Stiri si imagini

Peste exact 2 luni de zile vom sti cine este Primarul Orasului Busteni. Pe 11 iunie vor fi alegeri deoarece… fostul primar este acum in Senatul Romaniei. Stim si primul candidat la functia de primar: consilierul local Mihai Totpal, presedintele P.E.R. Busteni.  In opinia mea, este optiunea secunda dupa cea a PSD-ului. Nu se stie deocamdata care este optiunea PSD, dar calculele arata ca nr. membrilor acestui partid a decis mereu alegerile. Cred ca d-l Mihai Totpal este o optiune buna pentru oras, in principal pentru ca este tanar si a aratat ca poate face niste lucruri.

Se voteaza doar primarul, nu si echipa de consilieri. Iar majoritatea in Consiliul Local, o are evident tot PSD-ul. Astfel ca, noul primar va fi… fie de la PSD, fie va trebui sa faca o alianta cu acest partid. Personal, as vrea ca actualul viceprimar, d-l Nae Savel, care are experienta in administratie, si totodata atributii de primar, sa duca toata treaba pana la capat. Ei au propria echipa, iar un razboi intre primar pe o parte si viceprimar plus consiliul local de cealalta parte, ar fi ultimul lucru de care are nevoie orasul. Peste 3 ani, oricine poate veni cu o echipa. Deoarece, ca sa faci ceva pentru oras ai nevoie de o echipa. Cred ca ar functiona si d-l Mihai Totpal primar si d-l Nae Savel viceprimar.

Ramane de vazut care va fi optiunea PSD.

Dupa cum multi au aflat, Salvamont Bran nu se va desfiinta:

Ieri au fost alegeri judetene la PNL si aflam ca primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea, a fost ales vicepresedinte.

Salvamontul din Dambovita a fost luat un pic la intrebari de d-l Vali Calcan proprietarul hotelului Pestera 🙂 Ei postasera ieri ceva cu vremea, aratau ca e frig si domnul respectiv admira peisajul cu soare la cativa metri de ei 🙂 Unii salvatori montani nu fac niste lucruri cu intentie rea, ci preiau din diferite surse starea vremii.

Cum toate echipele Salvamont din Bucegi au cont de Facebook, eu le-as face rugamintea ca la fiecare ora din zi sau macar la 2-3 ore, sa posteze cate o imagine cu cadrul natural din care sa reiasa starea vremii din acel moment. Plus viteza vantului, temperatura… Asemenea informatii ar fi deosebit de folositoare pentru turisti si s-ar incadra cu succes in activitatea de prevenire a accidentelor.

La articolul anterior, am niste comentarii nepublicate, pentru ca raspunsurile se gaseau in articol, ceea ce arata ca „specialistii” nu au citit tot, deci nu stau iar sa le scriu la fiecare in parte 🙂 Si, de asemenea, comentatori care ma lauda, zic si fac aprecieri. Desi vin de la niste nume in domeniu, nu le public, pentru ca nu doresc aprecieri. Multumesc tuturor pentru interes, dar aici comenteaza oameni simpli. Este super sa fii om simplu 🙂

Consider ca pe subiectul Posada, chiar sunt extrem de documentat si cand sunt atatea dovezi si lucrurile se leaga astfel, realitatea devine evidenta. Ca nu esti parte din ea si nu-ti convine, este pentru ca nu ai vrut si ai considerat ca doar tu ai prin lege nu stiu ce drepturi in a scrie istoria nationala. Deci daca nu e ca tine, altii nu conteaza 🙂

Statul nu a acordat dreptul de a sapa doar arheologilor. Si altii sapa dupa sare, petrol, pentru a ingropa conducte etc. Daca activitatea celor cu detectoare se considera ca distruge nu stiu ce, nu aparea o lege care sa o permita. Cata vreme nu se sapa in situri arheologice si se preda ce se gaseste conform legii, totul e cum trebuie. Descoperirile intamplatoare si valoarea celor descoperite sunt cu mult mai numeroase si mai mari decat cele realizate de cercetarea arheologica cunoscuta. Ceea ce in niciun caz nu inlocuieste acea cercetare si nici nu o va inlocui. Cumva, si detectoristi si arheologi ar trebui sa lucreze in comun. Nu vrajeala cu iti da nu stiu cine o recompensa si constati ca trebuie sa dai statul in judecata pentru ea, nu inscenari ca ai sapat si nu e voie si alte povesti. Ar trebui astia cu detectoarele sa infiinteze un sindicat, o asociatie ceva 🙂 Pentru ca daca te uiti in Repertoriul Arheologic National, sunt mii de situri arheologice care nici macar nu au fost cercetate cum trebuie. Iar in ritmul actual de lucru al specialistilor, ne vom scrie o istorie reala peste sute de ani 🙂

In noi sunt de fapt, cele mai mari comori 😉

Cireasa de pe tort este ca detectoristii fac descoperiri in cu totul alte locuri decat in situri arheologice. Va dati asadar seama cate se mai ascund in pamantul acestei tari. Imaginati-va ce s-ar intampla daca statul ar spune: de maine rugam detectoristii sa se organizeze in echipe de 5 persoane si sub indrumarea unui arheolog, sa ia siturile arheologice la rand. Fara sa se dea nicio recompensa, ci doar sa contribuie cu totii la aflarea adevarului istoric. Cred ca din atatea mii de locuri, ar iesi la iveala tot felul de tezaure si marturii cu o valoare inestimabila.

Ganditi-va ca plaja Marii Negre nu a fost cercetata niciodata cu detectorul pentru ca este interzis. Sa o iei de la granita cu Bulgaria pe langa fostele colonii grecesti, ce ar insemna? Sa iei toate cetatile de pe dealuri si munti. Datele principale despre un sit se cunosc, deci nu ai ce sa strici, dimpotriva, completezi. Pai numai la catalogare le va lua ani de zile specialistilor. Am auzit pe multi spunand ca mai bine sa ramana in pamant, sa aiba si generatiile viitoare 🙂 Nu pot sa cred ca nu reusim sa depasim barierele acestea stupide, comuniste, superstitiile si balcanismele.

Oare ar fi rau sa propun asta? Adica eu sa o prezint unor alesi si ei sa o duca mai departe?! Cine stie cum se aranjeaza lucrurile 🙂

Multi vad dar nu inteleg. Acolo este o padure ridicata peste aluviuni groase de cel putin un metru.

Drum candva pietruit, azi o simpla poteca folosita de animale. „Pavajul” se observa ca nu e din perioada regala.

Nu e drumul austriac cum am fost intrebat. Este un drum de acces realizat cel mai probabil intre 1950-1960.

Apropo de drumuri, sus, este un drum de exploatare care pare ca se opreste la acel peisaj superb. Dupa perdeaua de zade este golul alpin. Cred ca este o buna varianta de plimbare dupa prima zi de Paste.

Peisaj zic eu. Cand ma uit mai bine la pietrisul de prin jur vad un animal mort…

Ce naiba o fi, cu coada asa mica? 🙂 Labutele sunt asemanatoare cu jderul, nevastuica. O fi vreun pui de nevastuica, luat de ape. Si culoarea blanii e ciudata.

Cica… ce tot ma uit la toate prostiile si mortaciunile :)) De fel, sunt un om curios, imi place sa stiu cat mai multe.

De exemplu, un prieten bun… stie unde s-a prabusit un avion american in timpul celui De-Al Doilea Razboi Mondial. Bine, nu mai este nimic acolo dar as vrea sa pozez zona. E la noi, in judetul Prahova. Si ca sa nu-l stresez si mai mult, i-am zis ca-l ajut pe acolo la treaba, la ce vrea el, doar sa merg sa vad. La pas, am mai strabatut eu acea comuna :)) Dar el acolo a copilarit, e mult diferit asadar. Acum incerc sa fiu linistit, si sa nu-l intreb de prea multe ori cand mergem, adica sa nu-l stresez; ca sa nu-i para rau ca mi-a zis 🙂

Dezbaterea no.23: Ce trebuie sa protejam mai intai: mediul sau oamenii?

Intrebarea, in vremuri de sanatate mintala, are un raspuns simplu, elementar. Dar nu prea traim in astfel de vremuri si cadem adesea in extreme. Ok, mediul este casa noastra, depindem de acesta total. Nu cumva insa ne scapa imaginea de ansamblu, ma intreb si eu?

E adevarat, s-a defrisat iresponsabil, clasa politica a distrus Romania timp de decenii… si si-a umplut buzunarele. De abia de cativa ani se aplica legea pe bune si la noi in tara. Bine, nu stiu cat de pe bune ar fi, ca scapari mai sunt si dosare facute la comanda sigur se mai fac. Dar nu cumva totul evolueaza si noi ramanem prinsi in mentalitati paguboase si in razboaie personale? Sa privim un pic…

Agent Green blocheaza un transport de lemne pe Transfagarasan. Suna ministrul, vine Garda Forestiera, Politia, vorbim de blocarea unui drum national, mai e si legal transportul. Nu cumva exageram? Adica astia de la Revolutie incoace au tot furat, au distrus padurile Romaniei. Dar acum, cu DNA-ul pe cap sa faca tot la fel? Ma gandesc ca mai risca unul, doi, zece, dar nu toti. Nu e mai putin adevarat ca mediul ar trebui sa ne preocupe pe toti, cu toate ca pe altii doar din prisma umplerii buzunarelor. Asa ca, ne-am impartit in doua mari tabere: una care protejeaza mediul si alta care cauta accesul la resursele acestuia. Toti cei din industria lemnului au devenit brusc hoti fara nicio discriminare. Cei cu mediul planteaza puieti in padure sau la gol alpin ca atat ne duce mintea, puieti care imbogatesc pe unii si pe altii ca doar se cumpara cu bani. Speculand intentiile cu protejarea mediului, faci bani seriosi. Eu, dar cu siguranta si multi altii, pot dovedi ca poti scoate din padure, mii si mii de puieti care nu costa si care nu aduc vreo paguba locului din care ii scoti. Pentru ca oricum vor muri dupa un timp, crescand cate trei-patru la un loc. Astfel, impaduresti acolo unde s-a defrisat, nu unde nu este nevoie. Mai bine incercam sa impadurim mai repede decat se poate taia. Asta poate fi o provocare nationala. Unde s-a taiat un hectar, sa impaduresti acel hectar plus alte doua prin apropiere.

Sa privim in Parcul Natural Bucegi:

1. Valea Cerbului se umple vara de oameni. Si daca ai drum asfaltat si daca nu ai, oamenii tot vin. Din motive ce tin de civilizatie si de turism, nu ai cum sa-i lasi pe oamenii aceia sa tot vina pe un drum plin de gropi… si sa le iei si bani la intrare pe un asa-zis drum. Ce este acum pe acolo, nu seamana decat a maidan, ulita periferica de la sat. Multi spun ca nu e bine ca se asfalteaza. Ma intreb daca suntem normali? Pai mai repede se distrug imprejurimile drumului daca nu asfaltezi, doar daca ne gandim la praful depus in centimetri pe sol si prin copaci, pe ambele parti ale drumului.

De la inceputul lunii mai si pana in septembrie-octombrie, se locuieste la rulota pe Valea Cerbului. Asfaltarea drumului trebuie pusa in practica alaturi de multe alte masuri complementare.

2. Intr-o zi, Consiliul Judetean Dambovita care nu a avut niciodata si nici nu o sa aiba o echipa de specialisti adevarati, care sa inteleaga ca aplicarea proiectelor turistice se face in primul rand cu protejarea mediului si punerea in valoare a acestuia, a avut o idee. Bineinteles ca nu una buna. Voiau sa instituie o taxa speciala Salvamont prin Valea Ialomitei 🙂 Proiectul lor nu s-a materializat pentru ca aceia care fac turism pe acolo,  le-au demonstrat frumos ca sunt paraleli cu turismul si ce mai vor ei.

Asociatia care a combatut „filmul” Consiliului Judetean.

3. Vor pe la Busteni sa faca nu stiu ce pe la conductele de apa. Nu se pot apuca de lucrari pentru ca Romsilva cere niste garantii uriase, cam cat valoarea proiectului. Si stai si te gandesti daca nu cumva mai multi, prin diferite locuri, o iau pe campii? Cica e vorba de protejarea mediului. Deci omul nu are acces la apa, nu se pot repara conducte ca se distruge mediul. Cat poate sa se distruga mediul daca se schimba, se intervine, se face nu stiu ce la o conducta? In opinia mea, omul trebuie pus inainte. Scopul declararii Bucegilor Parc Natural este si acela de a veni in sprijinul comunitatilor locale. Nu vorbim de unul care taie padurea, isi face o cabana, ci de o comunitate. De cand accesul la apa a devenit o chestie negociabila, restrictiva?

Azi sunt exact 6 ani de la aceasta poza si lucrurile sunt tot la fel.

4. S-a asfaltat DJ 713. El trebuia deschis de ani buni dar nu-l deschide nimeni. Nu pentru ca nu e practicabil ci pentru ca nu e facut cum trebuie, si le este frica sa nu se moara pe acolo. Dar oricine poate circula pe el, desi nu este deschis 🙂 Ok, l-ai asfaltat ca ideea era de a dirija controlat milioane de euro, ai deschis muntele tuturor, ai mintit ca vor fi 3000 de masini pe an abia in 2030. Din 2014 si pana in 2016, au circulat minim 20.000 de masini pe an pe acel drum. Si totusi oficial ramane inchis. Te intrebi totusi, bai dar cat mai trebuie sa se fure ca sa se deschida drumul? Oficial!

Poza de acum vreo 2 saptamani.

5. Au asfaltat cam toate drumurile de pe Valea Ialomitei. Prima asfaltare pe acolo a realizat-o Directia Silvica, si arata doar starea de anormalitate din Bucegi. Nu Primaria, Consiliul Judetean etc, s-a apucat de asfaltarea unui drum prin paduri, ci Directia Silvica. In fine, tot prezentandu-se ideea cu dezvoltarea turistica, este normal sa treci cu asfalt pe la locatiile turistice din zona. Chestia asta s-a facut recent, de vreun an si ceva. Dar intai au asfaltat padurea.

Ca sa dezvolti o zona, ai nevoie de infrastructura. Cea turistica exista, cu drumurile era nasol. Gata, s-a asfaltat. Stiti, care este ironia sau mai bine zis prostia? Berbecii astia cu dezvoltarea lor si cu asfaltarea, au accesibilizat zona la ochi, pana unde li s-a parut. Le mai trebuia circa un kilometru si jumatate de asfalt si ar fi accesibilizat si cabana Padina, si postul de politie montana, si cabana Horoabele, si pensiunile Octavian si Cocora, si statia de telecabina Pestera, si refugiul Salvamont Pestera, si postul de jandarmi montani, si punctul de informare turistica de langa telecabina. Dar nu, au lasat institutiile statului in afara 🙂 Zambesc, dar nu e de ras. Vorbesti de dezvoltare turistica, asfaltezi aproape toata Valea Ialomitei, dar lasi in afara conditiilor civilizate chiar pe cei care ar trebui sa protejeze zona. Eu asa inteleg… ca hotii au stat in spatele asfaltarilor, pentru ca ei nu au nevoie de Salvamont, Politie, Jandarmerie, Telecabina, Punct de Informare.

Recent, Gazeta de Dambovita a publicat un material ilustrat, despre cum a ramas masina de politie de la Padina, suspendata pe un drum de noroi. Cam toata lumea a inghitit pastila cu omul legii. Eu inteleg ca are dreptate, dar da-o naibii ca nu am coborat toti din copaci 🙂 Aia a fost o regie in toata regula. Am ras doua zile, de cate ori imi aminteam 🙂 Am scris un material in care ma amuzam tare de tot, ca e de ras, dar m-am gandit ca omul e de inteles, s-a saturat, ca asta e bataia de joc. Asfalteaza unii peste tot si pe tine Politie, te lasa pe dinafara. Ca si cum nu ai exista. In toiul iuresului, nu avea rost sa mai torn si eu gaz pe foc. Treaba este ca vrei dezvoltarea unei zone dar nu iei in calcul si institutiile statului de pe acolo. Tu asfaltezi binemersi, vorbesti, propui, vorbesti de civilizatie intr-un parc natural. Dar astia, politisti, jandarmi, salvamontisti, ce naiba sunt pe acolo?

Cand santul este o varianta mai buna ca drumul. Corect, nu? 🙂 Daca erai pe drum, nu exista stire.

Cu sageata rosie este o varianta creata de alti soferi, ca sa nu-si murdareasca masina prin noroi. Cu sageata galbena este locul unde a ramas suspendata masina Politiei. Neintentionat nu te bagi prin sant, ci te bagi ca sa ramai acolo. Prin alte imagini apar muncitori cu sape si lopeti. Dar, dupa ce este scoasa masina, se vede ca nu exista urme ca a folosit cineva uneltele 🙂

Ceea ce ma duce cu gandul la tragedia cinematografiei nationale… De aceea, nu mai avem mari actori, mari regizori, ca sunt mai toti pe scena Bucegilor. Ma gandesc ca acesta este un episod pilot 🙂 daca nu se asfalteaza mai repede drumul.

Pozele apartin Gazetei de Dambovita, cotidian online.

6. Ministerul Apararii Nationale vrea sa restaureze Crucea de pe Caraiman, un simbol national. Bai, e ministerul, nu este Vasile sau SRL-ul nu stiu care. Este un gest frumos, care face cinste Armatei. Dar a aparut o problema 🙂 Cica directorul Parcului Natural e de acord cu restaurarea, dar sa nu se intre cu masina, sa se gaseasca o solutie… aeriana. Adica sa scoata astia bani in plus, de la buget, ca au de unde. Cand intrau zeci de jeepuri pe drumul spre Babele, nu vedea nimeni. Si se mai intra dar nu ca altadata. Acum daca intra Armata, nu e voie 🙂 Cine poate fi atat de nebun, incat sa impiedice un camion militar?

Cei de la Armata, zic ca ei vor respecta legea. Care naiba lege? Cand tu Armata reprezinti interesul national, cum se poate pune problema incalcarii legilor? Cred ca nu mai vedem lucrurile normal si cadem in tot felul de scenarii… si ramanem acolo socati, nauciti, incapabili. Asta mi se pare culmea culmilor, sa pui conditii Armatei, de orice fel ar fi acestea. Prioritatile nationale sunt peste orice cerinta, fie ea de mediu sau de orice vrei. Vii tu, sa spui Armatei ce si cum sa faca. Pai un elicopter care face du-te vino pe la Cruce, nu stiu cate zile, sperie orice vietate, din muntii Caraiman si Costila. Exista un drum de pamant pana la 300 metri distanta de Cruce. Le puteai recomanda sa circule cu senile din cauciuc, gaseai alte solutii. Cand s-a aplicat proiectul cu telescaunul din Valea Soarelui, i-ai lasat sa faca drum cu buldozerul. Atunci se proteja mediul, fie si cu buldozerul 🙂 Acum ai un drum deja existent, chiar daca e inchis circulatiei publice si tu nu lasi Armata sa mearga.

In America si cam peste tot, nimeni nu pune intrebari ce cauta Armata prin unele locuri. Pentru ca in orice stat, se stie ca Armata protejeaza tara, nu o distruge. Noua ne place sa interpretam pana la absurd o lege si sa complicam totul. Ma gandesc ca mai sunt oameni cu caracter prin Armata, care sa nu ia de la gura soldatului pentru zborul cu elicopterul la Cruce. Interesul national spune ca trebuie sa ai grija de trecutul tarii. Astia care apar asa din senin, nici nu trebuie bagati in seama, pentru ca au visat ceva urat si cand isi vor reveni, isi vor cere scuze. Noi ar trebui sa fim mult mai realisti si mai pragmatici, cu atat mai mult cu cat te numesti Armata. Ca au mai venit din astia care si-au permis sa-si bata joc de toleranta acesteia.

La Predeal de exemplu, la usa unitatii vanatorilor de munte, au batut intr-o zi reprezentantii Casei Regale. Actionasera unitatea in instanta, ziceau ca totul apartine regelui. Si mergeau prin unitate, indicau ca aia e a lor, cealalta corespunde cu documentele. Real, niciodata Casa Regala nu a detinut acele terenuri sau cladiri, ci statul roman. Astia, reprezentantii, trebuiau insfacati de gulere si aruncati in paraul din apropierea unitatii. Doar la noi s-a mai vazut asa ceva. Sa-ti colinde niste civili prin unitate militara. Noi vorbim de aplicatii tactice, armata profesionista si ne impiedicam de niste smecherasi. Daca un civil iti spune tie armata NATO, sa folosesti elicopterul si nu masina, si tu faci asta, atunci te duci si arunci uniforma ca e fara valoare. Iar cu unitatea militara… presupunand prin cel mai absurd mod ca ar castiga Casa regala, desi e imposibil, dar presupunand asta, nu pleci de acolo, ca nu are nimeni ce sa-ti faca. Doar in tara prostilor condusi de hoti se poate intampla asa ceva: sa evacuezi o unitate militara. Ma gandesc ca totusi Romania e departe de asemenea „paradis”. Curtea Europeana daca ti-ar cere asta, nu pleci. Nu pleci pentru ca NU VREI si NU TREBUIE. Datoria Armatei este sa nu renunte la o palma de pamant romanesc. Ratacitii astia cu nebuniile lor, cu tot respectul, fie ca… conduc arii protejate sau lucreaza la curti regale, sunt nuli si inexistenti in problematici de acest fel.

In ceea ce priveste protectia mediului, in special la Cruce, chiar e cazul sa ne amintim ca de teama politicului, au stat toti cuminti, in timp ce se doreau focuri de artificii la acest monument. Pana le-am explicat ce inseamna protectia mediului, ca nu e bine si au avut curaj sa spuna si ei ca trebuie alta locatie. Deci nu poti veni sa vorbesti de protectia mediului la Cruce, cand doar te dai dupa cum bate vantul. Ca sa se vada ca esti si tu pe acolo, incepi sa scoti povesti cu cerinte de mediu. Acum mergi pe ideea ca Armata nu are incotro, ca sti bine ca se poate vorbi de abuz in serviciu, daca trec cu un camion. Un om care isi iubeste tara, nu se opune reabilitarii unui astfel de monument si nu are in minte astfel de idei. S-ar putea ca cineva sa se pacaleasca foarte rau cu astia de la Armata.

7. Tot mai multi, inclusiv factori implicati in turism, iau atitudine in privinta festivalului Padina Fest din Valea Ialomitei. Ca nu e bine, ca raman gunoaie, ca se fac mici cu maini nespalate, ca igiena, ca se iau lemne din padure, ca nu se iau taxe de campare. Acest festival aflat la nu stiu a cata editie, intr-adevar are niste probleme, dar organizatorii s-au straduit mereu sa iasa cat mai bine. Singura majora ar fi zgomotul facut seara de trupele rock. Dar nu poti sa ai festival fara muzica. Si cateva zile pe an, nu cred ca e neaparat o problema. Ideea pleaca doar de la faptul ca eu fac un anumit tip de turism si tu nu faci turism, poluezi.

Daca am fi putin mai toleranti am intelege ca nu ai de ce sa te iei, de cei care fac gratare pe Valea Ialomitei sau de cei care promoveaza acel festival. Toti care vin sa viziteze Parcul Natural sunt turisti, incap in definitia turismului, alaturi de cabanieri, soferi care aduc turisti etc. Este perfect ca oamenii vin in natura, important este sa fie instruiti sa nu lase gunoaie, sa nu-si spele masinile in apele de munte. Revenind la acel festival la care vin vreo 15-25.000 de oameni pe parcursul celor cinci zile cat dureaza, mie mi se pare ca lucrurile sunt foarte bine organizate. Nu poti cumpara nimic, nici mici, nici bere, decat in baza unor jetoane. Deci banii sunt centralizati, nu intra in contact cu ei decat o persoana 🙂 Si cine a gandit procedeul nu e un oarecare care ar face lucrurile prost. Tot acest organizator de festival are zona speciala de campare. Nu face de capul lui ci are acordul autoritatilor.

De altfel, orice om care vine in Valea Ialomitei are voie sa puna cortul pe platoul de la Padina, ca asa spune Administratia Parcului. Pentru ca, nici astia de la Parc nu sunt nebuni, lasa pe cat mai multi sa se bucure gratis de natura. Nu suntem in oras, unde ne impartim in unitati clasificate si unitati la negru. In Parcul Natural Bucegi se deruleaza multe forme de turism si Administratia Parcului Natural a reglementat suficient de bine aceasta problema. Ca grataragii au umplut poienile din Valea Ialomitei, ca rulotistii pe cele din Valea Cerbului… deodata vedem totul in negru. Mie mi se pare perfect daca vin nu stiu cati cu masinile, cu familiile, pun o patura, fac focul. Nu o sa taie nimeni un copac din picioare ca sa faca focul la gratar 🙂 Culege ce gaseste prin padure pe jos, nu face niciun rau. Toti trebuie sa ne bucuram de cadrul natural in egala masura. Ideea este sa nu se arunce gunoaie, sa se aduca toalete ecologice, omul sa aiba o conduita normala.

Asa cum soferul de jeep aduce turisti, asa poate veni oricine cu propria masina. Diferenta o face cunostintele despre natura, istorie etc, ale soferului de jeep. Exista o taxa de acces in Parcul Natural, nu poti pune oamenilor taxe peste tot, ba de foc, ba de campare etc. Omul trebuie sa umble liber si sa se bucure de natura, nu trebuie puse restrictii peste tot. Cine vrea sa stea la cort, cine vrea sa aprinda focul. In Valea Ialomitei ai zone clare unde poti face aceste lucruri, stabilite de Administratia Parcului. Cine doreste, se cazeaza la unitati turistice la Padina-Pestera, Bolboci sau la casute la Zanoaga. A face turism inseamna a lasa cat mai mult spatiu de manevra turistului, sa aiba el de unde alege.

Daca anulezi acel festival, ai cu 20.000 de turisti mai putin in Valea Ialomitei. Ca iau lemne de prin padure cei care fac focuri… Daca Administratia Parcului si Ocoalele Silvice credeau ca se distruge natura prin culegerea lemnelor de pe jos, interziceau aprinderea focurilor. E foarte bine ca se merge dupa lemne de foc. Prinsi in regulile unui turism de tipul de dai jos din masina, te cazezi, mananci si dormi, pierzi contactul cu natura. In acest ritm, nu o sa mai stim la ce se foloseste de exemplu toporul. Chestia cu sisteme austriece, nemtesti etc, este neaplicabila la noi, ca noua ne place sa fim liberi.

8. O sa rog cateva cunostinte care au intrat in Parlament, sa adreseze niste intrebari ministrilor de la Interne si de la Mediu daca nu cumva anumite autoritati isi depasesc atributiile si fac exces de zel in cazul cetatenilor de rand, lipsiti de venituri. O sumedenie de persoane fac focul cu lemne pentru ca locuiesc langa padure, si traiesc fie din ajutorul social, fie lucreaza ca zilieri. Din ce vad, de la Sinaia la Azuga multi au luat frica de unii reprezentanti ai legii. Le este frica sa ridice de pe jos din padure, o creanga si sa o duca acasa, ca nu cumva sa fie prinsi si amendati. Nici pe timpul lui Ceausescu nu era asemenea teroare. Pe atunci, mergeau oamenii kilometri prin padure ca sa gaseasca o creanga de fag, iar acum stau arbori intregi doborati de vant la marginea padurii si nimeni nu indrazneste sa le ia crengile. Timp in care tot felul de nesimtiti strabat drumurile forestiere si arunca din dube zeci de saci de gunoaie. Si niciunul nu este prins. E mult mai usor sa prinzi amaratul decat smecherul. Este o aberatie in aceste caz sa sustii ca aplici legea, ca esti un simplu executant, ca iti faci datoria si protejezi mediul. Simplul fapt ca opresti un amarat care trage dupa el niste crengi de foc, in alt scop decat acela de a-l saluta si a-l intreba ce mai face, te dezonoreaza ca om, nu zic de uniforma. In asemenea situatii nu exista alta lege decat a omeniei. Este sinonim cu aiuritii care confisca patrunjelul vandut de cate o baba la colt de strada. Nu-mi pot imagina ce sef este acela care isi vede subordonatul intrand in birou cu niste legaturi de patrunjel pe care le numeste ilegale.

Crengi rezultate din exploatari, pe care nu le va lua nimeni. Daca anumiti jandarmi sau padurari prind pe vreun cetatean cu o creanga in spinare, amenda este de sute de lei. Mi se pare o aplicare oarba si iresponsabila a legii.

Nu am vazut niciun comunicat, nicio filmare, cu vreun echipaj de jandarmi sau cu padurari pe la noi, care intalnind un batran cu crengi in spate, l-au ajutat sa le duca pana acasa. Ca nu se face asa ceva, ca nu simt sa faca asta.

Iata asadar cateva aspecte prin care punem orice altceva inainte, mai putin omul!

Traseul turistic: Busteni – Valea Jepilor – fosta cabana Caraiman – Babele – Hotel Pestera – Manastirea Pestera Ialomitei si retur

29 iunie, o deplasare traditionala pana la Pestera. Bine, nu mai este ca altadata ca traditia s-a cam pierdut. In trecut, se pleca cu corturi cu o zi inainte sau la cabane. Acum… sunt alte „prioritati”!

Bineinteles ca nu am mers… doar ca este hramul manastirii, mai aveam niste treburi pe acolo.

Intrare in traseu la 8:22. Nu inainte de a analiza un pic albia Vaii Jepilor. De cand seful Salvamont Busteni, d-l Gigel Haiduc, a postat un torent peste cascada Caraiman, ne uitam cam toti la apa asta dupa fiecare ploaie. Si cum tot a plouat… 🙂

a

bViitura suprinsa de d-l Haiduc. Mi-aminteste de acum cativa ani de cea din valea Gaura… cand auzeam stancile cum se lovesc unele de altele sub apa.

Deci privirea de control asupra apei 🙂

DSCF0933In noaptea precedenta, venise apa mare, asa cum se observa in dreapta… iarba este culcata. Asa ca, daca nu ploua prea tare nu se intampla nimic. Si ploua marunt, usor, era in regula, apa era limpede.

La intrare in padure, un panou nou, cum ar trebui sa existe peste tot in Bucegi:

DSCF0935

Poze din Valea Jepilor:

DSCF0937

DSCF0938

DSCF0945

DSCF0946

DSCF0947

DSCF0950

DSCF0952Cascada Caraiman

Pana aici ploaie marunta, mai departe ceata…

Trec de fosta cabana Caraiman, o intalnire neplacuta cu niste caini de stana… neplacuta pentru ei, evident! De la Babele coborare spre Valea Ialomitei la Pestera. Parca era alta lume. In Valea Ialomitei, nu era ceata, ploaie, era un timp frumos. Mai erau nori dar nu chiar ca in Valea Prahovei, unde abia spre seara s-a mai luminat.

Mai jos de zona Cimitirul Elefantilor, o denumire cel putin prosteasca in opinia mea, alta era denumirea in trecutul cand mai erau oamenii normali, vad ceva tolanit chiar in traseu. Cainele incepe sa latre, insa cum mancam niste biscuiti ii arunc si lui unul, apoi si inca unul altuia. Dar nimic! 🙂 Sau cum ar spune iubitorii de animale de orice fel: isi faceau datoria. Cum tin la hainele mele mi-am zis sa nu caut cu dinadinsul sa vad cum isi fac datoria asta a lor. Deci, daca treceti pe traseul Babele-Pestera si vedeti patrupede din acestea mergand in trei picioare sa-mi multumiti. Ideea era ca acesti caini nu stateau langa turma de oi ci mult mai sus, in traseul turistic. Ce turist trecea, il atacau. In acest timp ciobanul statea undeva mai jos, la somn.

M-am gandit ca de ce sa umblu eu pe la doctor din cauza unor caini, prietenii omului? Nu am chef! Sa umble ei in trei picioare! Pacat ca doar atat am reusit!

DSCF0962Dupa ce am trecut, tot in traseu au ramas… se mai dadeau si la alti turisti. Chiar imi spunea un prieten, ca pe munte sunt mult mai mari sansele sa fii atacat de caini decat de ursi 🙂 Corect! Acum depinde si daca stai sa fii atacat, sa vina ciobanul, ca bietii caini… sa iubim animalele chiar daca ne ataca. Trebuie sa fii inconstient sa te bazezi pe cioban, pe bucuria animalelor de a te vedea, alte basme din acestea.

DSCF0966

DSCF0961Si ciobanul somn de voie 🙂

DSCF0968Zona Pestera-Padina

DSCF0971Coborare printre oile altei turme… ce avea caini mai constienti, latrau de la distanta.

DSCF0972

DSCF0973

DSCF0974

DSCF0977

DSCF0978

DSCF0979Padurea Cocora, pe unde trece traseul spre Piatra Arsa

DSCF0980Cascada Doamnei

DSCF0987Cu albastru… postul Jandarmeriei

DSCF0988Se lucra la drumul spre manastire si hotel

DSCF0989

DSCF0991

DSCF0998Un loc excelent amenajat

DSCF0995

DSCF0997Frumos de tot 🙂

Putin de vorba cu parintele staret, vizitat biserica veche, apoi la altele ca timpul e scurt.

DSCF0992Biserica veche, locul unde gasiti cruci cu semiluna.

Crucile cu semiluna nu semnifica victoria crestinismului asupra islamismului. O sulita in care se gaseste semiluna semnifica de fapt acest lucru. Istoria acestor cruci este detaliata in cartea „100 de pasi in timp…” la paginile 162-165.

DSCF1002

DSCF1004Asta mi s-a parut geniala 🙂 Cum trage acela…

DSCF1005

DSCF1007

DSCF1011Biserica noua, Sf. Nifon

DSCF1015Hotelul Pestera

DSCF1016Pensiunea Cocora

DSCF1017Pensiunea Octavian

DSCF1019Un punct de informare turistic…

DSCF1020Sediul Salvamont Dambovita

DSCF1021Pensiunea Piciorul Babelor

DSCF1023La urcare spre Babele

DSCF1027Cladirea manastirii din fata intrarii in Pestera Ialomitei

DSCF1031

DSCF1033

DSCF1036Babele.. evident am intrat in alt timp, ceata, umezeala… Coborare tot pe Valea Jepilor, ca e mai scurt traseul.

DSCF1039

DSCF1041

DSCF1043

DSCF1046Macesul de acest tip are niste flori parfumate, diferit…

DSCF1049

DSCF1050

DSCF1052

Printre tufisuri si o capra neagra venita de la apa:

DSCF1055

DSCF1058

DSCF1060

DSCF1064Imagine spre Valea Spumoasa… pe la 15:30 ieseam din padure… peste cateva ore eram prin alt oras deja…

Festivalul „Sinaia Forever” in imagini

Am multe imagini de postat despre acest eveniment… iar in urmatoarele zile mai am diverse stiri, poze, detalii de la Manastirea Caraiman, Azuga, Fieni, Predeal, Bucegi…

La Sinaia a avut loc in perioada 4-6 septembrie 2015 renumitul festival „Sinaia Forever”. De regula se organiza la sfarsitul lunii septembrie, nu imi dau seama daca a fost buna ideea cu schimbarea datei sau nu, asa la modul general 🙂 dar din punctul meu de vedere a fost bine pentru ca nu a mai fost seara frig 🙂 Pe la sfarsit de septembrie este destul de frig, daca mai si ploua… In plus, nefiind struguri si deci vin, nu am vazut betivi prea multi.

Ca in fiecare an, la acest festival au fost de toate pentru toti. In imaginile de mai jos o sa vedeti si ce a fost.

I. Aspecte generale:

1Cei cu gratarele au fost mutati mai spre Gara, langa parc si hotelul Caraiman. Din imagine si pana la hotelul International intreg centrul a fost destinat festivalului.

2

3

4

5Cata pricepere si migala

6Acest loc mi-a dat mie senzatia de eleganta in acest domeniu. Niste realizari foarte frumoase.

7

Ajungem si la obiectele din lut:

8

9

10

11

15La placintele de Turnu era coada permanent

12

13

14Vreo 18.000 de insigne avea un colectionar venit din Bucuresti.

16

17

18Erau cred ca 10 terase cu produse la gratar… dintre toate, cele de la terasa „La Ianos” aratau cel mai bine.

19

20Aici il gasim pe Emanuel Mahu, cel caruia ii dai o poza si iti deseaneaza un tablou dupa ea…

Orasul din lego, bucuria copiilor era chiar in parcul de langa scoala:

21

22

23

Niste sculpturi in lemn admirabile:

24Costul unor astfel de opere de arta ajungea si la cateva mii de lei, cele mai mari nu acestea mici.

25

II. Spectacole:

26

S1

S2

S3

S4

S5

S6

S7

S8

S9De cate ori il vedeam pe acest biker, imi aduceam aminte de Alex Porancia, semana foarte bine cu el

S10Concertele seara in parcul „Dimitrie Ghica” au strans mii de oameni. Pe scena se afla formatia „Distinct” care a produs o impresie foarte buna publicului. Ceva mai incolo au urcat si cei de la „Partizan” insa aici s-a produs un scurtcircuit… lumea i-a ascultat cu rabdare insa cand au fost pusi de catre prezentator sa mai cante cateva piese, din public s-au auzit mai multe huiduieli. Toti o asteptau pe Delia care inca nu sosise… asa ca „Partizanii” si prezentatorul si-au asigurat multe injuraturi, din cauza ca noi nu putem fi punctuali in astfel de cazuri si nici civilizati ca sa nu strigam toate prostiile.

Prezentatorul nu a avut un plan de rezerva, stresa lumea cu „Cine urmeaza? Sa aud cine urmeaza din partea stanga? Nu se aude cine urmeaza din partea dreapta…” a tinut-o asa vreo 10 minute exasperand si exasperandu-se. Dupa care si-a dat seama bietul om ca nu avea ce face si s-a dus in culise. Eu am fost sigur ca nu mai iese de acolo.

Pana la urma a aparut si Delia, care a facut o remarca surprinzatoare prin inteligenta dovedita in intelegerea situatiei, cum ca a intarziat, de parca lumea nu-si daduse seama ca aceasta evidenta se intampla de vreo 40 de minute bune… a inceput sa cante, fara sa-si ceara scuze… dupa 1 noaptea s-a incheiat concertul. Mai urmau dupa Delia si Vama si nu mai stiu cine…

S11

S12

S13Mihai Malaimare, directorul de la Teatrul Masca

III. Cultura

C1

C2

C3In acest loc s-a regasit o parte din elita culturala a Sinaiei si nu numai, membrii cenaclului literar „Lucian Blaga” etc.

C4Dl. Bratosin de la Peles

C5O mare bucurie de a-l vedea din nou pe d-l profesor Floricica

C6Dl. Codrut Radi in discutie cu un cititor

IV. Munte

M1Noua telegondola dintre Cota 1400 si Cota 2000

M2

M3Trofeele formatiei Salvamont Sinaia

M4Seful Salvamont Sinaia, dl. Nae Cojanu

M5Jandarmeria a fost prezenta peste tot cu masini si patrule. Duminica, l-am zarit pe seful Jandarmeriei din Valea Prahovei, dl. colonel Petrescu la serviciu, pe teren. Era in zona parcului, in tinuta de serviciu. Eu consider chestia aceasta un exemplu deosebit pentru subordonati si un profund interes acordat cetatenilor. De regula, sefii nu prea gasesc un numitor comun intre duminica si serviciu. Inca o data se dovedeste ca acest domn este din alt material. Nu l-am pozat ca mi-a fost jena, sa nu-l pun pe dumnealui si pe mine, intr-o anumita situatie.

M6Un alt om deosebit, in opinia mea cel mai mare si mai bun sef pe care l-a avut vreodata Salvamontul din Busteni, l-am gasit tot in zona Jandarmeriei. E vorba de Miki Vintila.

M7Florin „Miki” Vintila, un etalon al bunului simt si al seriozitatii. Acest om, desi avem tendinta de a uita foarte repede, va ramane unul dintre cei mai mari oameni de munte ai Busteniului si Bucegilor. Tot respectul si toata consideratia pentru astfel de oameni profesionisti care sunt si vor ramane niste repere ale societatii.

M8

M9Razvan de la Parcul Natural Bucegi, oameni deosebiti gasim si in cadrul Administratiei Parcului

M10

V. Primarul

Un astfel de eveniment este incomplet fara edilul urbei. Deci unde l-am gasit pe dl. Primar Vlad Oprea? In fata Primariei, coordonand plin de viata si in aplauze o tombola:

P1

P2

P3

P4

P5D-na Madalina Rosu, ofiterul de presa al Primariei anunta castigatorii

P6

Si concluzia despre Sinaia:

27

Traseul turistic: Busteni – Jepii Mici – Sfinxul – Baza Salvamont Baba Mare – Vf. Omu – Valea Gaura – satul Şimon

Vreme buna, timp perfect pentru excursii. Ieri s-a aratat si ceva ploaie pe aici, dar primele zile ale lui septembrie chiar au fost perfecte. Intruna din aceste zile am facut si excursia de mai sus, o drumetie inceputa cam atipic pentru altii, destul de tipic pentru mine.

Itinerariul stabilit tot de mine… desi s-ar fi vrut altceva. Totusi m-am gandit ca este mai bine cum zic 🙂 fapt recunoscut apoi in unanimitate, asa ca am plecat din Busteni peste Bucegi la Simon. Eu dorind sa fac acest traseu exclusiv pe jos, am fixat intalnirea la Babele. Acelasi eu am uitat ca nu pot fi mereu punctual din cvasi-motive si ora 9 la Babele a fost de fapt un 9:40 pe la Baza de la Baba Mare. Nu mai conteaza cine te asteapta, fete sau baieti, batrani sau colegi, conteaza ca intarzii.  Pe la 7:40 eram abia in Busteni in centru 🙂 Si eu care trebuia sa fiu peste 80 de minute la Babele… nicio sansa.

Ulterior, am aflat eu ca inca o fata care a fost cu noi, urcase cu o zi inainte tot pe jos, singura, pe Jepii Mici. Foarte curios, am intrebat-o mai tarziu cand am aflat, de ce a mers, chestii din acestea, si mi-a zis ca a auzit ca este cel mai greu traseu si ca vrut pe acolo, ca a parcurs traseul in 4 ore. Pe masura ce povestea, in mintea mea a aparut contextul… deci cum statea asa intre blocuri, si-a zis „ce naiba fac eu pe aici, ia sa merg pe Jepii Mici ca este greu, de ce sa stau acasa” 🙂 . Am zis ca mor de ras si am necajit-o de cateva ori pe traseu cu treaba asta. Bine, i-am zis ca traseul de azi este un traseu lung dar a spus: „cu cat e mai lung, cu atat mai bine”, si mi-am dat seama ca se va descurca.

Deci am urcat repede Jepii Mici, pe la 8 am intrat in padure si pe la 9:25 eram iesit din Vale… mai exact, tin minte ca am primit un sms la 9:28 si semnal ai mai sus de cabana Caraiman, deci trecusem de aceasta locatie.

1La 8:11 eram la indicator, cu multumiri pentru cei care au sters porcariile scrise pe indicatoarele aflate de-a lungul traseului. Probabil cei de la Salvamont… m-am gandit cand le-am zis ca trebuie sterse… ca s-ar putea sa nu inteleaga si sa o ia ca pe o gluma. Dar au facut o treaba foarte buna.

2

3Treptele sapate

4Cascada Caraiman fara apa… Aici eram la 9:08, nu am urcat chiar rau…

5O capra neagra cobora prin spatele meu si… gata am ajuns 🙂

6In traseul spre cabana si varful Omu, marcaj banda galbena… cabana se vede acolo unde este sageata rosie

7O privire spre Coltii Morarului apoi pe sub Cerdac am continuat… sa ne apropiem de cabana Omu, intai cu privirea si apoi cu pasul 🙂

8Nu parea cine stie ce animatie pe la cel mai inalt varf al Bucegilor

9A aparut si un indicator nou, acesta cu cele trei trasee. Felicitari celor care au ridicat stalpul, l-au fixat si au adus indicatorul. Conteaza mult asemenea actiuni mici pentru ca ele decid niste evenimente… fiind indicatoare stie oricine unde merge.

10Dupa „Pe aici coboram” ma uit spre vf. Bucura

11si inteleg ca fie nu a vrut, fie ca a fost pe acel varf. Mai jos am aflat ca nu si-a dat seama ca acela este varful si de intors inapoi nu mai putea fi vorba, fiind deja foarte jos.

De la Omu, ne-am mai uitat asa de jur-mprejur:

12Traseul ce coboara pe Bucsoiu Mare, coboara tocmai dupa acel varf din imagine

13Traseul spre Bucsoiu are marcaj banda rosie si pe el se ajunge in Busteni in 4 ore… pe fundal se vede orasul Rasnov

14Releul Costila… vedere peste gardul fostei rezervatii de la Vf. Omu care nu mai exista decat pe hartie

15Cabana si refugiul Malaiesti

16Traseul turistic Bucsoiu-Malaiesti, marcat cu triunghi albastru, denumit si Brana Caprelor. Adica treci de varful Bucsoiu, cobori vreo 20 minute cel mult si se face o poteca la stanga cu marcajul pe care vi l-am spus. Foarte pitoresc traseul. Se coboara in Valea Malaiesti pe unde vedeti sagetile din poza.

17Peste muntele Padina Crucii zarim Lacul Tiganesti precum si traseul turistic ce urca spre Saua Tiganesti

18Lacul Tiganesti, considerat a fi singurul de origine glaciara din Bucegi

19Si deja suntem pe Valea Gaura, in opinia mea valea cea mai pitoreasca din Bucegi

20Pe stanga vedem bordeiul unde dorm noaptea ciobanii. De la Omu eu vazusem o turma de cai ce pasteau pe aici, insa ajunsi la fata locului caii erau de fapt magari :))

22De acolo am inceput sa coboram

23Cum spunea cineva mai jos: „De sus nici nu iti dai seama cat de frumoasa si de lunga este valea”

24Aici, am cuprins un intreg univers intr-o fotografie. Aceasta este cea mai faina poza a traseului… din punctul meu de vedere 🙂 …un element introdus in acest cadru poate naste o lume noua, zic si eu 😉

25

Imagini pitoresti dupa depasirea segmentului abrupt de coborare, prevazut cu lanturi, care, spre surpriza mea a parut din punctul celorlalti de vedere, partea cea mai interesanta a traseului:

26

27

28

29

Insa dupa admirarea acestor „peisaje desenate” ne-am asezat la un popas:

30Dupa ce am auzit de regim, de vegetarian, vegan si mai stiu eu ce… mi-am dat seama ce bine ma simt eu cu Pepsi si gratar. Probabil tot asa se simt si altii, important este sa faca fiecare ce crede.

31Un coacaz rosu ni s-a aratat chiar in zona de deasupra cascadei Moara Dracului, cadere de apa inexistenta acum 🙂 Coacazele care nu erau coapte cum ar trebui, deci cine mai trece peste vreo 2 saptamani 🙂 Important este sa nu le confundati cu altceva.

32

33Pana in Simon 1 ora si jumatate pe marcaj triunghi galben

34Pe aici am aflat ca suntem prieteni pana la urs. Adica daca vine ursul nu mai suntem prieteni 🙂 scapa cine poate 🙂

Dupa o coborare destul de accentuata am ajuns si la firul apei, poteca urmareste acest fir, traverseaza poieni superbe si ajunge intr-un drum forestier:

35

36

Am trecut si pe la monumentul militarilor cazuti cu elicopterul in muntele Gutanu:

37

38Constatam ca doar steagul Israelului mai este si ca lipseste al Romaniei. Poate trece cineva pe acolo si pune un steag…

39Tratament cu apa rece de munte 🙂

40

41

42Toamna, tu ne bati la geam sau deja ai venit pe nestiute…

Mergem ce mai mergem si vedem masina Jandarmeriei:

43

44Vreo 4-5 taurasi pasteau, pe dreapta observam o casuta si un mar. De o creanga a pomului fructifer atarna o sacosa. In sacosa, se ghiceau niste mere. Concluzia? Cineva mai trece pe acolo din cand in cand si atunci cand se mai coace un fruct, il aduna si-l baga in traista 😉 Hai ca toamna e lunga…

45Vestea buna este ca am ajuns in Simon. Vestea mai putin buna este ca urma un drum de cativa kilometri pana la statia de autobuz 🙂 Pentru mine era o placere, aveam de pozat cate ceva de prin Simon.

46Tatal era foarte atent la noi, ca nu cumva sa pricinuim ceva familiei 🙂

47I-am atras rand pe rand pe catelusii astia dupa noi, promitand ca vor fi parte din meniul de seara. Bietii caini, ce am mai ras de ei… Am vrut sa-i pacalesc si sa-i bag intr-o curte oarecare si sa-i inchid acolo, dar ideea mea a fost primita cu rasete si cu indemnul sa mergem ca ne ia lumea de pe acolo la bataie. Dintr-o curte, un mar isi intindea crengile peste gard venind in intampinarea dorintelor turistilor ca noi… Desi pornisem de la o casa cu un numar apropiat de 400, parca numerele scadeau foarte greu, abia am ajuns pe la 220, prin urmare mai era pana la statie… Eu ma vaitam cel mai tare, „cat mai e, ca nu mai ajungem” ca sa nu aiba loc nimeni de mine :))

48„Nu-l pozezi, uite ce frumos este…” Eu da, dar nici nu-l vazusem 🙂

49

50Asta voiam in mod special sa pozez. Este clar ca aici m-am rupt de grup, pentru vreo 20 de poze.

51Biserica din Simon, parca mai trecusem pe langa una… sau nu?!

52Aici trebuie sa mai vin… super poza.

Cand am ajuns la statia de microbuz, un nene de pe acolo ne-a spus ca trebuie sa apara si autobuzul, era vreo 17:35. Deci de la Omu si pana in Simon am facut circa 5 ore si jumatate de mers lejer.

53Poza din autobuzul spre Brasov, un bilet costa 7 lei. In Simon, am ajuns la concluzia ca nu vom prinde trenul de 19:35 spre Busteni si ca abia la ora 21 vom mai avea un microbuz.

Insa nu a fost asa, un moment de geniu al unuia dintre noi si am coborat din autobuz langa un taxi, un mijloc mult mai rapid. Cu 10 lei am ajuns la 19:24 la gara din Brasov.

Deci am prins trenul 🙂 Si excursia s-a terminat cum trebuia.

Se intampla in Parcul Natural Bucegi si Valea Prahovei

LA MULTI ANI tuturor acelora care poarta numele de Maria sau derivate din acesta: Marian, Marioara, Mariana, Marinela, Marin… alaturi de ganduri de bine, fericire, sanatate… in special pentru cei cunoscuti de mine si apoi pentru cei necunoscuti 🙂

Azi este o zi perfecta de munte, se circula ieri bara la bara prin Valea Prahovei, noroc ca daca ai o masina de teren, o mai poti lua si pe rute alternative, adica pe drumurile forestiere de prin paduri. Autostrada cred ca nu mai face nimeni, Romania a intrat iar in recesiune si oficialii au ascuns situatia… nu mai scapam de demagogie si de minciuni. Ne mai trebuie vreo 10-15 ani ca sa urmarim, pe bune, anumite valori si principii europene.

Spuneam ca vremea este buna, muntele va fi plin de oameni, niste prieteni sunt deja in urcare pe Piciorul Pietrei Arse, merg pana la Vf. Omu. Ideal ar fi sa nu lipseasca din rucsacul celor care merg pe trasee montane, in primul rand, o pelerina de ploaie si recomand celor care nu doresc sa aiba febra musculara sa cumpere plicuri „Magneziu Forte” de la farmacie. O cutie cu 20 de plicuri costa 22-25 lei. Parca trebuie luat un plic sau doua pe zi, dizolvate in apa.

Ieri, jandarmii montani de pe Platoul Bucegi si salvamontistii din Busteni au intervenit in partea superioara a Vaii Cerbului, nu departe de Vf. Omu… ca reper apropiat. O turista s-a abatut de la traseu si a cazut intre niste stanci… pe timp de ceata, coborarea de la Omu pe Valea Cerbului poate pune probleme, in sensul ca te poti abate de la traseu si nimeri intr-un horn prapastios. Nu stiu cum a ajuns acolo acel grup pe vreme buna… pe munte nu se merge ca pe bulevard. Parafrazand un prieten, bun alergator pe locuri plate: „nu ai ce face cu alergarea prin Herastrau cand vii pe munte”. Iata si imagini preluate de pe contul de Facebook al jandarmului montan Eugen Petroiu:

7

8

9Persoana accidentata a alunecat 15 metri si s-a oprit printr-un noroc pe o brana… sub ea mai erau zeci de metri… moarte sigura…

10Cam de atatia oameni este nevoie in astfel de cazuri…

11Felicitari acestor oameni care intervin eficient si salveaza vietile unor persoane care nu constientizeaza ca pe munte cuvantul de ordine este Prudenta.

Sa mergem putin si in orasul Predeal, unde am auzit ca Festivalul de saptamana trecuta, care a tinut o zi, a fost un succes. Un insucces este transformarea Centrului de Informare si Promovare Turistica al orasului intr-un bar… dam turistii si cultura pe un fotoliu cu o sticla in fata. De jur-imprejurul garii Predeal este plin de baruri si restaurante… pe 500 m, sunt cred ca 7-8 astfel de unitati. Va spuneam ca oamenii de prin zona garii ziceau ca se va face bar in locul acelui centru de primit si informat turistii si timpul a confirmat.

SAMSUNG

SAMSUNGNu zic ca arata rau… dar nu isi avea rostul. Acum, chipurile, este un proiect sa se faca un alt centru de informare 🙂 si trebuia sa-l inchida pe acesta, ca sa se poata depune documentatie pentru altul 🙂

Sa aruncam o privire si prin padurile Sinaiei:

SAMSUNGIntalnim prin padure deja clasicele bariere de hrana… astfel, anumite animale sunt tinute la distanta de oras si nu mai cauta apropierea de om. Gestionarul fondului cinegetic si-a luat in serios, inca din 2012, sarcinile care-i revin…

SAMSUNGO urma de ursulet… atat de mic 🙂 Adica este foarte mic, are cateva luni…

Cu ajutorul unui prieten, mi-am gasit o poza de la un concurs de alergare, anul acesta chiar am participat la cateva: Semimaratonul din Piatra Mare, Ultramaratonul Bucegi-Leaota, Marathon 7500, Padina Fest, Vertical Trail Race. Le-am scris ca sa am eu o evidenta 🙂 Sper sa merg si la Transilvania Trail, Azuga Trail Race si Maratonul Pietrei Craiului.

12Chiar fain sa fugi asa pe munte 🙂 🙂 Bineinteles ca poza le-a placut la mai multi si o postez si aici, cu multumiri prietenului Paul din Ploiesti si lui Tache fotograful. Apropo de asta, am si un mesaj primit din care citez putin, este un copy-paste dintr-un articol despre barbatii alaturi de care poti cladi un viitor, in functie de zodie, astfel, la sagetator: „Este un barbat foarte categoric, cu idei fixe si foarte greu de manipulat. Inteligenta nativa il ajuta sa se descurce in orice situatie, insa la capitolul relatii este mai stangaci. Daca vrei sa cladesti un viitor alaturi de el, trebuie sa te inhami cu foarte multa rabdare. Numai o femeie calma si calculata l-ar putea convinge ca ea este „the one” (aleasa inimii lui)”.

Doar ca mie nu imi arde de casatorii si alte cele 🙂 Am o multime de mesaje, si pe mail, si pe facebook, nu stiu ce li se pare unora… dar nu am timp, sunt ocupat pe toate planurile, mai imi trebuie o viata… Acolo insa, la idei fixe, clar ca asa este… sau idei creţe, cum spunea tata cand eram mai mic.

De incheiere, prefer sa nu raspund unor persoane, sa ma cobor la nivelul lor de prostie, pentru ca o vorba din batrani spune ca daca te cobori la mintea prostului… nu, nu esti la fel ca el… ci te va bate cu experienta. Asa ca, haideti sa va arat cate ceva din educatia noastra romaneasca, sau cum spunea un prieten, odinioara, ROManeasca.  A incarcat unul vreo duba cu saci cu tot felul de lucruri nefolositoare si i-a aruncat prin padure… ar trebui puse recompense pentru prinderea unor astfel de persoane… poate o fi cineva dornic sa-i filmeze si sa-i dea in vileag. Saptamana viitoare trebuie sa vorbesc cu mai multi responsabili din acea zona, sa vedem ce facem cu acei saci.

SAMSUNG

SAMSUNGAici sta, de fapt, si puterea acestui blog… in implicare, in ceea ce transmite. Altii scriu din prisma propriului eu, fara a se intampla ceva, articolele de pe acest blog produc niste efecte in lumea reala, nu raman doar refulari sau povesti in planul virtual. De fapt, nu poti sa faci ceea ce nu simti 😉 Probabil multi dintre cei care polueaza padurea Bucegilor citesc si pe aici si rad ca vom merge sa curatam pe acolo 😉 Insa nimeni nu a ras la nesfarsit, o greseala este de ajuns…

Mai trebuie sa va spun si despre niste constructii noi din zona Vaii Prahovei si fondurile atrase, precum si de incercarea unui prieten de a traversa Canalul Manecii… dar asta pe saptamana viitoare… am si un subiect foarte tare, religios…

LA MULTI ANI inca o data celor care isi sarbatoresc ziua de nume si sa aveti un week-end placut. Sa fie cat mai cald in Valea Prahovei si Bucegi 🙂 ca pe aici, cald nu are aceeasi conotatie ca in Bucuresti, tinem cont si de faptul ca aproape in fiecare zi din iulie si august a plouat…

Liniste si alb. Iarna pe Bucegi. Pestera Ialomitei. O noua „fabrica de bani”. DJ 713 are iar nevoie de reparatii

„Este zapada mare… au anuntat ploi…” si alte asemenea. Pana la urma din grupul de 4 am ramas 2, din care Matrix avea mana rupta 🙂 Dar evident ca am plecat…

1Pe la 8 si 15 minute am plecat… trebuia la ora 7, dar pana am stat la discutii la telefon, unii cu altii, despre vreme, despre grosimea stratului de zapada de pe Platoul Bucegilor, etc, a trecut timpul. Matrix era insa primul la locul de intalnire, si el ar fi mers oricum

2Aproape de Stana Regala

3Leurda

4Mai trec si ursi pe poteca turistica

5Crucea lui Sorin Golopenta de pe Piciorul Pietrei Arse

6La iesirea din padure ne astepta zapada

7

8Ceva mai sus, printre acesti nameti, aveam sa gasim 2 doamne trecute de 40 de ani, echipate de iarna, care urcau foarte bine spre Complexul Piatra Arsa

9I se spune „Broasca”

10„Sfinxul Pietrei Arse”

11Complexul Piatra Arsa. Vedeti ca jnepenii sunt sub zapada ceea ce arata ca momentul drumetiilor pe Platou inca nu a venit 🙂 Ma refer la cui nu-i place prin zapada, mie imi este totuna, daca trebuie sa ajung undeva nu conteaza cum este si ce este. Cu alte persoane, in afara de Matrix sau cunoscuti care stiu ca pot merge, nu m-as aventura…

12Aici am inteles de ce ne priveau pe geam personalul de la acel Complex. Pai ei erau izolati acolo de dinainte de Paste, drumul era plin de zapada. Nici noi nu ne asteptam la asta…adica dupa ce scapasem din troienele de pe Piciorul Pietrei Arse si de pe Platou era clar ca pana la Pestera Ialomitei tot prin astfel de zapezi am fi mers.

13Iata-ne si la bariera ce inchide drumul spre Babele. Drumul pe o lungime foarte mare, cat mai vazut noi cu ochii, este plin de zapada. Ma refer la DJ 713 ce se opreste la bariera. Nici pe poteca spre Pestera Ialomitei nu se vedea vreo urma, dar asta era, am facut noi urme

14La o cruce careia i-a fost smulsa tablita cu numele si cu o poezie. Vreun tacanit nu a avut ce face si a tras de acea tablita pana a rupt-o. Probabil a aruncat-o prin imprejurimi si la cat jnepenis este, va fi foarte greu de gasit. Multi ajunsi in acest loc incercau niste senzatii stranii… poezia era scurta si sinistra, peisajul este destul de salbatic, parca pluteste moartea prin locurile acelea. In urma cu multi ani, cand am venit prima oara pe aici, mi s-a parut un loc ciudat, te simti oarecum, dar nu am zis nimic la nimeni. Ulterior, dupa alti ani, un prieten ce are un ziar imi spunea ce emotii l-au incercat in acest loc. Apoi au fost altii si altii… pana la urma s-a oprit cineva si a rupt tablita. Bine ca am poze cum era inainte. Aici a murit in conditii neelucidate o eleva pe nume Bia Mariana. Unii au zis ca a fost abandonata de profesor.

15Prin padurea Cocora

16Un semn timid de primavara

17Traseul turistic… urme de pasi de ursi am vazut in multe locuri

18Aproape am ajuns… de aici am coborat spre hotelul Pestera iar la marginea padurii am facut primul popas al zilei

19Hotelul

20Nimic surprinzator… ursul a rupt gardul de ani de zile si vine periodic la gunoaie. Eu le-am zis de la inceput ca trebuie o imprejmuire metalica acoperita, dar nu ai cu cine vorbi fiind doar orientati dupa furat. In plus, nu le poti cere unor magari sa gandeasca, acestia doar trag unde li se nazare sau se opun pentru ca le trebuie cativa ani sa inteleaga de ce o panta trebuie urcata.

21La cladirile manastirii Pestera Ialomitei

22Biserica Sf. Nifon

Pana aici unde drumul era deszapezit, am facut din Busteni peste munte si Platou aproape 6 ore. Vara am fi facut cel mult 5 ore.

Ne uitam putin pe acolo, cu gandul de a merge apoi in biserica din Pestera Ialomitei, situata la o distanta de 10 minute din acest loc. Ca de obicei, eu sunt fie prea in fata, fie in spate cu mult, preocupat de diferite aspecte, peisaje, foto… De data aceasta eram cam la 50 metri de Matrix, cu spatele la el si la cladirea staretiei. Matrix a vrut sa treaca un pod cand o doamna ce lucra la manastire i-a spus ca nu pe acolo apoi i-a zis asa: „daca sunteti turist, luati-o pe jos” si i-a aratat o alee pe sub pod. Ma intorc si eu, ma uit la ea, la un calugar si la un cetatean ce statea aproape de o usa. In mintea mea deja era intrebarea: „De ce sa nu treaca pe pod?”

Ma uit apoi la pod , vad la capatul lui un gard din barne ce nu era in toamna si un drum ce se prefigura mai departe. Asa ca, nu mai conta parerile cucoanei sau ale cuiva. Cobor cu Matrix pe alee doar ca sa ajung sub acel gard, urc niste trepte si apoi intru pe acel drum bine-mersi pe langa alte case ale manastirii. Doar nu trebuia sa-mi dea voie nimeni…

23Dupa biserica veche, aceasta este cea mai veche cladire a manastirii. Aici am stat de zeci de ori, in alta perioada. Undeva, putin in stanga este o cladire ridicata fara acte prin 2012. Tot in stanga, se face un alt drum, creat cu buldozerul anul trecut chipurile pentru reparatii la niste bazine de apa. Aici, de unde am pozat, trecusem de gardul din barne. Deci astia nu puneau gard daca nu i-ar fi apasat ilegalitatile. Nu au acte pe multe din ce au ridicat prin zona…

Merg mai departe pe drum, cu mentiunea ca de Paste, stiind ca oamenii sunt ocupati, am intrat intr-un perimetru pazit, doar ca sa ma uit eu dincolo de un gard unde era un obiectiv privat ce trebuia pozat… si cum nu aveam pe unde trece… s-a intamplat sa intru, asa ca nu aveam nicio problema in a intra pe „proprietatea” ilegal dobandita a sfintilor parinti. Ca stiti ce se intampla? Astia nu au cumparat nimic, doar s-au extins an de an prin paduri si poieni, ca nimeni nu are curaj sa spuna ceva, doar vorbim de sfanta biserica, etc. Pe mine, desi ortodox, merg la biserica, ascult unele lucruri, admir unii preoti, ma enerveaza smecheriile acestea. Vine nu stiu ce sfant parinte si vrea el nu stiu ce, motivand ca este pentru Domnul. Ce treaba are Dumnezeu cu astfel de acte banditesti? Nu le zice nimeni nimic… de frica „pedepsei divine”. Nu are nicio treaba Dumnezeu cu nascocirile unor slujbasi ai Bisericii.

Asa ca merg mai departe, Matrix a ramas undeva la distanta, un domn se holba de la geam spre mine… si ajung aici:

24Cel mai probabil, o „noua fabrica de bani”. Foarte interesant de aflat cine ridica acest sfant locas si cine sunt cei care cu credinta si evlavie intra intransa… fara a poseda vreun act. Pentru ca este Sf. Gheorghe astazi, gasesc foarte nimerit sa-i intreb pe cei din Ministerul Mediului si pe cei din Inspectoratul de Stat in Constructii, chiar astazi… despre aceasta binecuvantata cladire, adapost pentru nevoiasii care platesc…

Am facut circa 10 poze si am plecat spre Pestera

25Copacul acesta pe sub care trec atat acei sfinti parinti ce cu osardie realizeaza „intocmai” lucrarea Domnului… pe care in tot ce fac il iau in desert, degraba golitori de buzunare cat si enoriasi credinciosi pupatori de maini sfintite prin munca, nu s-a gandit nimeni sa-l taie si sa elibereze drumul. Dar o minune se poate intampla oricand 🙂 iar o minune care sa nu coste ar fi perfect, ia sa vina cineva de bunavoie si sa puna umarul la lupta impotriva celui care pune astfel de obstacole in drumul binecredinciosilor

26La Pestera Ialomitei

27Prin bisericuta din Pestera

28Nu am stat prea mult, am intrat cam 200 metri in pestera, venisem sa vad cateva inscriptii vechi, eu retin in timp diferite imagini, detalii, etc si intr-o zi cand aflu ceva concret, stabilisesc o legatura, stiu unde sa caut. Am stat putin, odata ce am vazut si pozat unul dintre scopurile acestei excursii. O poza pot sa postez:

291857

30Proiectul de amenajare a Pesterii… sume astronomice, in teren vor fi cu siguranta realizari mici ca si cost, supradimensionate pe hartie. Deocamdata, desi trebuia sa se inceapa lucrarile, nu se vede nimic… le-or fi inceput deja prin birouri. Astia nu vor fi niciodata capabili sa faca lucruri utile, doar sa risipeasca aiurea banii. Unde te uiti, nu au facut nimic util, cimitire de bani… nu au dezvoltat niciun turism, nu s-a intamplat nimic de ani de zile in Parcul Natural Bucegi, doar strategii ale vorbelor goale. O sa vin mereu pe aici imediat ce dau drumul la lucrari 🙂 Acestea trebuiau demarate din 2012, peste cateva zile trebuie finalizat proiectul.

31Bineinteles ca ar fi extrem de ridicol sa merg eu sau alti prieteni ce umblam de mici pe munte, printr-un astfel de loc, si sa cerem asistenta salvamont. In primul rand, ca la viteza noastra ei nu se pot tine dupa noi, deci nu stiu cine pe cine ar ajuta. Mi-a venit o idee 🙂 🙂

Au pus acest panou, un mare multumesc. Pentru ca atunci cand se mai topeste putin zapada voi face o cerere la Consiliul Judetean Dambovita in subordinea caruia este Serviciul Salvamont. Sunt un turist iubitor de frumusetile naturii si vreau sa merg prin acel canion, evident ca solicit asistenta salvamont. Da’ de ce sa nu mergem pe acolo sa ne uitam unii la altii, mai socializam 🙂 Bineinteles ca asistenta este gratuita, se subintelege, alfel nu se ofereau ei…

Panoul acesta dincolo de utilitatea sa, ca avertisment pentru incepatori, este o chestie de ghidaj, adica ne suni, platesti si te ducem pe acolo… bon fiscal sau altceva nu-ti va da nimeni. Am un var la Fisc in Bucuresti, nu ar fi rau sa-l invit pe aici cu niste colegi, sunam la numarul acela, vine asistenta salvamont si cand va fi sa platim, astia vor face ochii mari ca nu primesc nicio hartie…

Poza aceasta o voi incarca pe Facebook si voi multumi pentru serviciile turistice gratuite oferite de prietenii salvamontisti damboviteni. Vor crede zeci de oameni ca este un serviciu la care poate apela oricine, oricand 🙂 🙂 Cinste salvatorilor, adevarati oameni de munte.

Am glumit, va dati seama, se trezesc oamenii acestia cu tot felul de telefoane 🙂 Iar varul meu merge mult prea bine ca sa aiba nevoie de sprijin, era prin Mont Blanc acum de Paste…

32Pe langa cabana Padina…

33Drumul arata groaznic, plin de gropi, apa, noroaie. Ambele drumuri ce inconjoara lacul Bolboci sunt curatate de zapada, dar cel dinspre cabana Bolboci, adica acesta din dreapta, neasfaltat, este vai mama lui. La fel si de aici pana la Padina si Pestera. Extrem de putini turisti, circa 100 de turisti au vizitat Pestera Ialomitei in aceste zile, am intrebat eu pe acolo. Un bilet este 8 lei pentru adulti si 4 lei pentru copii

34

35In Cheile Tatarului… vremea a fost toata ziua inchisa, la un moment dat ne parea rau ca nu a fost ca a doua zi de Paste, dar ar fi fost un cosmar traversarea Platoului si a muntelui Cocora… si asa am mai scapat prin troiene pana la brau, dar mie mi-a placut, nu am plecat de acasa cu ideea de a fi totul cum vreau. Luam lucrurile cum se prezinta. Ne-am udat pana la genunchi, motiv pentru care nu am mai vizitat pestera, in aceasta perioada apa in Pestera are un nivel ridicat, noi mergem si prin locuri unde este apa, asa ca de doua ori baie rece nu prea era in regula.

36Raul Ialomita la intrarea in Chei

37Peste 4 zile se vor implini 39 de ani de cand a fost montata aceasta placuta… cred ca nici aceia care au asezat-o nu mai stiu de ea

38Lacul Bolboci

39Au sapat pe marginea drumului ca sa ia astfel de bucati de piatra. Date cu un lac de piatra arata foarte bine, dupa ce sunt zidite. Mi se par oricum prea mici, am vazut si mai mari dar nu in Bucegi

39bO alunecare de teren, stanci imense s-au prabusit pe drum dar cineva le-a impins cu un utilaj in vale. Dupa ce am trecut noi, se auzea un motor de buldozer cred ca incerca sa mai repare cate ceva pe aici. Stanca aceea mare in niciun caz nu putea fi urnita

40Un peisaj care mie imi place foarte mult, cum cresc acei molizi mici peste muschi, la inaltime, pe stanca

41O parte din lac… cum mergeam, aud un zgomot. Ma opresc apoi plec si iar se auzea. Febril, am scos binoclul si repede sa caut pe intinderea lacului… pe lac, pe la mijlocul sau erau gaste salbatice. Nu mai vazusem pe aceasta mare din mijlocul Bucegilor gaste salbatice.

42Cabana Bolboci… din pacate desi locatia este frumoasa, placuta, drumul este prost, stricat in timp si in principal de cei care exploateaza padurea. Peste tot unde se exploateaza padurea, raman in urma nu doar peisaje dezolante ci si drumuri deteriorate si nimeni nu le repara vreodata.

Poate ati auzit cum padurile statului cad sub drujbele padurarilor… bine, reportajul este in judetul Dolj, unde un grup infractional reunea si sigur mai reuneste vreo 100 de silvicultori 😉

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/padurarii-doljeni-pusi-pe-butuci-de-romsilva-666423.html#

43Bine ca i-au dat jos sigla cu „Baza Salvamont Zanoaga”. Cladirea aceasta care a inghitit 20 miliarde lei vechi a fost ridicata pentru a veni in sprijinul turistilor, adica pentru siguranta lor 🙂 Aceasta era justificarea din acte pe timpul cand se cereau banii pentru acest proiect „deosebit de util”. Nimeni in ultimii zeci de ani, nu s-a accidentat prin aceste locuri, neexistand asadar niciun istoric, niciun accident, pentru ca nu ai unde sa te accidentezi. Si beat daca ai fi nu ai unde sa cazi, neexistand nici macar cunoscutele santuri de pe marginea drumului… Neavand ce face cu aceasta cladire au inchiriat anume spatii Jandarmeriei Montane. Foarte rar sa fie vreun salvamontist in acest loc, nu este nimeni nebun sa stea prin aceste locuri unde nu se intampla nimic. De altfel, au un sediu mult mai util salvarilor montane la Pestera, la circa 10 km distanta de aici. Turistii, pe munte, se accidenteaza in general in zona stancoasa, nu pe locuri netede, prin paduri si poieni. Asa se risipesc banii cetatenilor…

Incepuse si ploaia, dar chiar nu conta, vazusem atatea in aceasta zi.

44Un peisaj cu ploaie. Putin mai sus, din urma ne-a ajuns un domn ce administreaza cabana Dichiu. El nu ne cunostea, eu il cunosteam 🙂 De o politete putin banuita prin Valea Ialomitei, s-a oferit sa ne transporte dansul pana in Saua Dichiului. Chiar insista vazand ca ploua. Doar ca noi plecasem sa ne plimbam pe jos, nu cu masina. Apoi au trecut alti cunoscuti cu masinile si cum alt drum nu era a trebuit sa ne oprim cu fiecare de vorba si sa le multumim.

45Aici, la intersectie de drumuri, soarele incerca sa iasa din nori. I-a reusit pana mai tarziu.

46La o ora de la plecarea din zona „Bazei Salvamont Zanoaga” am ajuns la cabana Dichiu.  Am fi putut ajunge mult mai repede dar nu ne grabea nimeni. Pana aici mersesem probabil cam 35 km. Ne-am oprit sa cumparam cate ceva. In interior, curatenie si politete, oameni amabili. Cabana aceasta este asezata la intersectia drumurilor judetene 714 si 713, adica poti derula o afacere cu sanse mari de reusita. Am ramas cu o buna impresie despre acest loc.

47

48Si am primit si bon pentru ce cumparasem, ceva extraordinar in Parcul Natural Bucegi. Doar la hotelurile Pestera si Cota 1400 si la Stana Regala primesti bon, in rest nimeni nu are vreo treaba cu asa ceva 🙂 Nu prea poti spune ca este ilegal sau nu, deoarece statul in ultimii ani a inventat tot felul de taxe si impozite, pentru a acoperi furturile unor oameni numiti politic sau pentru a finanta prin mijloace elevate clientela de partid. Asa ca daca sunt prinsi sunt amendati, daca nu sunt prinsi… Interesanta mi se pare propunerea legislativa prin care sa nu platesti daca nu ti se da bon si ma intrebam eu asa… „oare o fi viabila chestia asta in societatea noastra?”.

49

50Trasee vechi si pierdute prin padure, care insa ne-au scurtat considerabil drumul spre Sinaia. Fiecare marcaj are o poveste lunga si frumoasa

51Am ajuns si in partea prahoveana a lui DJ 713, unde am intalnit sinonimele cuvantului dezastru

52Si s-a surpat… pentru ca idiotii nu s-au gandit ca nu poti face un drum fara sa ai fundatii, terasamente, ziduri de sprijin. Smecheria a fost sa se toarne repede asfaltul pana in varf de munte, aici era combinatia. Ulterior, s-au apucat de amenajarea zonelor invecinate. Prin urmare, nu stiu daca vor inaugura vreodata acest drum. Cand fac treaba la km X, cade ceva pe la km Y.

53

54Este la noroc, doar nu va cadea o stanca exact atunci cand treci 😉 Ce cade este dat pe margine 🙂

Mai jos, la fel:

55Trebuia sa cheme niste specialisti ca sa gaseasca solutii tehnice de amenajare a versantilor

56Namol si stanci, lasa ca mai vine de cateva ori. Zona este atat de intinsa incat le va lua ani sa o amenajeze

57Nici balustrade nu au pus peste tot

58Ce munte mare si ce zid pentru furnici au facut ei 🙂 Ei de abia in acest an vor cauta solutii, la vreo 3 ani de la inceperea lucrarilor la drum.  S-a cuibarit atat de mult furtul in ei incat nu au nicio teama de lege, de puscarie, nu cauta decat tot felul de metode de capusat bani publici. Vor directiona alti bani pentru amenajarea versantilor, „cheltuieli neprevazute de vreo 2 milioane de lei”.

59Paraiasul acela de ce credeti ca vine el asa pe sosea? Deoarece nu exista o subtraversare 🙂 Pentru tampiti a fost prioritar asfaltul, apoi cand au venit sa amenajeze cat de cat marginilem s-au trezit ca nu au pus un tub sub drum ca sa curga apa paraului, asa ca l-au directionat pe sosea 🙂 In timp, adica intr-un an-doi, paraiasul aduce tot felul de materiale, pietre, lemne, frunze si la o ploaie puternica le va imprastia pe toate pe drum… dar tot raul spre binele… altora. Va fi de lucru an de an la acest drum, de carpit. Lasa, ca se fac bani si din chestii d’astea 🙂 🙂

60Daca mergeti prin paduri, doar trebuie sa va uitati in poza, la cetina de pe drum. Stiti cat timp ii ia unui brad cazut sa-si lepede acele? Destul! Adica nu o zi, doua, o saptamana. Deci de atunci a cazut copacul peste balustrada si peste drum. Nimeni nu are nicio problema, pe fata sau pe la spate, toata lumea stie ca acest drum a fost facut doar pentru a se imparti niste bani. Au bagat gargara ieftina cu utilitatea drumului si dezvoltarea Bucegilor si acum sunt multumiti ca s-au vazut cu sacii in caruta. O sa le zic de bradul cazut pe drum, sigur vor zice ca a cazut intre timp, adica ieri, alaltaieri 🙂 Doar ca nu este niciun intre timp ci este de mai mult timp…

61

62Pe podul de pe Izvorul Dorului

63Si s-a terminat excursia 🙂 🙂 da’ mai sunt zile…