Conacul Pana Filipescu din Filipestii de Targ

Spre deosebire de alte constructii vechi din zona Filipestilor, acesta este astazi restaurat. La articolul anterior scriam de ruinele palatului postelnicului Constantin Cantacuzino tot din Filipestii de Targ. Conacul se gaseste la o „aruncatura de bat” mai spre nord de ruinele palatului.

Postelnicul in afara de baieti mai avea si 3 fiice. Marica sau Maria, care era fiica cea mare a acestuia, s-a casatorit cu marele logofat Pana Filipescu. Avea si acesta prin acea zona diferite posesiuni. Cei doi au si ridicat conacul Pana Filipescu, undeva in jurul anilor 1650, in mijlocul unei paduri de stejar, nu departe de apa Prahovei.

Intrarea pe domeniul conacului

Program de vizitare

Printre pruni spre muzeu 🙂

Restaurarea a fost un succes.

O serie de busturi se afla in fata muzeului. Intre acestia si Mihai Viteazul. Chiar nu am inteles legatura acestuia cu Filipestii 🙂

Un sculptor C. Ionescu a realizat busturile. Mie nu mi se par foarte reusite, cel cu Mihai Viteazul daca nu ar avea scris, nici nu ai sti cine este. Adica nu seamana cu voievodul care a unit Tarile Romane.

Acesta este ce a mai ramas din padure de stejar. Un ultim mohican… si trasnit. Am avut cu noi ghidul locului, de aceea…

Ghetaria… de aici s-au scos tot felul de resturi ceramice.

La subsol sunt spatii de vizitare ca si la etaj. Cand am ajuns, duminica trecuta, unde este mansarda se tineau niste lectii de muzica.

Toate acestea sunt gasite in perimetrul conacului cu ocazia unor sapaturi arheologice.

O idee absolut superba 🙂

Prin interior nu am facut poze ca nu e voie. Nici nu am intrebat daca e vreo taxa sau cat este, nefiind deocamdata ceva care imi trebuie urgent. Sunt insa tot felul de piese, obiecte, tablouri, carti de cumparat care atrag atentia. Mai revin cu siguranta.

Sunt si aspecte de corectat pe acolo, strecurandu-se mici greseli pe care le-am si semnalat… sunt acte traduse de pe la 1750 in care se vorbeste de Pana Filipescu. Cu siguranta nu este vorba de logofatul care ridica pe la 1650 conacul cum s-a tradus, ci de vreun urmas cu acelasi nume.

Busturi… cel cu coroana este „Mihai Viteazul” 🙂

Este si un mic lac in apropierea muzeului.

Anunțuri

Transportul in comun pe Valea Prahovei; alternative, firme si ce sa alegi

Suntem in toiul verii. Coloane de masini parcurg Valea Prahovei. Totusi, cum sa te deplasezi pe aici?

Prima alternativa, cand se circula bara la bara, este sa folosesti trenul. Daca e week-end, e cu atat mai bine, pentru ca intre statiunile de aici, pretul la bilete chiar si la Interregio, este ca la Regio. Partea proasta este ca CFR-ul trimite adesea cate un tren care are… maximum 2 vagoane 🙂 Bine, cele Regio au 2 vagoane. Am vazut si duminica, trenuri spre Bucuresti cu 2 vagoane. Cei de la Regiotrans sunt mai isteti si-i culeg pe toti din gari.

Insa, pe aici sunt si transportatori rutieri, ca o a doua alternativa:

1. Cei care asigura legatura intre Sinaia-Poiana Tapului-Busteni-Azuga, sunt cei cu microbuzele inscriptionate Ave Diana. In general, soferii sunt amabili, respecta programul. La gara Sinaia stau mai mult pana pleaca, vreo 10 minute, cica asa au programul.

Microbuz in Busteni. Pe o scara de la 1 la 10, ei sunt cam de 8 🙂

Totul este sa nu faci abonamente la firma lor. Cu atat mai mult daca esti elev. Sunt soferi care nu iau elevii pentru ca au abonamente si ei vor bani 🙂 Bine, ca e vara.

2. Pe relatia Sinaia-Comarnic-Breaza opereaza firma Georgiana Trans. Microbuzele sunt noi, soferii amabili, tarife accesibile, se respecta programul. Nota 10 pentru firma aceasta care opereaza de niste ani buni pe aici.

3. In interiorul Sinaiei, gasim transportatorul local Transport Urban, preturi bune si confort. Si acestia ajung la 10.

4. Tot in Sinaia, mai este o firma S.C. Cord Impex care asigura legatura cu Predealul. Cursele se fac insa dupa ureche si de regula microbuzul se opreste la Azuga, nu mai merge pana la Predeal, ca nu vrea soferul. Deci nu sunt seriosi absolut deloc. Nici nu le poti da nota, ca sunt ca si cum nu ar fi.

5. Prin Valea Prahovei, mai trec si cei de la CDI, pe rutele Brasov-Bucuresti, Tg. Mures-Bucuresti. Asa cum bine spunea un prieten, astia au cei mai nesimtiti soferi. Circula cu viteza excesiva, sunt agresivi in trafic, nu dau prioritate la treceri de pietoni, daca este ploaie trec prin balti si vai de cei de pe trotuar. Deci astia au microbuze noi, respecta orarul, dar resursa umana este sub orice critica. Plus ca se abat de la DN1 cand e un pic de coloana si baga microbuzele pe stradute, chipurile scurtaturi, prin toate gropile posibile, desi ei ca transportatori rutieri trebuie sa respecte traseul. Mai bine te duci cu trenul la Bucuresti decat cu ei. Nota 2 pentru magarii astia 🙂 Seara nici nu mai intra la gara Predeal, o sterg in viteza spre Bucuresti.

La gara Predeal

6. Pe traseul Azuga-Predeal-Brasov este un alt transportator: S.C. Codreanu. Astia sunt vai de ei, neseriosi, nu le merge nimic la masina, soferii sunt necivilizati, au glume proaste la care doar ei rad. Locul de unde pleaca, adica in autogara Brasov, este mai insalubru decat toaletele garii. La ghiseul pe care ei il denumesc „Informatii” nu e nimeni niciodata. Permanent unde este un fel de birou, ce arata ca o bodega, sunt vreo 3-4 persoane care vorbesc intre ele si adesea nici nu vad sirul de calatori care vor sa intrebe despre curse. Ce curse? Unele se fac, altele nu.

Cursa spre Predeal din Brasov

Semianalfabetismul este in floare, asa se si explica atitudinile unor soferi ai acestei firme.

Depinde de soferi, uneori se fac cursele spre Predeal, alteori nu. Poate se duc si spre Azuga, poate nu. Cum are chef soferul 🙂 Mai jos un astfel de exemplu, surprins spre finele iernii:

Lumea credea ca face cursa, dar soferul nu avea chef.

De regula, soferii scornesc tot felul de povesti si pleaca la ale lor. Nu am vazut un sofer serios pe ruta asta, sau parca e doar unul, dar nu as fi prea sigur.

Oamenii au ramas in statie, „vine colegul in spate” 🙂 Bine, nu e niciun coleg care sa vina de undeva 🙂 Poate vreo alta firma.

Na, se duse 🙂 Asa ca, la Predeal, e cel mai rau dintre toate statiunile de pe Valea Prahovei, din punct de vedere al transportului rutier.

Deci aceasta firma, mai mult de nota 2 nu ai cum sa-i dai. Oricum sunt degeaba si cu cat dispar mai repede cu atat nu mai incurca oamenii.

Program autobuze langa gara Predeal. Nu trebuie sa te bazezi ca acele curse din dreptul S.C. Cord sau S.C. Codreanu ca se fac toate. Unele se fac, altele nu, depinde cine este sofer si ce chef are.

7. Microbuzele Craiova-Brasov trec in functie de traficul de pe DN1, dar soferii sunt amabili si opresc in statii, vorbesc civilizat. Strabat Valea Prahovei cam de doua ori pe zi spre Brasov, si de doua ori spre Craiova. Nota 10.

La gara Sinaia

La urma, am lasat cel mai serios transportator rutier de cursa lunga:

8. Autobuzele Mondotrans care circula pe ruta Targoviste-Brasov. Soferii acestei firme, circula prudent, au vreo 10 ani de cand trec pe aici. Respecta programul, au aer conditionat, preturi bune. Daca omul are locul de munca la vreun asezamant social din zona Timisurilor, il lasa exact acolo ca sunt oameni, pe cand golanii de la CDI, il lasa la kilometri buni distanta. Merg cu astia de la Mondotrans de ani multi, nu am ce sa le reprosez, isi fac treaba cum trebuie. Zece plus 🙂

Foto: Tram Club Romania

Au trei curse pe zi cu plecare din Brasov, si alte trei cu plecare din Targoviste. Fie seara, fie dimineata, nu evita zona garii Predeal.

Mai sunt cursele Sinaia-Talea si Sinaia-Secaria, curse care se mai si fac, cu soferii normali. Si acestia au calificativ maxim.

Cursele dinspre Sinaia si dinspre Secaria

O sa completez acest post, cu program si imagini 🙂

Deasupra Transilvaniei, pe Vf. Postavaru… si de la varf pana la gara Brasov

Am mai fost pe varful acesta, acum vreun an sau doi, intr-o drumetie care nu mi-a placut, in legatura cu o „lectie de geografie”. Cica eram eu cu capsa pusa 🙂 Timpul a trecut si iata-ne din nou pe antropizatul Postavaru.

Obiectivul a fost unul serios, poze de pe varf.

Gentiana lutea, monument al naturii

Perete stancos si valea care iese in zona Timisul de Jos.

Metro si Selgros, aflate la intrare in Brasov, vazute de pe Postavaru.

Prin ceata, se vedea stana de pe Piatra Mare. Vreo 2 ore, vf. Postavaru a fost in ceata… asa ca am asteptat.

Poiana lui Manole de la Timisul de Sus… mereu ii zic poiana lui Iocan, nu stiu de ce, mi s-a setat ceva gresit 🙂 Maine iar ii zic asa 🙂

Municipiul Sacele. Mi s-a parut mereu nesfarsita aceasta urbe. Imagine de pe varful Postavaru, cu un gand catre Iulica 🙂

O multime de biserici presarate… vreo 5 asa, la prima vedere.

Gara Timisul de Sus

Cu sageata galbena este indicata aproximativ fosta granita; in departare continua Romania pana la 1918. Se vede si gara Predeal. La Predeal a coborat din tren Ionel I.C. Bratianu cu tratatul international prin care se recunosteau granitele Romaniei Mari. Coborase din tren pentru a merge spre Bucuresti cu masina, pentru ca alti romani organizasera o manifestatie de protest la Gara de Nord. Socante raman cuvintele lui I.G.Duca:

„Mi-a fost dat astfel să asist la acest spectacol de neînchipuit; omul care înfăptuise visul secular al neamului, omul care aducea în geanta lui tratatul internaţional care recunoştea graniţele României întregite străbătând satele şi oraşele ca un simplu turist, fără o recepţie, fără o aclamaţie, fără un arc de triumf şi intrând în capitala României Mari neobservat de nimeni, ca şi cel din urmă anonim. El, învingătorul se întorcea ca un învins”.

Ca de obicei, cei mai mari dusmani ai tarii am fost noi insine!

Cu sageata verde amplasamentul Monumentului Poetului Erou Mihail Saulescu, cazut chiar in acel loc, in luptele pentru apararea Predealului din toamna lui 1916. A murit privind spre Transilvania, acum privim noi din Transilvania spre el.

Predealul la intersectie de munti si paduri

Manastirea Catolica „Congregatio Jesu” de la Timisul de Sus, semnalizata cu sageata galbena.

De la vf. Postavaru

Taieri la ras la Timisul de Sus

Magura Codlei departe

Spre varful Postavaru

Varful Postavaru (1799 m)

Branca ursului… dar cand ai doi baieti, nu-ti pui problema

Ultimele constructii, de la iesire din Predeal, adica la Malul Ursului cum ii spune 🙂

Lacul artificial din Poiana Ruia, jos Poiana Brasov si pana hat-departe

Se vede un lac sau un curs de apa, trebuie sa ma uit cu Google ce este. O fi cursul Barsei.

Centrul Predealului si zona garii

Crucea de pe Caraiman vazuta de pe varful Postavaru

Ce ne invata specialistii, sfaturi intalnire om-urs

Ma intreb daca din aceasta poveste frumoasa s-a si pus in practica vreun punct?!

Covor de clopotei

De la varful Postavaru, am urmat drumul spre Poiana Brasov. Din Poiana, am luat drumul vechi al Poienii inchis circulatiei auto si am iesit aproape de Pietrele lui Solomon. Am traversat cartierul Schei si tot asa… pana la gara Brasov. Peste 15 minute sosea trenul spre casa. Lucrurile s-au legat perfect 🙂

Cladirea fostei mori de langa Pietrele lui Solomon

Medalion cu regele maghiar Solomon. Un reper istoric pe care sa speram ca-l vor salva institutiile abilitate. Consiliul Judetean mi-a trimis o adresa prin care au cerut parerea celor de la Directia pentru Cultura…

Turnul Bisericii Sf. Treime din Scheii Brasovului, un loc de mare incarcatura religioasa

Biserica Romaneasca „Sf. Nicolae”, un reper secular in care sunt pictati Mihai Viteazul, Regele Ferdinand I si Regina Maria.

Muzeul Bisericilor Fortificate… cred ca e deschis de curand, pentru ca nu stiam de el. Orice initiativa culturala este binevenita intr-o societate ce tinde spre analfabetizare.

Program la Muzeul Bisericilor Fortificate

Si la final, o panorama cu dedicatie:

Vedere de la Sacele si pana la Predeal, in centru fiind muntele Piatra Mare

Muzeul Orasului Sinaia, o impresie de neuitat

Sinaia…

Exista Castelele Peles si Pelisor, care spun povestea familiei regale. Mai sunt Muzeul Manastirii Sinaia, Muzeul Rezervatiei Bucegi, Casa Memoriala „George Enescu”, Casino-ul, Muzeul C.F.R…

Iata insa ca la Sinaia a aparut inca un obiectiv cultural. Amplasat in cea mai veche cladire a statiunii, acest muzeu vine sa spuna povestea intregului oras.

Am fost recent in acest Muzeu al Orasului Sinaia si… am stat vreo 2 ore. Daca esti interesat, ai ce vedea! In plus, au si un salon unde poti sta la o cafea, intr-un decor superb, ceea ce mi se pare o chestie foarte faina. La o cafea care miroase a Sinaia…

Mai jos cateva poze… unele apartin Primariei, cele din interior… altele, adica cele din exterior, Mariei Floricica, fiind toate postate pe Facebook.

intrare

programProgramul

3

4

5

6Curtea Palatului, actual muzeu

7

8

9

10

11

12

14In dreapta este o reproducere a medalionului de pe Stanca Franz Josef de la Poiana Stanei Regale.

Intrarea este 10 lei/persoana, ceea ce face muzeul accesibil oricarui turist.

Timpul si oamenii: Busteni – Muzeul Judetean de Istorie Brasov – Cetatea de la Rasnov – Capela Stella Maris de la Bran – Icoana noua de la Stancile Sf. Ana – Poiana Stanei Regale

„Exista fiinte al caror destin este sa se intalneasca. Oriunde ar fi. Oriunde s-ar duce. Intr-o buna zi, se vor intalni” – Claude Gallay

Mai pe scurt, ca sa nu fie prea lung 🙂

Am ajuns si in Brasov pentru a arunca o privire la Muzeul Judetean de Istorie din Piata Sfatului. Inainte de a si ajunge, ne-am oprit o clipa sa privim o manifestare cu juni… „SolomonFest”, era probabil prima editie, ca pana acum nu am auzit de asa ceva.

SAMSUNG

SAMSUNGInsa ne astepta Muzeul

SAMSUNGProgramul… de fapt, am ajuns chiar la timp, pentru ca din octombrie muzeul va intra pentru mai multe luni in renovare, vor fi aduse piese noi, vor fi regandite unele expozitii. Personal, nu am fost foarte surprins, adica, asa cum se prezinta acum, este destul de slabut… un muzeu judetean cuprinde mult mai multe. Lipseau obiectele antice… si in plus, nu am vazut nimic expus din ceea ce au descoperit niste brasoveni pasionati de istorie.  Ma refer la un articol mai vechi, la care au comentat inclusiv descoperitorii…

https://buceginatura2000.wordpress.com/2014/06/03/o-noua-descoperire-in-zona-brasovului-de-data-aceasta-o-necropola-dacica/

SAMSUNGCladirea muzeului… se intra pe o parte si apoi te trezesti brusc in strada, pe o alta usa 🙂 Si trebuie sa te intorci inapoi, sa-ti iei bagajul, in cazul meu, rucsacul. Am intrat inapoi, nu m-a vazut nimeni, mi-am luat rucsacul si am plecat… ar fi putut sa-l ia oricine 🙂

Din Brasov la Rasnov:

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGCel mai interesant aspect este ca se lucreaza la un ascensor… acesta va transporta turistii din oras pana sus, la cetate

SAMSUNGDin drumul spre Poiana Brasov se face un alt drum la stanga. Acesta suie la cetate… insa nu este permis cu masina, ci cu un tractoras denumit trenulet 🙂

SAMSUNGPreturi la bilete si programul de vizitare al cetatii Rasnov… penultima oara venisem aici pe jos, intr-o plimbare cu un prieten… pe traseul Timisul de Sus-Spinarea Calului-Cheile Rasnoavei-Cetate-Poiana Brasov-Drumul vechi al Poienii – Gara Brasov… un traseu de la 7 dimineata pana la 8 seara 🙂

SAMSUNGCetatea… ridicata de sasi

SAMSUNGTurnul pe sub care se intra sau se iese in/din cetate

SAMSUNGIn multe locatii cu profil istoric din Romania, sunt afise care amintesc ca in urma cu 100 de ani a izbucnit primul razboi mondial

SAMSUNGCum mergeau romanii la razboi… parca ar fi Spulber din „Vraja Bucegilor” de Nestor Urechia

SAMSUNGPrin cetate

SAMSUNGActor in filmul meu 😉

SAMSUNGDin punctul meu de vedere, cel mai interesant loc al cetatii este muzeul unui domn pe nume Samoila Gheorghe, un impatimit al istoriei acelor locuri. Nu costa nimic sa intri sa-i vizitezi locul in care a strans de o viata tot felul de marturii istorice. In fata este un caiet mare in care scrii cu o pana impresiile…

SAMSUNGAcelui domn i se mai spune si „Strajerul cetatii”… la el am gasit si un lucru care ma interesa pe mine, nu m-am plimbat doar asa

SAMSUNGGandurile sale

SAMSUNGAducea cu „Cavalerul Trac”… scutul, insa, nu se prea potrivea, cat si cu niste calareti de pe tablitele de la Sinaia. Pana la urma, dl. Samoila mi-a spus ca este o reprezentare a regelui Andrei al II-lea care i-a colonizat pe sasi in Transilvania… bine, nu doar acest rege i-a adus, au mai fost si altii

SAMSUNGLa final, am facut o poza impreuna… sper sa mai trec pe acolo sa-l mai vad, un om foarte de treaba si care a stiut sa lupte pentru un vis. Astazi el face parte din propriul vis…trait in realitate. Locuieste in orasul Rasnov si zilnic vine la muzeu sa-l deschida. La muzeul lui, este creatorul propriului univers 🙂 Foarte frumos! 🙂

SAMSUNGInstrumente de tortura… roata si un pat de lemn unde li se intindeau corpurile victimelor pana li se rupeau oasele… cu ajutorul acelui maner din stanga! Aceste instrumente sunt lasate in aer liber si nu conservate.

SAMSUNGTricolorul peste Tara Barsei

SAMSUNGInainte de sasi s-au straduit si dacii la ea

SAMSUNGCateva curbe mai jos de cetate, intalnim chestia asta feroasa, ce o fi, ce o fi?

SAMSUNGSe va face un DinoPark… un parc de distractii. Ma gandeam ca ar fi fost mai util „un parc” cu locuri de munca…

SAMSUNG

De la Rasnov la Bran:

SAMSUNGCapela Stella Maris… ridicata de principesa Ileana in memoria mamei sale, regina Maria. Aceasta bisericuta, cred ca o constructie din aceasta ar fi fost utila pe Bucegi ;), este in paragina. Lanturi pe la gardul ce o inconjoara nu mai sunt. Au fost furate si duse la fier vechi.

SAMSUNGBisericuta este o copie fidela dupa aceea de pe fostul domeniu regal de la Balcic. Trebuie sa va mai spun ca sunt doua cladiri ce incadreaza capela, pline toate cu rromi.

SAMSUNGLa cateva sute de metri distanta de capela se afla si o nisa sapata in stanca, inchisa cu grilaj metalic… aflam ca aici a stat inima reginei Maria. Nu ati vrea sa stiti unde sta acum inima acestei fauritoare a Marii Uniri.

29bRegina Maria… coroana sa am vazut-o expusa la Muzeul National de Istorie

Apoi un mic popas la kilometrul zero al Branului:

SAMSUNGNu stiu cum ii spune aici, „La Cristi” sau „La Cetate”, dar nu mi-a placut ca astepti prea mult. Un ospatar la toate mesele. Aici am stabilit ca nicaieri nu se face un bulz la fel de bun ca la Stana Regala.

De la Bran la Sinaia:

SAMSUNGA luat cineva cartea din piatra asezata la cimitirul eroilor in memoria americanilor cazuti in Romania… sper ca a fost luata pentru a fi refacuta

SAMSUNGO alta icoana la Sf. Ana

SAMSUNGUnul dintre locurile mele preferate

SAMSUNGSi a inceput ploaia… ploile sunt frumoase la Stana Regala sau in parcul din Sinaia

SAMSUNG

SAMSUNGVenisem la Stana Regala pentru ca aveam o problema cu mancarea… uneori nu stiu ce sa mananc, nu-mi place nimic, ma uit la cate o vitrina fara sa iau nimic, desi poti alege din multe produse… sau la un meniu fara sa aleg nimic, ca nu stiu ce as vrea 🙂 nu mi se pare interesant. Asa, macar la Stana Regala stiu ce au bun, am probat si imi place. Sunt asa: placinta cu mere si sos de vanilie, papanasii- asta ca desert, ca desertul tine loc de felul I 🙂 apoi buna este si ciorba de mistret sau de vacuta… ca felul II, si apoi pui la rotisor cu mamaliga si mujdei sau bulz de mamaliga. Adica este pe gustul meu, nu stau mult sa caut, sa astept, sa intreb… stiu, cunosc, sunt multumit 🙂

SAMSUNGPuiul 🙂 I-am dat o taietura sa vad cum era in interior. Ce mai, era atat de bun, incat i-au ramas doar oasele 🙂

Si ziua s-a incheiat trecand pe langa aceste trepte, cine stie de cine si pentru ce turnate:

SAMSUNG

O melodie de final… probabil cea mai frumoasa a lui Enrique Iglesias:

Are si el un fix cu 3000 de ani, macar altii au zis de 2000 🙂

Cat si un link catre un articol… pe 22 septembrie 1939 a avut loc masacrul legionarilor, circa 250 de legionari fiind executati la ordinul regelui Carol al II-lea. Cu o zi in urma, legionarii il impuscasera pe primul ministru Armand Calinescu, unul dintre autorii morali ai asasinarii lui Corneliu Zelea Codreanu. Un an mai tarziu, cand la putere a ajuns Miscarea Legionara, osemintele celor executati au fost depuse in cimitirul manastirii de la Predeal, in cadrul unei mari ceremonii. Dupa venirea comunistilor, cimitirul a fost aproape ras de pe fata pamantului… putine lucruri au mai ramas astazi. Intr-un articol de saptamana trecuta se mai vede ce a mai ramas. Articolul despre ce s-a intamplat pe 22 septembrie 1939 poate fi citit aici:

http://bucovinaprofunda.wordpress.com/2012/09/22/masacrul-din-21-22-septembrie-1939-252-de-legionari-ucisi-fara-proces-din-ordinul-regelui-carol-al-ii-lea-fotovideo/

FOTE 2013 – Predeal, proba de schi-fond

Proba aceasta trebuia sa se tina la Busteni…era o vorba acum cativa ani. Dar cum unii nu au fost capabili sa realizeze infrastructura in timp util, proba a fost mutata la Predeal…oras in care edilii s-au dovedit mult mai responsabili.

La Busteni au incercat sa traseze o partie ba la Piatra Arsa, ba prin zona Vaii Cerbului…ba pe proprietatea privata a celor de la Castelul Cantacuzino, ca sa le ramana acestora…in fine, nefiind seriozitate ci urmarirea satisfacerii unor interese…nu s-a reusit nimic. Motiv pentru care probele se tin la Predeal.

Personal ma bucur ca nu au reusit sa cheleasca muntii Bucegi sau pe cei ai Baiului de padure. Ca la noi asta lipseste, un pretext si se vor taia versanti de padure, aidoma ca in Harghita…cei abilitati sa protejeze mediul la Busteni, chefuiesc cot la cot cu aceia care taie padurea…acasa la cei din urma.

….

Am fost astazi sa arunc o privire la proba de schi fond de la Predeal…zona Valea Rasnoavei. Pana acolo am stat de vorba si cu vanatorii de munte…

Pentru un astfel de concurs mai putin important, in niciun caz „Olimpiada”, mai degraba o intrecere intre copii de diferite nationalitati…organizarea este una reusita.

Sa va prezint niste imagini si unele comentarii:

1Programul…probele in statiunea Predeal

2Intrarea in zona amenajata de pe Valea Rasnoavei

3

4

5

6Pe deasupra este partia de schi-fond

7

8Aici era zona sportivilor, unde se echipeaza

9

10

11Din loc in loc, jandarmi

12

13

14Structura unui pod…din cadrul partiei

15

16

17Zona …de finish

18De aici…se dirija competitia

19In concurs

20

21

22

23Galeria 🙂 La un moment cel care vorbea la microfon spunea ca i se pare ca galeria „devine din ce in ce mai numeroasa si mai zgomotoasa…sa le duca cineva vin fiert” :)) Mie mi se pare ca sunt mai multi copii in galerie decat adulti 🙂

La un moment dat o concurenta din Ucraina a avut nevoie de ajutor:

24Actul I: soferul snowmobilului reactioneaza cu rapiditate, ceilalti din jur mai greu

25Actul II: cat pe ce sa-i loveasca cu snowmobilul pe cei din jur, care scoteau in reluare gardul

26Au plecat destul de repede, tinand cont ca soferul a impins singur snowmobilul, fara a-i porni motorul…era si putina panta

27Si altii cu atv…plimbandu-se probabil, pardon, cu treaba 🙂

28Plecat sa cheme Ambulanta

29

30Concurenti

31Cineva se accidentase…

32

33Aspect din dispozitiv

34

35

38

39Autobuzele FOTE 2013

Rezultatele nu m-au interesat…oricum sportivi din tari cu traditie in sporturile de iarna erau pe primele locuri…

Si doua imagini de final…de ce nu poate fi data nota 10:

36

37Cu rosu, perimetre nesecurizate, erau doar sportivi…sageata verde=sportivi

Spectatori, sa fi fost, cateva sute…200-300, poate 350 de persoane.

Traseu din Valea Ialomitei spre Şimon

Am fost pe un drum cunoscut sub diferite denumiri populare…”la vechea vama, drumul contrabandistilor, drumul vamal, etc”.  Traseul, se inscrie in categoria traseelor spre zona si imprejurimile Branului…daca mai tine vremea cu noi, vom mai face o excursie, doua, spre Bran.

Din nou ne-am intalnit in Busteni, nu departe de cofetaria Floare de Colt si Parcul Schiell, apoi am mers spre telecabina. Asa am ajuns la Babele si mai departe cu o alta telecabina in Valea Ialomitei. La Babele era un frig…cred ca erau sub 10 grade, m-am imbracat repede mai bine…

Micul parc Schiell

Programul de functionare afisat la statia de telecabina Babele

Cand am iesit din telecabina la Pestera, jos in Valea Ialomitei, parca era mai cald, dar erau nori care intr-una „mergeau” si impiedicau soarele sa ne vada 🙂

Statia de telecabina si postul de jandarmi (cu albastru)

Am mers spre cabana Padina, pe langa manastirea Pestera Ialomitei, iar cand am ajuns pe platoul din fata cabanei am observat destule corturi…anul acesta nu mai merg cu cortul pe munte, s-a dus vara si nu ma duc sa stau cu gandul la frig, sa aduc dupa mine sac de dormit, haine…la anul voi mai iesi cu cortul…sau poate indraznesc sa merg la maratonul din muntii Ciucas de sambata si atunci trebuie sa iau cortul…sa vedem!

Trecem de Padina si incepem sa urcam spre Saua Strunga, pentru a ajunge in partile Branului pe cel mai simplu traseu existent in zona Abruptului Vestic al Bucegilor. In circa o ora, am ajuns si la refugiul din Saua Strunga…pana acolo insa… :))

Nu am reusit sa stau in grup si am plecat iar cand in stanga, cand in dreapta, sa mai vad una-alta, poze, ce mai creste, ce mai vietuieste…dupa mine a venit si Catalin, o buna parte din „traseu” pana am disparut intr-o mica vale de unde trebuia sa urci inapoi…dar acolo am facut niste poze reusite si am vazut destule lucruri…numai mie nu mi se pare mare lucru sa cobori o panta mare pentru poze sau cine stie ce observatie, dupa care sa te intorci, sa urci panta spre punctul de unde ai coborat :))

Cabana Horoabele si mai departe hotelul Pestera

De data aceasta, aflat dincolo de grupul de prieteni cu cel putin o creasta muntoasa, m-am gandit ca mai bine merg tot inainte, sa urc in altitudine, in acelasi timp treceam si pe la niste stanci dar castigam si in altitudine.  In 10 minute micuta vale in care coborasem era la sute de metri distanta in urma…am ajuns la Catalin care si el mergea la distanta mare de poteca, apoi am coborat spre refugiu.

Printre…din piatra in piatra

Aici am gasit un tanar care pazea patru rucsaci. Spunea ca au dormit in refugiul Batrana si ca prietenii lui au plecat sa vada lacul Bolboci, urmand apoi sa mearga spre Bran. Am trecut si de Saua Strunga, imediat ne-a dat binete vantul taios…uuu, ce frig era…noroc ca mai iesea soarele din cand in cand…

Refugiul

Iar cand mi-e frig, adica este enervant sa stai cu fata in vant si sa simti vantul pe la maini…mergi asa, fara ganduri prea multe, mereu in astfel de cazuri trebuie sa mananc ceva, ciocolata, etc…acum au fost covrigi si mere…

Ne-au latrat niste caini, am trecut pe langa o turma de oi, aiurea tare sa fii cioban, nu stiu cum nu s-or plictisi sa faca aceleasi lucruri…bine, nu cred ca se plictisesc…la altele ma gandeam 🙂 …de unele lucruri ma mir continuu :))

Pana in Poiana Gutanului am vazut niste trunchiuri arse prin padure…cred ca singura explicatie mai credibila este ca au fost arse de vreun fulger…mare mirare cum de nu a luat foc padurea…un copac traznit, a cazut si s-a rupt in bucati…

Am ales drumul de caruta al celor de la Stana din Gutanu si pe acesta am coborat…nu inainte de a face un popas pentru masa…de vreo 40 minute. Mai departe traseul era ceva simplu, coborare si mers pe drum…cam o ora si jumatate pana la intrarea in Simon.

Pe acest traseu, nu am intalnit un singur pet, nici in apa Simonului, nici pe langa drum, abia la circa 500 metri de civilizatie am observat cateva. Foarte curata si linistita aceasta zona…

Bucegii sunt interesanti si pentru ca in jurul lor se gasesc obiective, localitati cu un anume specific, pe raza a trei judete…in partea prahoveana ai Sfinxul, Babele, Crucea, Pelesul, telecabinele, Busteni, Sinaia, in partea damboviteana, Pestera Ialomitei, Lacul Bolboci, „dezvoltare turistica”, aici este in floare mafia lemnului si braconajul…mai departe daca iesi spre zona civilizata, aterizezi direct in tiganie, Glod, Moroeni, in partea brasoveana, adica partea mai civilizata si cu peisaje salbatice, se afla Vf. Omu, vaile glaciare, ajungi in Rasnov, Bran, Moeciu, Simon…localitati curate, cu oameni civilizati. As imparti astfel Bucegii: partea prahoveana -tranzitie spre civilizatie, partea damboviteana – vestul salbatic, partea brasoveana – civilizatie autentica romaneasca.

La intrarea in Simon ne astepta masina…alta, mult mai incapatoare si am plecat spre casa. Pe la 9:30 am ajuns la Pestera si pe la 16 eram in masina…deci a fost ceva foarte usor.

In Simon, langa masina
Si alte poze mai interesante de pe traseu:

Destui copaci, molizi, se aflau in aceasta stare pe langa acest drum…ciobanii iau coaja molizilor pentru a face: branza in coaja de brad…deci daca vedeti pe undeva pe piata, sa stiti de unde se ia coaja si ca nu este de brad, eu nu am vazut niciodata „branza in coaja de brad”…de molid, da. 🙂

Vedere spre Saua Strunga

Un moment cu soare

Foarte multe vaci in Poiana Gutanului si aproape de Simon

In loc de incheiere!