Stiri si imagini

Peste exact 2 luni de zile vom sti cine este Primarul Orasului Busteni. Pe 11 iunie vor fi alegeri deoarece… fostul primar este acum in Senatul Romaniei. Stim si primul candidat la functia de primar: consilierul local Mihai Totpal, presedintele P.E.R. Busteni.  In opinia mea, este optiunea secunda dupa cea a PSD-ului. Nu se stie deocamdata care este optiunea PSD, dar calculele arata ca nr. membrilor acestui partid a decis mereu alegerile. Cred ca d-l Mihai Totpal este o optiune buna pentru oras, in principal pentru ca este tanar si a aratat ca poate face niste lucruri.

Se voteaza doar primarul, nu si echipa de consilieri. Iar majoritatea in Consiliul Local, o are evident tot PSD-ul. Astfel ca, noul primar va fi… fie de la PSD, fie va trebui sa faca o alianta cu acest partid. Personal, as vrea ca actualul viceprimar, d-l Nae Savel, care are experienta in administratie, si totodata atributii de primar, sa duca toata treaba pana la capat. Ei au propria echipa, iar un razboi intre primar pe o parte si viceprimar plus consiliul local de cealalta parte, ar fi ultimul lucru de care are nevoie orasul. Peste 3 ani, oricine poate veni cu o echipa. Deoarece, ca sa faci ceva pentru oras ai nevoie de o echipa. Cred ca ar functiona si d-l Mihai Totpal primar si d-l Nae Savel viceprimar.

Ramane de vazut care va fi optiunea PSD.

Dupa cum multi au aflat, Salvamont Bran nu se va desfiinta:

Ieri au fost alegeri judetene la PNL si aflam ca primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea, a fost ales vicepresedinte.

Salvamontul din Dambovita a fost luat un pic la intrebari de d-l Vali Calcan proprietarul hotelului Pestera 🙂 Ei postasera ieri ceva cu vremea, aratau ca e frig si domnul respectiv admira peisajul cu soare la cativa metri de ei 🙂 Unii salvatori montani nu fac niste lucruri cu intentie rea, ci preiau din diferite surse starea vremii.

Cum toate echipele Salvamont din Bucegi au cont de Facebook, eu le-as face rugamintea ca la fiecare ora din zi sau macar la 2-3 ore, sa posteze cate o imagine cu cadrul natural din care sa reiasa starea vremii din acel moment. Plus viteza vantului, temperatura… Asemenea informatii ar fi deosebit de folositoare pentru turisti si s-ar incadra cu succes in activitatea de prevenire a accidentelor.

La articolul anterior, am niste comentarii nepublicate, pentru ca raspunsurile se gaseau in articol, ceea ce arata ca „specialistii” nu au citit tot, deci nu stau iar sa le scriu la fiecare in parte 🙂 Si, de asemenea, comentatori care ma lauda, zic si fac aprecieri. Desi vin de la niste nume in domeniu, nu le public, pentru ca nu doresc aprecieri. Multumesc tuturor pentru interes, dar aici comenteaza oameni simpli. Este super sa fii om simplu 🙂

Consider ca pe subiectul Posada, chiar sunt extrem de documentat si cand sunt atatea dovezi si lucrurile se leaga astfel, realitatea devine evidenta. Ca nu esti parte din ea si nu-ti convine, este pentru ca nu ai vrut si ai considerat ca doar tu ai prin lege nu stiu ce drepturi in a scrie istoria nationala. Deci daca nu e ca tine, altii nu conteaza 🙂

Statul nu a acordat dreptul de a sapa doar arheologilor. Si altii sapa dupa sare, petrol, pentru a ingropa conducte etc. Daca activitatea celor cu detectoare se considera ca distruge nu stiu ce, nu aparea o lege care sa o permita. Cata vreme nu se sapa in situri arheologice si se preda ce se gaseste conform legii, totul e cum trebuie. Descoperirile intamplatoare si valoarea celor descoperite sunt cu mult mai numeroase si mai mari decat cele realizate de cercetarea arheologica cunoscuta. Ceea ce in niciun caz nu inlocuieste acea cercetare si nici nu o va inlocui. Cumva, si detectoristi si arheologi ar trebui sa lucreze in comun. Nu vrajeala cu iti da nu stiu cine o recompensa si constati ca trebuie sa dai statul in judecata pentru ea, nu inscenari ca ai sapat si nu e voie si alte povesti. Ar trebui astia cu detectoarele sa infiinteze un sindicat, o asociatie ceva 🙂 Pentru ca daca te uiti in Repertoriul Arheologic National, sunt mii de situri arheologice care nici macar nu au fost cercetate cum trebuie. Iar in ritmul actual de lucru al specialistilor, ne vom scrie o istorie reala peste sute de ani 🙂

In noi sunt de fapt, cele mai mari comori 😉

Cireasa de pe tort este ca detectoristii fac descoperiri in cu totul alte locuri decat in situri arheologice. Va dati asadar seama cate se mai ascund in pamantul acestei tari. Imaginati-va ce s-ar intampla daca statul ar spune: de maine rugam detectoristii sa se organizeze in echipe de 5 persoane si sub indrumarea unui arheolog, sa ia siturile arheologice la rand. Fara sa se dea nicio recompensa, ci doar sa contribuie cu totii la aflarea adevarului istoric. Cred ca din atatea mii de locuri, ar iesi la iveala tot felul de tezaure si marturii cu o valoare inestimabila.

Ganditi-va ca plaja Marii Negre nu a fost cercetata niciodata cu detectorul pentru ca este interzis. Sa o iei de la granita cu Bulgaria pe langa fostele colonii grecesti, ce ar insemna? Sa iei toate cetatile de pe dealuri si munti. Datele principale despre un sit se cunosc, deci nu ai ce sa strici, dimpotriva, completezi. Pai numai la catalogare le va lua ani de zile specialistilor. Am auzit pe multi spunand ca mai bine sa ramana in pamant, sa aiba si generatiile viitoare 🙂 Nu pot sa cred ca nu reusim sa depasim barierele acestea stupide, comuniste, superstitiile si balcanismele.

Oare ar fi rau sa propun asta? Adica eu sa o prezint unor alesi si ei sa o duca mai departe?! Cine stie cum se aranjeaza lucrurile 🙂

Multi vad dar nu inteleg. Acolo este o padure ridicata peste aluviuni groase de cel putin un metru.

Drum candva pietruit, azi o simpla poteca folosita de animale. „Pavajul” se observa ca nu e din perioada regala.

Nu e drumul austriac cum am fost intrebat. Este un drum de acces realizat cel mai probabil intre 1950-1960.

Apropo de drumuri, sus, este un drum de exploatare care pare ca se opreste la acel peisaj superb. Dupa perdeaua de zade este golul alpin. Cred ca este o buna varianta de plimbare dupa prima zi de Paste.

Peisaj zic eu. Cand ma uit mai bine la pietrisul de prin jur vad un animal mort…

Ce naiba o fi, cu coada asa mica? 🙂 Labutele sunt asemanatoare cu jderul, nevastuica. O fi vreun pui de nevastuica, luat de ape. Si culoarea blanii e ciudata.

Cica… ce tot ma uit la toate prostiile si mortaciunile :)) De fel, sunt un om curios, imi place sa stiu cat mai multe.

De exemplu, un prieten bun… stie unde s-a prabusit un avion american in timpul celui De-Al Doilea Razboi Mondial. Bine, nu mai este nimic acolo dar as vrea sa pozez zona. E la noi, in judetul Prahova. Si ca sa nu-l stresez si mai mult, i-am zis ca-l ajut pe acolo la treaba, la ce vrea el, doar sa merg sa vad. La pas, am mai strabatut eu acea comuna :)) Dar el acolo a copilarit, e mult diferit asadar. Acum incerc sa fiu linistit, si sa nu-l intreb de prea multe ori cand mergem, adica sa nu-l stresez; ca sa nu-i para rau ca mi-a zis 🙂

Din Busteni peste Bucegi…o „fuga” pana in Bran si inapoi

In cele din urma vremea a fost ok si am reusit sa ne strangem toti ca sa realizam un traseu de antrenament, cam lung!!!

Am plecat din Busteni, (intrarea pe Jepii Mici pe la 10:10), am urcat la cabana Caraiman, apoi la cabana Babele, mai departe la Vf. Omu, coborare in Bran pe Valea Ciubotea, urcare inapoi in Curmatura Hornurilor prin Valea Gaura, coborare prin Hornul Mare la cabana Malaiesti, urcare si coborare pe La Prepeleag, cabana Poiana Izvoarelor, cabana Gura Diham – Busteni.

Pe Jepii Mici cel putin 150 de turisti urcau, multi erau si pe la Babele, cateva zeci pe la Omu, ulterior am gasit multi cazati la cabana Malaiesti, ca sa nu mai zic ca aproape de orele 21 poienile din Valea Cerbului erau pline de gratare, corturi, masini.

De asemenea, pe traseu am intalnit mai multi dintre organizatorii maratonului 7500 de pe Bucegi impartiti in echipe care parcurgeau traseul, acesta va putea fi descarcat apoi de pe site-ul concursului. Si pe cei de la Floarea de Colt din Brasov i-am vazut…muntele a fost plin astazi de tineri. Si eu care ma speriasem ca generatia noastra va iesi cu influente maneliste, incultura, lenesi…

Mai multe poze si alte detalii maine seara, pe mine ma interesa in cat timp parcurgem segmentele Jepii Mici-Babele si Omu-Ciubotea-Gaura-Omu.

Inceputul urcusului traseului pe Jepii Mici, pe indicator scrie pe la 4 ore, noi am reusit ceva mai putin, vreo ora si jumatate 🙂

Turisti prin Valea Caraimanului

Cabana Caraiman

Cabana Babele, aici am facut un popas de 15 minute

Baza Salvamont Busteni de la Baba Mare

Cabana de la Vf. Omu

Marcajul nostru cand am pornit de la Omu era triunghi galben. Din pacate indicatorul este eronat pentru ca se coboara in Bran prin Valea Ciubotea si nu prin Valea Simon. Este insa un traseu spre Simon dar mult mai jos, la ore bune, o ramificatie din traseul principal.

Dupa ce am trecut de Vf. Scara gasim un alt indicator, care de fapt trebuia pus in locul celui de la Omu, iar cel de la Omu trebuia ascuns, ca este inutil. Daca vii pe jos, deplasandu-te in mod normal, nu ca noi in alergare, ajungi la acest indicator dupa o ora de la Vf. Omu. timpul insa ramane neschimbat pe indicator :)))

Caldarea Ciubotei

Refugiul Salvamont Bran

Dupa 1o minute de popas am inceput sa urcam inapoi spre Vf. Omu dar prin Valea Gaura

In zona glaciara a Vaii Gaura, aproape de iesirea din vale

De la marginea Hornului Mare vedere spre muntele Padina Crucii si Valea Malaiesti

Si am trecut si de cabana Malaiesti in drum spre Busteni

Un apus de soare peste muntele Velicanul

La Prepeleag…ceva mai jos prietenii au vazut un urs…mare spuneau ei 🙂 Eu nu l-am vazut, ocupat cu fotografii cu niste plante am ramas in urma

Animatie mare pe Valea Cerbului

Top 20 Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi…oameni si actiuni intr-un sit comunitar

Anul 2009 a adus primul top, anul acesta am revenit cu altul. Voi gasi in ianuarie o solutie ca diplomele celor de mai jos sa fie afisate in locuri vizibile prin zona noastra.

Cel mai bun om al mediului in acest an este cel mai slab om al mediului din 2009. Seful APM Prahova, Mihai Buzea,  este cel mai bun om al mediului din Parcul Natural Bucegi pe anul 2010.

Cel mai <<verde>> om politic care a  luat atitudine împotriva ilegalitatilor din situl comunitar Bucegi a fost deputatul Cristian Burlacu.

Cel mai slab om al mediului este Horia Iuncu, seful Administratiei Parcului Natural Bucegi. Zero atitudine, zero protectia mediului, zero turism.

Cea mai buna institutie de mediu este APM Prahova. Marele dezavantaj pentru zona mediului este ca acesti oameni bine pregatiti nu sunt lasati de multe ori sa-si faca treaba.

Cea mai interpretabila actiune apartine Ministerului Mediului care a refuzat sa anuleze acordul de mediu pentru telescaunul din Valea Soarelui si a respins contestatia la acel acord cu argumente in favoarea anularii acestuia.

Cel mai reprezentativ om al statului din Valea Prahovei si Bucegi este colonelul dr. Dumitru Chirita, comandantul Centrului Montan al Jandarmeriei.

Cele mai utile investitii turistice din Parcul Natural Bucegi au apartinut echipelor Salvamont Bran si Dambovita. De altfel echipele salvamont au spalat partial rusinea statului in parcul natural.

Cea mai slaba institutie de mediu este Administratia Parcului Natural Bucegi. Intrucat obiectul constituirii acestei institutii a cam disparut aceasta administratie a devenit una de decor.

Cea mai incompetenta institutie de mediu este Garda de Mediu Dambovita condusa de Mihail Druga. Acestia au fost sesizati de o alta institutie de mediu despre niste lucrari ilegale in Bucegi Cand au aflat cine a demarat acele lucrari comisarii nu au mai plecat in control, si-au considerat sesizarea ca o simpla informare. De altfel si daca-i cautati pe net dupa nume nu o sa gasiti pareri bune despre activitatea dumnealor.

Cea mai netransparenta institutie cu competente in Parcul Natural este Consiliul Judetean Dambovita. Cat timp Florin Popescu va fi presedinte viitorul zonei dambovitene a sitului este unul asemenea atitudinii sale.

Cei mai mari distrugatori ai mediului din Bucegi sunt societatile Acomin SA si o societate din Sinaia. Pentru a termina o lucrare acestia nu tin cont de nimic. Iar nimic inseamna nimic.

Cele mai recomandate locatii turistice din Parcul Natural Bucegi sunt: Stana Regala, restaurantul lui Sorin Aldescu de la Cota 2000, Terasa “La Sami”, Cabana Padina, Cabana Diham Phoenix.

Cele mai nerecomandate locatii turistice din Parcul Natural Bucegi sunt: Cabana Poiana Izvoarelor, Cabana Babele si din pacate printre aceste cabane cu proprietari renumiti pentru atitudinea lor fata de turisti s-a strecurat si Cabana Malaiesti.

Cel mai abil om al mediului este Stefan Popescu, seful Garzii de Mediu Prahova. Dl. ofiter, pardon dl. comisar sef, stie sa elucideze o gramada de treburi si la sfarsit sa cada tot in picioare. E bun…

Cel mai de referinta personaj monahal din zona Bucegilor este parintele Ioanichie de la Schitul Sf. Ana.

Cea mai buna initiativa din Bucegi a apartinut Clubului pentru Protectia Naturii si Turism Brasov care a organizat competitia numita Marathon 7500, un maraton de 90 km prin Parcul Natural Bucegi.

Cea mai neprofesionista societate de mediu este S.C. Bioprodiv Consult SRL, din care face parte si acad. Viorica Honciuc. O „specialista” care nu a vazut habitate prioritare printr-o zona de investitii ce aveau o intindere de sute de metri si a facut un studiu pe biodiversitate extrem de slab. Trebuia dansa sa-l plateasca pe primarul Sinaiei ca sa il cumpere, nu invers.

Cea mai inutila investitie in Bucegi ramane in continuare vila de la Cota 1400 denumita Baza Salvamont. Aceasta locatie este mai degraba un Centru de Recreere al unora, al altora.

Singurul om preocupat de promovarea si soarta Bucegilor, si care da clasa tuturor institutiilor statului este fondatorul site-ului www.eco-bucegi.eu.

Cel mai jalnic amplasament, ceva mai rau de atat nu se putea alege, este amplasamentul viitoarei cabane Podu cu Florile…a Consiliului Judetean Dambovita.

IN LOC DE CONCLUZIE:

Multi dintre cei de mai sus in mintea lor cred ca au dezvoltat turismul, sau ca au procedat bine stand in banca lor, nedorind sa ia masurile legale ce se impuneau. Avand o perceptie complet deformata despre fenomenul turistic acesti oameni nu au facut altceva decat sa distruga prin consens patrimoniul natural al tarii.