gandirii tale. Repari o usa la o troita, bati 2 cuie la o sindrila sa nu o ia vantul, tunzi iarba primavara printre crucile eroilor, faci ceva cat de nesemnificativ ar parea. Pentru ca si cel mai mic gest conteaza… asta daca nu ne raportam mereu la timpul prezent. Iar cand e vorba de identitatea locurilor in care traim, cu atat mai mult trebuie sa ne implicam. Aceasta si mi-am propus cu acel proiect”Pasi in Timp”, pe care mai greu sau mai usor, mai drept sau mai cotit, il ducem mai departe.

Zilele trecute, baietelul meu de cativa anisori, asezand degetelul pe cartea „100 de pasi in timp…” mi-a spus, aratand spre un personaj de pe coperta asa: „Cu el ne-am intalnit si noi!” Imediat m-am gandit la imaginatia lui de copil, ca imi va spune ceva ce spun copiii mici. Cand l-am intrebat unde l-am intalnit, mi-a spus: „la Sinaia, este sub o cruce dar poza  e pe cruce. Acolo la tunuri unde ne-am jucat”. Si asa era. Acum o jumatate de an, am fost cu el pe la acele tunuri, ne-am plimbat prin cimitirul eroilor, iar el a tinut minte figura unui erou de pe cruce. De asemenea, daca il intrebi ce statuie e la Peles, el stie ca este a regelui Carol I, pentru ca a fost la ea si o tine minte. Daca nu le sadim copiilor niste lucruri, vor trece nepasatori prin viata sarind aceste etape esentiale…

Zic si eu. Acum fiecare zice cum crede!

soareUn soare inghitit de o gaura neagra… imagine realizata de NASA. De peste un an cica dureaza „digerarea”.

E frumos si la Sinaia dar lumea fuge la Predeal. In acest an, Predealul a depasit orice record la capitolul Turism.

Plimbare prin bazinul Vaii Largi

Am reusit sa ma surprind singur! Bine, nu pe moment, pentru ca pe moment nu am realizat 🙂 Imi venise asa, o idee, si de la un fir de ata am ajuns la un ghem. Nu de alta, dar am realizat ca torc bine :))  Cand e vorba de un subiect anume, apoi nu stiu daca imi scapa prea multe variante de abordare. Le bag asa pe toate in oala cu ciorba.

Uite asa m-am trezit azi in bazinul Vaii Largi de mai jos de Sinaia. As fi pariat cu o zi inainte ca nu am ce cauta pe acolo, prea curand. Numai ca nu stii niciodata ce iti poate aduce viitorul…

Ma intreaba de curand un prieten: „ba’ tu esti cu cercetarile, iti bagi nasul peste tot, ce crezi, pe unde ar fi ascuns Sebastian Ghita? In ce tara?”. Si imi vine si mie raspunsul, ca nu a iesit din tara, ca este ascuns la vreo ambasada. A scapat prea profi ca sa o faca el singur! Nu se agita nimeni sa-l caute pentru ca stiu ca este tot in Bucuresti, zic eu! Sau de ce sa fugi la capatul lumii, cand poti sta sub nasul lor?

Bun, si hai sa mergem la Valea Larga. Noroc ca nu mai intreaba nimeni de ce. Am zis eu ca facem o bucla pe acolo, pe drumuri forestiere. Nu era chiar simplu, pentru ca este cam mare salbaticia pe acolo, ma gandeam ca pe drum o sa fie si zapada cam mare dar nu am mai zis nimic 🙂

maineAcesta era traseul propus dar si realizat pana la urma.

Urma sa ajungem pe Platou Izvor in Sinaia, sa urmam strada cu acelasi nume si sa intram in padure. E un forestier ce trece mai sus de hotelul Mara, apoi o ia prin padure niste kilometri. Pe acolo am zis. Inainte de asta, propun sa coboram pe Malul Spitalului, alt cartier din Sinaia, sa ne oprim la o brutarie, unde fac aia pe acolo, niste cornuri bune. Nu am mai coborat! 🙂 Deoarece, pentru ca…

Cum stateam asa in maxi-taxi, vad ca se pregateste sa coboare cineva. Priveam ganditor podeaua si vad in fata doua tocuri 🙂 Imi ridic privirea si imi zic „e din filme”. Ma uit prin preajma, toti se uitau, nu doar eu :)) Imi propun sa tac, sa nu ma trezesc vorbind. Mai bine sa privesc 🙂 O data cand am vorbit, a iesit bine. Altadata, cand am zis nu stiu ce naiba, parca… „ce peisaj”, am fost intrebat daca mi-e rau. Ceea ce am si confirmat! Era atat de dezarmant adevarul ca eram la un pas sa ma faca bine cu una lovitura. „Una iti dau si popa-ti canta!”. „Una doar?” sunase intrebarea mea. Na, fiecare cu gandurile lui crestinesti 🙂 Dupa faza asta mi-a „cantat” nevasta-mea o saptamana cu nu mi-e rusine si tralala.

Acum, zic eu, crezandu-ma intre prieteni 🙂 …”cu una din asta, vii dupa trei zile acasa”. Na, Chirila a avut la dispozitie o vara intreaga sa-i spele careva blugii in mare, dar el e Tudor Chirila… trei zile nu-s chiar multe. Acasa, mai tarziu, mi-a si parvenit raspunsul ca „ha, du-te, ca dus esti!” Prietenia e o vorba, ce mai! 😉

Cu gandul la ce vazusem, am ratat statia pentru Malul Spitalului. „Ce faci, ma’? N-ai zis ca o sa coboram pe Mal?” Ma trezesc eu si ma uit pe geam. Eram pe la stadion, unde sa mai coboram… 🙂  Noroc ca am gasit un chec bun pe Platou si nu am plans prea mult dupa cornurile de pe Mal.

Pana sa intram in padure, ma trezesc vorbind intruna. La scurt timp, ies de pe langa vilele de pe acolo, niste caini care ne tot petrec latrand. Mie imi plac cainii dar nu pe la picioarele mele sau prin arii protejate. Ma fac la ei zicandu-le „valea, ca imi fac mocasini din blana voastra!”… si ma umfla rasul de prostiile debitate… :)))

Hai ca am ajuns si pe forestier, vad ca nici pe blog nu termin cu vorbaria…

dscf8313Pe drum o multime de urme, in special de caini, mistreti si caprioare.

La un moment dat, mult mai departe la vreo 4 km, vazusem urmele unui cerb mare care mersese fix pe mijlocul drumului.

dscf8315Pe sub linia de inalta tensiune, aceea care vede de pe DN1 cand te uiti spre Valea Larga. Pana aici, am vazut o haita de caini ce latra pe o panta. Alergau ceva ca asa suna latratul… era un taraboi total.

dscf8319Ma indoiesc ca stie cineva sau prea multi, ce este in poza aceasta. Poate daca s-au uitat in cartea „100 de pasi…”.

Continuam, ziua parea frumoasa, calda… O multime de urme de animale tot traversau drumul sau mergeau pe el.

dscf8320Si a inceput sa apara cate un peisaj 🙂 Mai departe venea drumul nostru inzapezit. Dar nu a fost cine stie ce, cand putine ti se par grele 🙂

dscf8321Ne mai aruncam privirile si spre cate o vagauna…

Intrasem pe drumul forestier la 9:50.

dscf8322

dscf8325Si constatarea dupa vreo 5 km: niciun urs nu sta prin barloguri! Numaram 3 ursi care trecusera drumul… venind din deal spre vale. Oare unde se duceau de coborau de la altitudine spre firul vaii?! Dupa mancare.

dscf8328Anaconda

dscf8329Pe asta nu o mai vazusem

dscf8334Un alt cerb sau un mistret mare? As zice ca mistret.

dscf8335Pe acolo au coborat mistretii.

dscf8337Pur

dscf8339Ce mi-a placut mai mult, am inramat.

dscf8341Un batalion de soareci executasera un asalt asupra lemnelor stivuite de pe marginea drumului. Cine stie cat popor soricesc se afla bagat acolo…

dscf8344

Si ajungem la o organizare de exploatare forestiera:

dscf8351Nimeni, evident.

Hai ca pana aici, am mai mers prin zapada de circa 30 cm, mai o urma, mai o poza… dar, mai departe venea o padure deasa de molid. Dupa calculele mele, pe aici le place ursilor 🙂

dscf8355Molidis din cel mai pur, imparatia ursilor 🙂

dscf8357

dscf8358Vad o gheata, fac o poza si zic „uite ce a mai ramas din el”.

Urmele de animale aproape ca disparusera, exceptand rar cate o urma de urs. Asa ca am dat mai departe drumul la poze:

dscf8361

dscf8365Ma opresc… „Se vede releul Costila tocmai din Valea Larga”. De fapt, se vedea si Crucea.

dscf8367De aici vedem bine de ce nu se schiaza pe versantul estic al Furnicii. La Sinaia tocmai s-au redeschis partiile din Valea Soarelui.

dscf8369Vanturisul, Coltii lui Barbes, Vf. cu Dor

O luam asa pe drumul ce incepuse sa coboare si ma opresc. Urmeaza o faza foarte tare 🙂 Eu: „urmele acestea de urs sunt foarte proaspete”! Si aud imediat: „Uite-l acolo in fata!” La curba drumului era un urs care se uita la noi. Scot repede aparatul si din spatele ursului iese unul si mai mare… care ne priveste si el si in secunda doi au rupt-o la fuga la deal, in padure. Na, mai fa poze! Cine e atat de nebun sa se bage dupa ursi in padure de molid? 🙂

dscf8370Aici ne uitam in spate sa vedem daca mai ies la drum. E clar ca pe aici nu trece nimeni cu lunile. De altfel, la acea amenajare de exploatare se vine dinspre Sinaia, pentru ca pe partea aceasta, unde iese drumul, in Valea Larga, sunt multe portiuni de drum surpat.

dscf8373Urmele la inca un urs 🙂

In total: 6 urme de ursi singuri, o ursoaica si cu un pui, o ursoaica si doi pui. Foarte greu as lua in calcul ca am vazut si numarat de doua ori urmele unui urs. Sa zicem 5, dar cu mare greutate.

dscf8374Mergeau paralel, isi spuneau cate ceva 🙂

dscf8375Deci cum veneau ei pe cate un rand, cei trei s-au intalnit chiar aici, in fata, unde am pozat.

dscf8376„Ne prindeau astia pe aici, sa vezi mocasini ce ieseau din noi” :))

Ideea care este? Intreaga zona era plina de ursi 🙂 Ar fi cam la 7,5 km distanta de intrarea in drumul forestier dinspre Sinaia.

dscf8377

dscf8378Un pic mai jos de aici, am vazut ca mai aveam 1,8 km pana la iesirea din padure. Ca scria pe un arbore cifra 18. Deci astia de la padure nu considera ca este un singur drum. Mai departe, in spate, ramane padurea de molid. Mai jos de aceasta, nu am mai vazut o urma de urs. Astia acolo stau… se plimba, se viziteaza, merg mai mult pe drum. Inteligenti!

dscf8383

dscf8384

dscf8386La jir! 🙂

dscf8389Mirosea puternic a sulf dar nu am vazut vreun izvor.

dscf8390

dscf8394Tablou

dscf8398Podul de la Valea lui Bogdan

dscf8399Trecem pe langa o constructie, la vreo 200 metri de intrare pe acest asa-zis drum… pentru ca a fost luat de ape.

dscf8401Gata am iesit de pe drum, aproape de halta C.F.R. Valea Larga. Ma uit la ceas… era 13:20. Bucla asta a avut vreo 14 km. Pana la tren mai erau 35 de minute. Zic sa urcam un pic si pe dealul ce se vede din halta. Sunt acolo niste constructii si mereu imi zic sa ajung pana acolo si mereu uit.

dscf8414Acolo

dscf8410Paragina totala

dscf8406

Mai era o casa mai incolo, locuita… si o droaie de caini pe langa ea. Nu stiu cum or sta oamenii pe aici, asa izolati. Este interesant pentru o vreme, apoi nu mai stiu…

De ce m-am dus prin bazinul Vaii Largi? Asa! Sa beau ceai din termos 🙂 E, nu m-am dus chiar asa, dar nici ceva ce ma preocupa nu am observat.

„Ne-a infundat prin coclauri, pe unde era ursarie la greu!” 🙂