Traseul turistic: Telecabina Pestera – Muntele Doamnele – Drumul Granicerilor – Valea Horoabei – Pestera

Un traseu prin Parcul Natural Bucegi…

Startul era de la telecabina Pestera. Initial am trecut cu masina pe langa lacul Bolboci:

Podul cu Florile oglindit in apele lacului Bolboci

Cabana Bolboci

Nu, nu functiona. o tineau asa. Era marti si aveau revizie pana la 10:30, ca asa este programul. Cu toate acestea, in geam era pusa o hartie cu scris de mana, ca la 12 o vor pune in functiune. Asa ca turistii care ajungeau, fie se intorceau la Pestera Ialomitei, fie porneau pe jos spre Babele.

Muntele Doamnele si zona pe unde urca traseul turistic marcat cu punct rosu.

Imagine spre Obarsia Ialomitei

Cascada Doamnei, monument natural

Natura virgina

In alte timpuri, astfel de arbori se numerotau pentru ca sunt foarte rari.

Perete de stanca

Mecetul Turcesc, alt monument natural

In varful stancii, flori

Se vede jos un stalp. De la acesta, abia mai sus se vede poteca marcata. De la stalp mai pleaca o poteca insa nemarcata, spre dreapta cum se priveste poza… trebuie putina atentie.

Stanca

Coltul Doamnei, in stanga

Tarcul oilor

Flori de colt abia deschise

Vedere de pe muntele Doamnele pana la lacul Bolboci, peste zona Pestera-Padina

🙂

Un buchet prin care se regaseste si o planta numita popular busuioc salbatic.

Un buchet adevarat de flori de colt 🙂

Cascada Obarsiei Ialomitei mereu impunatoare

Atentie, daca veti folosi traseul marcat cu triunghi rosu ce strabate Valea Doamnele. Exista o stana de oi chiar langa traseul turistic.

Traseul turistic ce urca de la Pestera la Vf. Omu. In vederile vechi, langa stanca de jos era un bolovan imens care pana la urma s-a erodat si a cazut prin jnepeni.

Sfinxul din Bucegi, vedere de pe culmea muntelui Doamnele

Din Drumul Granicerilor privire peste Valea Gaura spre muntele Scara

Am stat de cateva ori pe acel pod de piatra

Se vedeau niste animale pe muntele Scara

Erau 4 magari

Poiana Gutanului vazuta din preajma Drumului Granicerilor. Acest drum, azi traseu turistic marcat cu banda rosie, nu este chiar un drum propriu-zis, ci o poteca lata pe care patrulau in trecut granicerii romani si austro-ungari. Azi traseul turistic leaga Vf. Omu de zona Padina.

Refugiul din Saua Batrana

Pe astfel de portiuni ale Drumului Granicerilor se poate merge in picioarele goale 🙂

Din traseul turistic am coborat direct in Valea Horoabei, ca sa intram pe drumul de pamant si piatra ce leaga Valea Horoabei de Valea Ialomitei. Aceasta portiune de traseu din Drumul Granicerilor-Valea Horoabei-Valea Ialomitei ar trebui marcata turistic. O sa fac o propunere.

Cabana Diana cu verde si o noua constructie. Ne uitam dupa masina parcata 🙂

Hotelul Pestera, in mod sigur cea mai buna unitate turistica din Parcul Natural Bucegi, din mai multe puncte de vedere.

Lacuri in apropiere de Cheile Ursilor

Parca e plin de viata muntele cu atatea animale

Prea erau frumosi acesti cai, sa mai tin cont si de soare 🙂

Cam asta a fost, o excursie de vreo 6 ore lejera…

„Nemaifiind” terenuri degradate, au ales sa impadureasca poienile din mijlocul padurii!

Mai bifam o „actiune de protectie a mediului” in zona Bucegilor. Stiti ca in Bucegi, ca de altfel in multe alte arii protejate din tara aceasta, lucrurile stau invers. Orice actiune negativa este de fapt una pozitiva dupa mintile unora, si orice minciuna este de fapt un lucru bun, doar ca unii cica nu-si dau seama.

Anul trecut, au plantat iubitori ai naturii, molizi pe marginea DJ 713, in special la gol alpin, in zona Vanturis si la Piatra Arsa. Si, din sute de puieti, unul singur nu s-a prins. Ce se deduce din aceasta? Ca si-a batut cineva joc de ei, invatandu-i alte reguli ale naturii. Sunt mii de locuri ce pot fi impadurite in tara aceasta si tu vii sa impaduresti in varful muntelui! Eu de ani de zile nu mai cred in actiunile acestea ale unor ONG-uri de mediu chipurile, si le abordez asa, circumspect. Sunt pline de tineri care iubesc natura la modul pueril, dezorganizat, usor de manipulat. Iei rucsacul in spate, o cazma in mana si gata ai plecat sa faci bine natura. Mai cotizezi cumparand un poster, un ursulet, un tricou si te-ai implicat 🙂 Cui ai facut bine, chiar nu stiu…

Pai, daca nu mai sunt copaci sa ne arati si noua, nu mai sunt nici paduri. Ce taieri ilegale sa mai raportezi? Cand pui un astfel de afis in garile din Valea Prahovei, mie mi se pare penibilul dus la extrem. Poate tu, autor de afis nu sti cum arata un copac, dar eu din orice gara de pe aici, vad mii si mii de copaci. Cum sa iei in serios, asemenea bufonarie…

Nu i-a amendat nimeni pe acei tineri care au impadurit pe langa DJ 713, cu toate ca era o actiune ilegala sa impaduresti pajisti montane. Niste copii adusi cine stie de unde, care credeau ca iubesc natura. Ce sa le faci?!

La fel ca si cu cainii care umbla prin padure si pe munte, fara stapan. Ce sa le faci? Daca-i impusti, cum spune legea, ei fiind in fondurile cinegetice, nu te mai spala nicio apa. O data se rascoala Facebook-ul si lumea iubitoare de caini incepe sa injure 🙂 Daca le arati ca au mancat o caprioara, nu e cine stie ce, sigur e vreun accident sau vreo inscenare. Si cu ursii la fel. Nu e deloc asa cum credem, ca noi avem ursi si alte tari europene nu mai au, deci ce binecuvantati suntem. Daca e sa te informezi, afli ca tarile acestea intentionat „i-au eradicat”, sa se plimbe omul linistit, sa creasca oi etc. De aceea nu vor sa le dam ursii nostri care sunt prea multi. Nu-i vor nici pe degeaba! Dar e foarte greu sa-i faci pe romanasii nostri cu mintea plina de superstitii si prostii seculare, sa inteleaga unele realitati.

Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi nu s-au confruntat deocamdata cu defrisarile de anvergura. S-au mai taiat evident arbori legal si ilegal, dar nu a taiat nimeni versanti intregi, sa zici ca gata, ai ditamai dezastrul ecologic. Dimpotriva, din Parcul Natural Bucegi, o mare pepiniera naturala, poti extrage anual 20.000 de puieti din diferite specii lemnoase, fara nicio problema. Cum sunt betele de chibrit intr-o cutie, asa cresc molizii, brazii, fagii. Daca ar fi rariti de mici, nu s-ar mai sufoca unul pe altul, si din cinci ar trai toti. Nu unul sau doi.

In fine, starea de prostie ecologica convine atator interese personale. Grav este ca aceste interese personale nu tin cont de faptul ca societatea evolueaza gresit. Gresit sau cum o fi nu conteaza, banul sa curga. Pot muri nu stiu cati oameni, nu conteaza pentru ca in calcul este luat doar profitul. Macar daca ar fi prostita lumea frumos, ca oamenii au nevoie sa creada in ceva mereu. Sa fie frumos, sa fie cel mai cel din lume, buricul pamantului…

Cum treceam eu prin Muchia Lunga-Saua Grecului, acum cateva zile, vad o actiune noua de „refacere a mediului”. Ma opresc si imi zic: „Dumnezeule Mare, astia au trecut si pe aici!” O aruncatura de bat mai incolo, cum te duci spre cabana Diham Phoenix, este o taiere la ras, despre care am mai scris. Si desi era obligatoriu, nu a facut nimeni impadurire. Acolo unde trebuia, nu s-a gandit nimeni sa impadureasca. Sa ne intrebam de ce oare se impadureste acolo unde nu trebuie, in loc sa se faca impadurirea terenurilor degradate?

De la distanta zici ca au ramat nu stiu ce animale. De fapt, a bagat omul cazmaua de vreo 4 ori, a dat pamantul la o parte si gata. A plantat un lastar si a lasat pamantul asa. Tot ce vedeti in imagine, ma refer la poiana, este plantat cu puieti de molid, lastari de fag, paltin. Prin poienile acestea mai ies caprioare, cerbi, ursi, tot felul de animale, fiind singurele pajisti ale zonei. Si cineva le-a impadurit.

Pana hat-departe

Toata poiana e plina de puieti si lastari

Adio priveliste spre Costila si Morar peste niste ani.

Gunoaie si sfori de la actiunea de salvare a naturii sunt peste tot.

Cam aceasta este zona care a fost impadurita, ce am vazut la prima vedere. Ca ma gandesc ca astia au plantat pana dincolo de Vf. Grecului. Asa cum se vede, in mijlocul padurii erau niste poieni si cineva le-a umplut cu puieti.

Multi veti zice ca e perfect. Ca la cat s-a taiat in tara asta, macar sa se si impadureasca. Sunt de acord si eu, dar doar acolo unde s-a taiat si se impune. Nu impaduresti unde nu trebuie. Sunt de impadurit margini de drumuri nationale, judetene ce traverseaza prin campie, atatia versanti dezgoliti, atatea terenuri degradate. Cand te bagi prin padure sa impaduresti, ceva nu e in regula pe multe planuri 😉

Actiunea aceasta s-a derulat pe raza judetelor Prahova si Brasov, pentru ca limita intre judete trece chiar prin Saua Grecului. Evident, stalpul cu indicatoare turistice din Sa nu mai exista.  Un turist care nu a mai fost pe acolo, habar nu are pe unde este traseul ce coboara spre Azuga. Dar, intr-o discutie cu d-l Daniel Banu, seful Salvamontului Prahova, dansul mi-a spus ca se va rezolva aceasta problema.

In mod sigur atat in cadrul sitului Natura 2000 Bucegi cat si la Registrul Agricol, acele poieni ce au fost impadurite, au un alt statut pe care nu-l schimbi asa, cand si cum vrei. Am anuntat administratiile locale din Predeal, Azuga si Busteni de aceasta actiune. Pentru ca nu este o actiune cu impact pozitiv asupra mediului cat am vrea sa credem. Pentru fauna si pentru comunitatile locale nu este. Conteaza pentru palmaresul cuiva, probabil!

Bucla turistului comun pe Platoul Bucegilor si pana pe varfurile Dichiului

Studiul dinainte de asfaltarea lui DJ 713, care spunea ca anual in Parcul Natural Bucegi intra circa 1 milion de turisti, este demult depasit. Cred ca in 2017 vor fi cu siguranta pe la 2 milioane 🙂 Azi, 25.06.2017, daca iau in calcul: Valea Ialomitei, Valea Cerbului, zona Sinaia, telecabina Busteni-Babele, Platoul Bucegilor si DJ 713, plus traseele turistice de abrupt, cred ca au fost lejer 30.000 de persoane in Parcul Natural Bucegi.

Este limpede pentru orice om care a umblat pe Bucegi, ca poarta de intrare in masiv este DJ 713 asfaltat. Oricine are o masina poate ajunge in inima muntelui. Acum, e bine si mai putin bine. Adica, Bucegii au devenit accesibili si altora care nu se puteau bucura de peisaje… dar, in acelasi timp, poate ajunge orice necivilizat. Peste jumatate din cei care vin cu masinile, nu au nicio notiune montana, nici cea mai mica idee despre ce sa faca si ce sa nu faca. Nu vad panourile cu Parcul Natural, nu respecta nimic, cred ca este un teren al tuturor si pot face ce le trece prin cap.  Ce sa faci cu doua echipaje de jandarmi, unul de la Prahova si altul de la Dambovita? Si in masini? 🙂

Parc Natural pentru multi inseamna doar un Cismigiu ceva mai mare. Asta inseamna natural pentru ei 🙂 Din pacate, autoritatile nu stiu ce masuri sa ia la scara larga. Din cauza incompetentei, a blocajului institutional, a problemelor pe care le poti avea de la cine stie cine daca iti faci serviciul…

Problema este ca pe acesti oameni care ajung pe Bucegi nu are cine sa-i informeze. Intri pe DJ 713 ca prin propria curte, desi drumul este semnalizat ca fiind inchis. Dar, cum nu se va mai deschide oficial niciodata, pentru ca ideea a fost sa fie o gaura neagra in care sa tot bagi bani si sa nu fie gata niciodata, se circula asa, la „n-ai ce face-esti in Romania”! Ar trebui stea cineva totusi, chiar la intrare pe DJ 713, sa incaseze cei 5 lei de persoana, pentru accesul in aria protejata. Se taie chitante, se dau si saci menajeri, pliante de informare. Apoi, sunt necesare cel putin 3 refugii pe Platoul Bucegilor, ca oamenii acestia daca sunt surprinsi de ploaie, asa neechipati, se pot imbolnavi rapid. Trebuie mai multe panouri de informare, un sistem de management al deseurilor, patrule… Adica sunt lucruri simple, usor de implementat, dar cum nu se stie ce trebuie facut, fiind si atatea interese in special imobiliare, lucrurile evolueaza din inertie 🙂

Am fost si noi pe bucla turistului comun, cum ii zicem:.. Parcam masina la intersectia de la Piatra Arsa, urcam la Babele, o luam spre Cruce, venim inapoi pe Brana Caraimanului si prin jnepenisul de la Piatra Arsa. Si cam asta este. Poti face si un antrenament de alergare pe acest traseu 🙂

Ciobanie

Urcand spre Babele

Aici deja mergeam spre Cruce, lasand in spate ce se vede: cabana Babele, statia de telecabina.

Se vede bine si de aici, un loc bun de popas inainte de a cobori.

Hai ca am pus mana pe ea 🙂

Complexul manastiresc Caraiman din Busteni care, alaturi de Manastirea Sinaia, reprezinta principalele destinatii in turismul religios de pe Valea Prahovei.

Releul de pe Costila

Valea Alba

Vreo 30 minute am urmarit o capra neagra care umbla dupa ea cu 4 iezi. Trebuie sa mai merg sa o filmez de mai aproape. A fost ceva deosebit. Speriata de atata omenire ce cobora pe Brana Caraimanului, s-au retras langa o grota greu accesibila.

Fosta cabana Caraiman… azi, mai are cineva grija de ea, ca de o simpla constructie.

A disparut in Bucegi si nu a fost gasit niciodata.

Stiti ce este, nu-i asa? 🙂 Intersectia de la Piatra Arsa din mijlocul Platoului Bucegi.

Sa nu credeti ca se circula, ca era vreo coloana. Tot ce vedeti, pana departe, sunt masini parcate. Cand au asfaltat drumul, autoritatile au sustinut ca vor circula pe drum pana in 2030, doar 3000 de masini pe an. Vreo mie au fost sigur doar azi. Bine, pentru unii, anul are cateva zile 🙂 Estimari mincinoase cum ne-am obisnuit.

Aparitii auto

Sambata, a fost la Sinaia un eveniment de exceptie, un concurs de automobile de epoca.

Am luat masina si ne-am intors spre casa. Ne-am oprit sa cumparam branzeturi de langa cabana Dichiu, tot pe DJ 713. Cica era si un chiosc cu prajituri sau placinte dar nu l-am vazut. Nu stiu cum l-am ratat 🙂 Eram fascinat de o branza de burduf excelenta si visam cred ca bulzuri. Si branza de oaie proaspata era nemaipomenita. Cu astea in cap, logic ca nu am mai vazut si prajituri 🙂 Saptamana trecuta avea doamna cu branza si niste cascaval desprins din povesti. Pacat ca nu i l-am cumparat noi pe tot, ca azi nu mai avea.

De la cabana, am zis sa hoinarim, tot ca turistii si putin prin varfurile Dichiului… pe unul este un steag, pe altul o poteca spre un punct panoramic, pe altul o pancarta, pe aproape o stana cu cainii periculosi, deocamdata. Peste putin timp se invata si ei cu omul, ca aceia de pe la Piatra Arsa, Babele. In imagine, DJ 713 ce coboara de la cabana Dichiu spre Sinaia.

Sa vedem si noi 🙂

Cabana Dichiu ramane in spate

Se vede Sinaia (Valea Prahovei).

Cabana si lacul Bolboci in Valea Ialomitei. Si acolo plin de masini, oameni.

Perfecta ideea cu amplasarea unui drapel in acest loc.

Sfantul nostru tricolor 🙂

De la Bolboci si pana la Obarsia Ialomitei

Ce colt de rai este acest Parc Natural Bucegi!!! 🙂

Cheile Zanoagei

Marea din mijlocul Bucegilor: Lacul de acumulare Bolboci.

La acel moment nu „fuctiona”. Dupa ora 11 era perfect, dar tot nu a „fuctionat” 🙂

Tarife telecabina Pestera-Babele

Nimeni! 🙂 Nici acum nu am reusit sa-mi dau seama al cui este „Centrul” acesta: al Administratiei Parcului sau al Consiliului Judetean?!

Pe la sediul Salvamont Dambovita se planifica…

Animale pe Bucegi, muntele s-a umplut de viata.

Vaca-santinela 🙂

Se scarpina de piatra

Gornistul cirezii, tine trupa unita, aproape.

Traseu printre vacute

Valea Ialomitei spre obarsie

Pietrarul (Oenanthe oenanthe)- pasarea simbol a Dobrogei. Observata in Bucegi la 1700 m altitudine. In special, poate fi observata in Dobrogea, dar cuibareste si in alte locuri din tara. Ii plac si Bucegii.

Membrii Birding Romania mi-au spus ca este o femela. Ducea mancare la pui.

Cascada Obarsiei

Oi in umbra muntelui

Tinta: Cascada

Pe cruce au fost scrise niste indemnuri, binecuvantari, la adresa celor care cutreiera muntii.

In toata splendoarea…

De la Scropoasa – Bolboci – Padina – Pestera si pana la Obarsia, ai tot felul de vazut. Este superba zona 🙂

Din natura pentru oameni: Minunea conurilor rosii de molid

Parcul Natural Bucegi, acest colt de rai intins pe vreo 300 kmp, nu este doar ceea ce se vede la o prima vedere… o arie protejata si atat! Are ceva pentru fiecare, noi momente, noi ipostaze care, de fapt, sunt lectii mai vechi scrise mereu in alt mod. Nou dar totul foarte vechi.

As face, daca as avea timp, un sondaj printre cei care merg pe munte. Pentru a afla de ce merg. Cred ca nu am afla ceva nemaiauzit dar ne-am da seama ca in spate sta o chemare, o magie, ceva inexplicabil… ca o intoarcere la origini de care mintea si propria persoana par oarecum straine, in sensul ca nu avem cuvinte pentru a descrie cum trebuie ce simtim… ca un imbold genetic de parca acolo trebuie sa fii, evident fara a sti prea bine sa explici.

Dar, gata cu filozofia 🙂 Important este sa ne regasim cat mai multi in tot ceea ce inseamna Muntele.

Am facut duminica o excursie de 12 ore pe Bucegi, o sa revin ulterior cu imagini. In articolul de azi, ideea este de a vedea o minune a naturii in mai multe cadre… incercand gandul vesniciei unor momente 🙂

Un peisaj cu stanci si specii forestiere… Cu sageti rosii: molizi

Acestia

Si mai aproape

Acesta este subiectul central… acele chestii rosiatice sau rozalii… care nu sunt muguri, ci conuri de molid. Observati ca ele cresc preponderent pe la varful acestor arbori. Poate ca de aceea nu s-a prea vorbit despre ei. Ca sunt prea sus.

Multi se uitau si nu intelegeau de unde iese ceaţa intr-o zi asa senina, cand nu era un nor de ploaie 🙂 De fapt, ce se intampla? Valuri de polen erau puse in miscare la o simpla adiere a vantului. Daca erai prin preajma, ti se infundau narile, gura, se depunea pe haine. Oricum, si fara sa fii pe aproape, tot te ajungeau particulele galbene. Nu as zice ca mi-a displacut, o ploaie cu polen nu o vezi mereu.

Magnifici… Va imaginati ce putere au acele conuri orientate spre cer?

„Insira-te, margaritare” 🙂

Domnul a dat, omul a luat 🙂 Intai imagini…

Ce splendoare! Ce folos sa urc prin arbori, cand era logic ca gasim la anumite altitudini si conuri mai la indemana…

Nu ma mai saturam de privit, mirosit, pozat. Cum nu prea imi impartasea nimeni romantismul si privitul in nestire, la inceput m-am cam grabit. Plus ca mai aveam traseu de parcurs.

Ati recunoscut departe zona Babele-Sfinx. Pai te poti satura repede de asemenea daruri naturale? 🙂

Alt val de polen, frumusete la cel mai inalt nivel 🙂

Pana aici 🙂 Adica, hai ca am stat prea putin si la poze si la cules. Nu exista animal ca sa manance din acestea, nu sunt protejate si nici nu ar avea de ce, nu dau niciun exemplu negativ pentru ca putini s-ar urca dupa ele, iar ca sa gasesti asa, ca in imagini, trebuie sa bati ceva potecile. Daca pleci cu scopul sa aduni, umbli o zi intreaga…

Am ramas, evident, mai mult timp aici.

Imbietori si peste orice specie si parte din rasinoase. Peste muguri de brad, de jneapan, conuri de pin sau jneapan etc. Conurile de molid in aceasta forma frageda, pline de rasina, sunt un medicament natural. Cat de amator ai fi, culoarea este un indicator perfect 🙂

Am mai lasat, o creanga plina, una goala, una tie, trei mie 🙂

Vedeti? Fiecare specie are mijloacele ei de protectie 🙂 Cine s-ar sui pe acolo?

Pensiunea Cocora pe fundal. Nici pe acestea nu le-am cules, e clar, varful e prea subtire si se rupe daca te sui aproape de conuri. Apoi, daca incerci sa urci, te faci galben de la polen, este imposibil sa nu te atingi de crengi, sa nu le misti. Cum le misti, cum se scutura saculetii cu polen.

Minunea de la inceput de iunie

Chiar si dupa ce am cules si am facut peste 50 de poze la aceste conuri… tot am continuat sa le admir pana am iesit din zona lor.

Absolut superbe… nu doar conurile ci si peisajele aferente. Locuri cu poluare zero, locuri aproape de cer, locuri ca in Geneza. Doar ideea de a merge prin astfel de locuri, te vindeca 🙂  …Totul este sa nu te agati de problemele fizice: ca e mult de mers, comoditate, mancare, nu rezolv nimic etc.

Facusem planul din timpul culesului: o parte pentru sirop si alta in borcane cu miere peste conuri.

A fost ceva 🙂 Uneori nu ajunge pana nu ramane. Cum nu a ramas… 🙂

Cu miere

Din timpul pregatirii. Intai pui niste conuri, torni un strat de miere, si tot asa. Ii lasi la intuneric vreo saptamana sau 10 zile, apoi filtrat totul. O sa vedeti ca mierea este diluata de sucul conurilor. Din ce rezulta iei dimineata cate 2 linguri.

Acum vreo trei-patru ani mai facusem asa ceva, si stabilisem eu o cura de o luna de zile. Nu prea am avut rabdare si cura s-a redus la cateva zile. Pentru ca din ce luam de aceea mai voiam 🙂 Am mai exagerat eu in chestii din acestea. La un antrenament de alergare imi luam apa cu magneziu. Indicatiile erau… un plic la nu stiu cata apa. Eu puneam patru plicuri la un pic mai multa apa. Ce putea sa se intample? 🙂

Din alte conuri am facut un sirop… au iesit vreo 4 litri. Culoarea siropului, dupa ce se fierbe si se prepara cu miere sau zahar, este roza, fara impuritati. Pe sticla mai sunt resturi de ambalaj, ca este o sticla de suc Teddy… dar siropul este limpede, dulce, aromat. Mult peste mugurii de brad culesi de la marginea padurii.

Minciunile generatiilor: Uzinele Resita, Turnul Eiffel si Crucea de pe Caraiman; Tablitele de la Sinaia; Capela „General Ion Emanoil Florescu”; Lupta de la Posada din anul 1330

PARTEA A I-A

De-a lungul timpului, ati vazut pe aici sau prin vreo carte unde sunt si eu printre autori, diverse informatii, noutati.

Am pozat in premiera depozitele de bronz de acum peste 3000 de ani, de la Sinaia si la Predeal. Acum le vedeti si dvs., mai jos. Am identificat izvorul Prahovei, locul de iesire marcat ca atare pe vremuri, la Predeal, desi nu mai stia nimeni de el. Am stabilit unde era vestita carciuma de la frontiera, apoi vila hangiului Klein si mormantul acestuia. Am gasit locul unde a fost Cuibul Printesei. Am descoperit mormantul unuia din fratii Schiel… multe altele.

Imagini cu depozitele de bronz, din cartea „Predealul prin ochii tai, o carte despre atunci, despre acum si pentru viitor”, aparuta in 2016. Tot in aceasta carte este publicat pentru prima data, si hrisovul care atesta denumirea de „Predeal”, semnat de Constantin Brancoveanu… obtinut si acesta dupa o intreaga poveste.

Am adus cele mai mai multe argumente in favoarea ipotezei ca Tablitele de la Sinaia reprezinta un fals, o prostie inventata in perioada comunista, menita a desconsidera monarhia.

Am scris Ministerului Culturii ca restaurarea Capelei Stirbei nu a urmarit si punerea in valoare a celor doua locuri de veci din interior, acestea nefiind nici macar studiate ci betonate direct… si mi s-a transmis ca acele locuri de veci nu au existat si ca e doar o ipoteza ce spun. Desi, sute de sinaieni stiu ca in interior erau doua locuri de veci umplute cu pamant:

Alte detalii: https://pasiintimp.wordpress.com/2016/12/12/restaurarea-capelei-stirbei-din-sinaia/

Am oferit cele mai multe probe si argumente despre Lupta de la Posada din 1330… ca aceasta s-a dat in defileul Posadei din Valea Prahovei, Mai multe decat Iorga, Giurescu si oricare istoric roman. Ani de zile am studiat toate cartile, documentele, opinii si articole referitoare la acest subiect. Peste un an de zile am purtat corespondenta cu diverse autoritati din toate locurile presupuse Posade, vreo 10-12 locuri. Dupa zeci de adrese primite, a reiesit ca nimeni nu are niciun fel de dovada, totul fiind teorie si interpretare a celor care s-au aratat interesati de subiect. Apoi, am fost in toate acele Posade, sa vad relieful. Abia dupa aceea, cu toate acestea la activ, dandu-mi seama ca nivelul de azi este inca dominat de mentalitati retrograde, am inceput o cercetare.

Am gasit ca langa apa Prahovei, Mircea cel Batran atesta o biserica anterioara domniei sale, dar si toponime cu legatura stransa cu acea lupta, plus marturia unui calator polonez tradusa impreuna cu specialisti in poloneza de la Institutul din Bucuresti si cu sprijin de la Biblioteca similara din Chisinau. Mai departe, am gasit pe un document dincolo de orice interpretare.. redata in defileul Posadei, o biserica necunoscuta, alta decat a schitului Lespezi. Nu dupa mult timp, am si gasit fundatiile acesteia… ca eu stau destul de bine cu logica si orientarea in teren, si pot merge de 100 de ori intr-un loc, ca nu am o problema cata vreme cred ca e ceva pe acolo. Printre fundatii, am gasit diverse resturi si o moneda otomana. Cum nivelul celor din institutiile statului este unul stiut de toti, am renuntat la a mai umbla pe usile lor, mai ales ca dadusem cu subsemnatul si pe la Politie, ca nu am predat la timp ce gasisem. Eu le mai pozam din cand in cand pentru o carte, dupa care neavand ce face cu ele le-am predat. Chiar daca m-au chemat la luni de zile dupa ce le predasem, pe mine m-a deranjat chestia asta. I-am anuntat ca nu am nevoie sa sap pentru ca la adevar se poate ajunge si nesapand. Am renuntat la cercetari in teren, cine stie ce naiba mai gaseam si imi faceau astia dosar penal 🙂 … si m-am orientat spre arhivele straine si istoricii din cateva tari. Intrucat toti ai nostri au fugit de raspundere, nedorind sa cerceteze acel sit, si cum nici eu nu aveam voie, am luat legatura cu cateva ambasade, oferindu-le informatiile noi si spunandu-le unde si cum sa caute in arhivele lor.

Biserica de la Lespezi este in stanga, fostul schit Trei Lespezi era sus, in defileu. Nu a reusit nimeni vreodata sa faca astfel de conexiuni deoarece sunt prinsi in sabloane si se dau prudenti. Una este prudenta si alta fuga de raspundere, teama.

Dupa calculele mele, biserica lui Basarab I a fost daramata de mai multe ori, dar mereu a fost reconstruita pana pe la 1850. Aceasta biserica s-a numit Trei Lespezi, probabil de la cei trei stalpi de piatra pe care-i avea biserica la inceputuri. Astfel ca, istorici maghiari si polonezi cauta si ei intr-o arie mult mai restransa, adica documentele ce atesta treceri pe Valea Prahovei. Bine, povestea este mult mai lunga. Dar o sa vedeti ca vor gasi documente si mai multe si mai clare si tantalaii astia ai nostri, se vor face de rusine. Categoric ca sunt istorici si arheologi romani care sunt de acord ca acea carte a mea despre Posada este si cea mai inedita, cu multe dovezi care impun cercetarea de specialitate, dar sistemul e de asa natura incat dureaza vreun an pana se va face ceva. Este si singura carte dintre atatea, care vine cu ceva concret nu cu poezie, subiectivitate si analize pe text. Asa cum ma stiti, nu afirm niciodata ceva de care nu sunt sigur… insa, in ceea ce priveste localizarea Posadei de la 1330, sunt 100% sigur ca nu ma insel.

Mai multe: https://pasiintimp.wordpress.com/2017/05/04/floria-de-la-comarnic-biserica-din-posada-prahovei-si-podul-negrului/

Mai departe,

Pe mine ma deranjeaza minciunile considerate adevar istoric sau diferite manipulari, intoxicari. Fie ca sunt de natura istorica sau de mediu.

Adevarul este ca Basarab I, nu avea forte militare sa se bata cu Carol Robert in camp deschis si l-a pacalit cu bani si daruri, dupa care l-a prins in defileu si i-a distrus armata. Nu-ti intra ala de fraier in defileu, ci pacalit si atras acolo de calauzele lui Basarab care, chipurile ii aratau drumul cel mai scurt de iesire din tara. Mai departe, trebuia vazut unde este locul unde l-a tras pe sfoara Basarab pe Carol Robert…

Imi zicea un istoric contemporan, ca nu avea cum sa treaca armata maghiara prin Valea Prahovei pentru ca nu se circula pe aici decat rar. Pai, bai tata, regele scrie cu mana lui ca era „o cale oarecare” si tocmai faptul ca nu apare prin documente referiri dese in acel secol la Drumul Prahovei, arata ca era o ruta alternativa, secundara, putin uzitata. E logic ca regele nu ar fi cerut calauze lui Basarab daca era un drum comercial cunoscut. E la fel de logic ca regele daca ar fi fost atras in capcana pe vreun drum comercial cunoscut, dincolo de Campulung sau de Curtea de Arges, ar fi scris cu mana lui despre ce drum era vorba. Atat lucru stia si el: drumurile principale de legatura dintre Transilvania si Tara Romaneasca. Si din cati oameni avea, cunostea unul macar din toti acestia respectivele drumuri, nu ar fi avut nevoie de calauze. Faptul ca nu da niciun nume arata ca habar nu avea unde se afla.

Dar poti avea pretentii de logica de la oamenii sedimentati cu idei comuniste? Sau educati in scoli militare, inoculati cu idei si teorii ce frizeaza bunul simt si normalitatea… care au eleborat din nimic planul de atac al lui Basarab de parca ar fi vazut cum au stat lucrurile chiar atunci in 1330 🙂 Istorici militari dusi de valul eroismului national, au desenat planuri, schite cum a atacat Basarab din toate partile, concluzia fiind binecunoscuta: i-a nimicit 🙂 Daca gandesti un pic iti dai seama ca atacul producandu-se intr-un defileu, cel putin laturile fierastruite de cursul apei, sunt preponderent abrupte, de la 50 grade in sus. Ai nostri, cu miile 🙂 care atacau de pe aceste laturi, cum stateau, in corzi atarnati sau cum? Omul medieval avea instincte mult mai bune decat ale omului de azi. Daca tu crezi ca o asemenea armata iti intra in asemenea spatii inguste, cate 4 oameni in linie cum au calculat istoricii nostri, inseamna ca erau beti cu totii sau hipnotizati…

Mi-a fost clar ca ai nostri, nu prea puteau gandi realist fiind scoliti in sisteme comuniste, despre cum i-am invatat noi latina pe romani, cum i-am rezolvat pe toti cei care au trecut prin spatiul nostru milenar, cum lasa taranul erou: femeie, familie si gospodarie pentru a pleca la lupta cu furca si cum invingea armate regulate la primul iures mai serios. Luptau bine pentru ca erau poate de la Norton sau Bitdefender… Cred ca daca ne straduim un pic, lui Radu de la Afumati i se mai spunea si Norton. Sta sigur asta scris intr-o tablita de la Sinaia. Atat de bine aparau domnitorii tara cu taranii incat, cu totii proveneau din neamul lui Norton, iar atunci cand a ramas un singur descendent feminin acesta s-a casatorit cu un barbat din dinastia Bitdefender. Oricum ar fi, noi o dam bine. Important este ca ne-am descurcat, ei au trecut, noi am ramas 🙂 Cand au venit rusii la Prut cu tancurile, Ceausescu Avast, a scos laserul care nu ca a topit tancurile invadatoare, aceasta fiind chiar un mizilic, dar raza acestuia s-a tot dus, topind inclusiv uzina producatoare situata la periferia Moscovei. A fost un avertisment mai mult decat suficient! Iar daca vin maine extraterestrii, sigur aterizeaza la noi, ca noi avem paine cu sare, taramul fagaduintei si cei mai multi ursi din Europa. Chiar Mantuitorul e posibil sa fi fost pe aici in copilarie, invatand de la urmasul lui Deceneu, Comosicus, procedeul nemuririi.

Spre Defileul Prahovei. In departare, Podul de la Oratii.

PARTEA A II-A

Dar, azi, va spun ca am mai dovedit o minciuna care rataceste brambura prin mintile a zeci de mii de romani. Ma pasiona subiectul dar la cate prostii vedeam zilnic, ce mai conta una, chiar daca era mare. Totul a plecat de la reabilitarea Crucii de pe Caraiman de catre MApN. Zic eu, super fain, Armata este serioasa, hai ca „se face” Crucea. Cand, aud ca seful Parcului le-a impus sa transporte toate materialele cu elicopterul. Stupefactie! Pentru mine a fost ceva incredibil! Pai, prietene, daca faceai figura asta la rusi, sapai in permafrost cate zile mai aveai!!! Aici, in Romania, poti face asta ca pe un lucru oarecare.

Mi-am zis ca omul nu este in regula. Cum adica tu, un singur om, impiedici reabilitarea unui asemenea monument, mai ales ca e vorba de Armata, care culmea este si riveran, Crucea fiind a lor. Adica asa cum iti urca proprietarii de la Babele, Costila si Omu cu masina, la fel are dreptul si Armata. Cica, pentru protejarea naturii militarii nu au voie decat sa zboare cu elicopterul. Ma gandesc eu ca treaba cu elicopterul este mult mai paguboasa pentru mediu decat 3 camioane militare, care daca urca azi, duc tot necesarul, ca doar nu fac o alta Cruce.  Pe cand cu elicopterul, ai speriat toate animalele, capre negre, ursi etc., din muntii Caraiman si Costila.

Foto: Cristian Laurentiu

Fiind multe milioane de lei in joc, lovit brusc de conspirationism, intr-un fel justificat la cate vedem, sesizez Guvernul, ministere, Politie, ca astia s-au asociat in cine stie ce scopuri.  Imi zic eu, ca din pix, poti trece 20 de zboruri cu elicopterul la Cruce in loc de 3. Evident, lucrurile s-au inflamat, ca nu am dreptate, ca uite ca asta mai lipsea, adica eu si opozitia la proiect, de parca nu sunt atatea care impiedica proiectul. In fine, imi dau site-ul proiectului, sa observ daca sunt greseli, informatiile, si sa vin cu solutii/observatii daca am. Vad site-ul, realizez ca sunt o sumedenie de specialisti si doctori in nu mai stiu ce… care scriu o monografie a monumentului. Site-ul? Plin de greseli. Baiat serios, pierd cateva ore si le notez, dupa care revin la ei cu poze si cu corecturi. Probabil s-au simtit jigniti, nestiind ca pe aici, sunt doctori mai buni ca ei. In adresa lor, mi-au multumit si mi-au zis ca vor tine cont de propuneri, daca va fi posibil. Pai, treaba asta cu istoria, cand te joci cu un asemenea monument nu tine de probabilitati, ca vrei sau nu vrei, ca te enervez eu sau nu, ci de respectarea adevarului…

Un colectiv de specialisti din Bucuresti scrie insa o monografie a Crucii din Bucegi… niciunul nu are vreo treaba cu Valea Prahovei. Adica nu locuieste de la Comarnic la Predeal, nu s-a auzit de vreunul pe la noi, nu i-am vazut pe aici pe strada sau pe munte. Si bomboana de pe coliva este ca se lucreaza la o harta cu directiile de atac/aparare din anii 1916 si 1918. Este chiar tragic, dupa ce ca nu cunosc niciun erou local, nicio pozitie a vreunui regiment, intocmesc o harta cu directia de atac de pe aici, din anul 1918. Insa, surpriza! Pe aici, nu s-a inregistrat niciun atac in anul 1918 din simplul motiv ca fortele noastre militare erau retrase in Moldova. Picior de soldat roman nu mai era prin Valea Prahovei din decembrie 1916, ca sa initieze vreun atac… Si asta tocmai in 1918. Peste vreo 300 de ani, se poate scrie cum secretul diversiunii moesiene s-a transmis milenar… Si, in 1918, iar s-a folosit ruta pe sub munti. Dar acum e prea devreme 🙂

In fine, le-am recomandat sa stearga de pe site si referirea ca fierul de la Cruce este de la Resita precum este si acela de la Turnul Eiffel. Ca nu e nimic sigur. Bine, si eu idiot, doar nu ma luau astia, generali si epoleti in seama 🙂 Dar daca m-au intrebat, zic sa fiu un cetatean bun, sa-i ajut, scapand in nebunia mea si consideratia ca sunt sigur ca la primul foc de arma acesti generali, o vor sterge peste granita 🙂 Daca ei toti au fost speriati de unul singur, adica de seful Parcului pentru mine a fost clar ce curaj au. Categoric ca nu au modificat nimic pe site :))) Ce eroi si ce memorie a locurilor reabilitezi sau cinstesti, cand nu stii despre ce este vorba?

Nu public site-ul lor, ca are multe lacune si cine stie ce se mai intelege. O lasam asa mai bine… Observati, minciuna comunista cu fierul de la Turnul Eiffel. Iata insa si un fragment din ce le-am scris, luna trecuta:

Bine, nu a fost cazul sa modifice. Adica, cine este ala? Nici eu nu am auzit de ei, nici ei de mine :))

Cu toate acestea, daca iar m-am intersectat cu subiectul vechi, adica fierul de la Cruce si de la Turnul Eiffel, zic sa nu-l mai las. In trecut, rugasem pe toti cei care fac poze de pe Cruce, sa-mi trimita poze cu inscriptiile de pe Cruce. Au cercetat baietii acestia toate fiarele si mi-au trimis toate inscriptiile de orice fel. Nicaieri nu apare Resita, deci sigur este o minciuna comunista. Multumesc lui Cristian Laurentiu pentru dreptul de a folosi pozele sale si pentru sprijinul sau in aflarea adevarului despre provenienta fierului din care este alcatuita Crucea de pe Caraiman.

Mai degraba, Crucea fiind ridicata de Directia de Poduri a CFR-ului, fierul provine, dupa logica mea, de la podurile feroviare aruncate in aer de armata romana in timpul retragerii de pe aici, din anul 1916. Nu sunt sigur 100% de ipoteza, dar, deocamdata mi se pare singura posibilitate. Mai am cateva lucruri de cercetat ca sa fiu convins si sa dovedesc asta. In unele locuri de pe la noi, am identificat bucati din acele poduri. E posibil sa fie si fier de la pod si fier adus, cumparat, la Cruce. Vom vedea… pentru ca  adevarul e mereu acolo unde nu te gandesti, adesea aproape, si tu il cauti departe.

Fier de Resita la Comarnic… ca e si din acesta pe la noi 🙂

Si cu Turnul Eiffel am fost mereu contrariat. Adica mi se parea o bazaconie, o chestie de mandrie stupida romaneasca, propagata pe site-uri, ziare. Cum sa scrie Resita sau Romania pe Turn cand uzina asta era in Austro-Ungaria? Cum de francezii au fost atat de nebuni sa comande fier din estul Europei cand ei aveau un grad de dezvoltare superior si fier in propria curte? Cum de nimeni nu a postat o imagine cu fierul Turnului in care sa vedem scris Resita? Initial, mi-am spus sa scriu un articol dezbatere, sa vedem care e adevarul sau macar sa facem cativa pasi catre el 🙂 Am rumegat ideea o noapte intreaga si nu stiu pe unde umblam a doua zi… ca imi cade fisa: ce rost are sa-mi pun lumea in cap, sa spuna unul si altul ca nu sunt roman, ca stric traditiile si nu mai stiu ce? Daca ma intereseaza Turnul Eiffel, ei bine, atunci sa intreb Turnul Eiffel. Zis si facut!

Gasesc administratorul Turnului, ii dau cu je m’apelle si s’il vous plait si astept bucuros nevoie mare de o asemenea idee 🙂 Trece o zi, trec doua, niciun raspuns. Ce sa fac?! A, perfect, scriu la Ambasada Frantei in Romania! Mai aveam cateva idei, sa sun pe la cativa francezi care locuiesc mai aproape de turn si sa-i rog sa faca niste poze la fier, sau la ambasada noastra de acolo… Evident ca daca as fi castigat la loto, ma imbracam, ieseam pe usa si ma duceam direct la Paris, sa vad eu care este treaba, atunci in momentul ideii :)) As pleca la 1 noaptea doar sa ma conving eu de ceva.

Dupa scurt timp, francezii, oameni cu bun simt, imi raspund. Asa ca: Ţeapă, fraţilor! 🙂 Iar a visat cineva si a confundat visul cu realitatea! Deci, oameni buni, trebuie sa ne dam un refresh serios, ca nu schimbam realitatea cu minciuni, doar ne pierdem clipele vietii ratacind in povesti si nu vom face decat sa perpetuam neseriozitati si false adevaruri. Sa privim dincolo de manipularile de pe retelele de socializare, de la tv etc. Sa nu mai locuim povesti si superstitii, sa ne revenim… este plina Romania de oameni frumosi, adevarati, de locuri unice, avem atata istorie adevarata. Asta trebuie sa furnizam: frumos nu fantastic, adevar nu minciuna, credibilitate si seriozitate.

Fierul Turnului Eiffel provine din Lorena… care Lorena este in Franta si cunoastem din istorie disputa pe acest teritoriu dintre Franta si Germania. Provincia Lorena e cam de 5 ori mai mare decat judetul Prahova 🙂

Scrie clar pentru toata lumea cine este FURNISSEUR-UL fierului din care este alcatuit turnul.

Na, voi zeci de mii cu povestea nationalista despre cum am dat noi fier pentru Turnul Eiffel si eu, fraierul de la poalele Bucegilor care crede ca trebuie sa fim un pic rationali, sa nu se mai lasam pacaliti cu povesti fantastice. Asa a fost si cu harta 3D a Bucegilor realizata de consilii judetene, orase din zona Bucegilor… etc institutii. Pe mine nu m-a intrebat nimeni nimic, nu ca ar fi trebuit 🙂 Ei au lucrat ani la harta… cand am vazut-o, intr-o ora le-am aratat peste 20 de greseli majore. Nu a zis nimeni imediat multumesc, fiindca nu ne place adevarul ci, ca asa face romanul, critica, strica. Sau cu actiunile de mediu, unii tot credeau ca este o banda ecologista organizata, sustinuta financiar de politicieni si eu eram doar un cetatean interesat sa ramana ceva din Parcul acesta Natural. Le explicam, ei nu ma credeau.

De aceea, nu onorez invitatiile la cenacluri, sesiuni, intalniri, pentru ca daca as vorbi, ei ar trebui sa asculte pentru ca le-as vorbi de fapte intamplate pe aici nestiute de ei, si mi se pare lipsit de bun simt, sa-ti spuna unul de varsta mea niste lucruri, cand tu ai nu stiu cate carti publicate, articole fara numar. In plus, multora le plac povestile si le-as strica lumea pe care si-au construit-o. In tablitele de la Sinaia, sunt niste notiuni pe care un geto-dac nu avea cum le cunoasca acum 2000 de ani, din simplul fapt ca asupra acestora s-a convenit mult incoace, in ultima suta de ani. Dar ce sa-ti spun eu, cand tu nu sti nimic si informatiile tale provin din ziare de scandal si din reviste cu retete de slabit? Maine uiti si auzi altceva si acela iti este adevar, pana la o alta intalnire cu cine mai stie cine. Mai bine rontai eu linistit pufuleti si fac planuri de expeditii prin Bucegi sau prin Dobrogea.

Bine, mai am diferite idei crete, insa pentru asta trebuie timp si resurse. Ca exemplu si inchei 🙂 stiti ca in Pestera Ialomitei, reabilitata, au fost gasite mai demult, oasele unor ursi de caverna. Cum au ajuns in pestera? O sa ziceti ca intrand 🙂 Pai, citind niste ziare de pe la 1870, am vazut ca accesul in pestera se putea face doar cand scadea apa si atunci se inainte pe burta. Deci un urs nu ar fi incaput. Tot dupa 1870, au fost primele dinamitari si s-a largit galeria pe unde azi trecem, aflata la vreo 100 metri de intrarea mare pe care o stim cu totii. Deci, ursii din pestera au intrat prin alta parte. Cred ca mai exista o galerie care intersecta Grota Ursilor, probabil dinspre sud si, in urma unui cutremur s-a surpat si ursii au ramas blocati in pestera… si au murit dupa o vreme. Ursii aceia in mod sigur nu au intrat pe unde azi intram noi!

Cum zicea Minulescu, aproximativ: ei ma urau ca nu sunt ca ei, eu ii iubeam ca nu sunt ca mine :)) Fiecare cu nebunia lui…

Fiind o mini-vacanta si revazandu-ne abia marti, va las in compania unei melodii frumoase:

Nu uitati adevarul:

FIERUL DE LA TURNUL EIFFEL NU PROVINE DE LA RESITA! SI NICI PE CRUCEA DE PE CARAIMAN NU A VAZUT NIMENI, DEOCAMDATA 🙂 , CUVANTUL RESITA!

Urs mort prin Bucegi, Un parc de poveste, Ursul I.C.A.S.-ului, Constructie veche la Sinaia

„Ba’ da’ tu ai impresia ca nemtii aia sunt atat de prosti? Crezi ca nu ar fi cumparat de la noi cati ursi  ar fi vrut, daca le-ar fi trebuit? Noi suntem cei mai mari fraieri din Europa… inapoiati. Nicio tara nu are atatia ursi ca noi, fiindca ursul aduce doar probleme si nu le trebuie animalul asta, ce nu ti-e clar?” – spusele unui om de munte care a mers prin Alpi, Pirinei, diverse tari, care aduce turisti straini si se plimba cu ei prin toate colturile Romaniei. Ideea este ca toti vor sa vada ursi, sunt incantati de fauna noastra, dar niciunul nu ar vrea sa vada ursi la el in tara.

In timp, am ajuns la concluzia ca avem nevoie de o dezbatere nationala referitoare la protectia mediului in general… insa impartita pe categorii: ape, fauna, lemn… Apoi, dupa ce se stiu opiniile oamenilor, trebuie numiti alti oameni, in functii de decizie, care pot sa realizeze ce s-a stabilit. Nu ai cum sa blochezi drumuri nationale ca nu vrei tu sa se exploateze padurea. Nu ai cum sa impiedici vanatoarea legala la unele specii de animale pentru ca ti se pare tie ca nu ar trebui impuscat nimic. Protectia mediului, a faunei, se realizeaza inclusiv prin vanatoare. Sunt exemplare bolnave, degenerate, batrane sau care fac pagube, iar acestea trebuie scoase din schema. Asta e opinia mea, vazand live diferite intamplari. Evident, ca sunt de partea ONG-ului care militeaza ca toate animalele sa traiasca daca se si ofera solutii practice. Cum vor face asta? Dupa mine, un astfel de ONG conservationist ar trebui sa stranga bani prin petitii pe Facebook, sa cumpere padure pe undeva, sa o imprejmuiasca. Apoi sa cumpere ursii cu probleme, bolnavi, care ies prin oras, si sa-i tina ei, sa-i creasca.

In general, omul de la oras crede ca ursul e un pic mai mult decat un caine. E imposibil sa le explici oamenilor luati de valul manipularilor pe Facebook altceva, adica realitatea. Tocmai de aceea, ca sa fie pace si prietenie, un ONG conservationist isi poate crea propria gradina zoologica. Sa le puna nume la ursii neiubiti: Aburel, Vevefel, Feisbuciţa, Comicuţa etc. Si la miile de sustinatori de ocazie, sigur vor strange hrana pentru ani de zile. Totul este sa-i lasi sa-si iubeasca animalele asa cum stiu ei. Ca respect pentru pasiunea lor. Ca nu asta este normalitatea o lasam pe un plan secund. Mii si mii de oameni sunt educati pe retelele de socializare si ar trebui vazut, macar incercat, daca se pot asocia si in realitate pentru idealurile pe care le impartasesc. Posteaza unul niste mistreti impuscati in alta tara sau la noi, adauga termeni ca „macelariti”, exterminati”, „ce ne facem”, si sute de oameni isi schimba perceptia. Cred ca ne-ar trebui o lege, in cazul in care manipulezi, induci in eroare, blochezi mersul legii, tulburi comunitatea etc, sa te ia cineva la intrebari. Pentru ca asta nu inseamna libera exprimare ci altceva.

Oricum, important este sa nu mai auzim de cazuri stupefiante, absurde, de genul: fugaritul ursilor pe strazile din Azuga cu motoreta sau de ranirea unui om prin padure de catre urs… si mii de oameni sa tina cu ursul. Deci, daca un urs te omoara prin padure sau in curtea ta… e greseala ta 🙂 In ambele situatii, cand le-am auzit, am murit de ras, chiar daca nu e nimic de ras. Treaba este ca nu pot sa cred ca traim in asemenea stare de anormalitate.

La nivel national este explozie de efective la mistret si urs. Nu mai vorbesc de cainii fara stapan, semisalbaticiti. Ceva trebuie facut ca sa fie toata lumea multumita.

Week-end-ul ce s-a incheiat, un grup de membri ai Clubului Alpin Roman urca pe Valea Alba din Bucegi, intr-o ascensiune. Cum urcau, au vazut un urs mort:

Foto: Clubul Alpin Roman

Probabil a fost surprins de o avalansa. S-a sunat la Administratia Parcului Natural Bucegi, ca asa se face, s-a stabilit ca animalul mort este situat pe raza Fondului Cinegetic 24 Azuga si, ca, in mod cert, a murit din cauze naturale.

Ati fost la Sinaia, in parcul Dimitrie Ghica? Cu siguranta, foarte multi. Cam in orice perioada, fie ca ploua, este senin, ninge, parcul acesta este fermecator. O vraja aparte te tine prin el 🙂 Cred ca am sute si sute de poze facute de-a lungul anilor, cu tot felul de ipostaze observate prin acest parc infiintat in anul 1881, sub indrumarea unui renumit arhitect peisagist al timpului, un elvetian pe nume Eder.

Poza pentru o idee.

Tot referitor la ursi, pe 23 mai, Florin Glinta, cunoscut om de munte, observase un urs care purta ceva la gat. Dumnealui cobora prin Valea Cerbului iar pe versantul Morarului vazuse acel urs. Mi-a trimis poza, am discutat cu cei de la Parcul Natural… pana la urma s-a stabilit ca este un urs… parte dintr-un proiect al Institutului de Cercetari si Amenajari Silvice, monitorizat permanent. Proiectul din cate am inteles se numeste „Life for bear”.

Pentru a va informa corect si obiectiv, recomand site-ul in cauza:

http://www.forbear.icaswildlife.ro

Acum, eu sunt mai sceptic cu proiectele acestea. Adica si daca ajungi la concluzia ca un teritoriu suporta 30 de ursi sau 30 de mistreti… orice animal doriti, si proiectul identifica in acel areal 60 de ursi, 60 de mistreti etc., care este solutia pentru animalele in plus? Pe mine ma intereseaza care sunt masurile referitoare la excedent. Adica ii inmultim asa, pentru ce, unde ii ducem, ce ne dorim, care este pragul de toleranta, numarul maxim. Ma indoiesc ca vreun proiect din acesta propune selectia, pentru ca atrage valuri de antipatii 🙂 Nu esti eco, nu esti in trend. Adica la noi in multe situatii domneste asa, o ciudatenie, o scalzi, o sucesti, ca sa fugi de responsabilitate. Solutii nu-si asuma nimeni, de niciun fel.

Imi spunea un prieten acum doua zile ca daca era „pe mana mea” Parcul Natural Bucegi, de parca ar fi fost anterior proprietatea lui tata :)), cate nu se schimbau, nu stiu ce si nu stiu cum. Probabil, dar nu as mai fi avut niciun prieten 🙂

Primul gand? As fi rugat primariile ca intr-o saptamana, doua, sa curete lizierele de paduri de gunoaie ca sa nu mai vina niciun animal aproape de casele oamenilor. Ursul, intai, nu ia contact cu omul in curtea acestuia. Treceau la curatenie? Ma indoiesc 🙂 Sunau, da-l afara :)) In Bucegi, daca nu te sustine Dragnea personal, Iohannis, Patriarhul Daniel sau vreun ambasador vocal, 48 de ore e mult daca te prind la comanda :)) Al doilea gand: picior de caine vagabond ratacind prin padure inseamna minus la salarii. Nu prinsi, ca nu sta nimeni sa-i momeasca si lugu-lugu. Eliminati! Apoi pe Facebook se citea despre „criminalul”, „transformarea unui iubitor al muntelui in ucigas, braconier”, „i-au luat mintile banii, puterea”, adica stim cam ce ne poate pielea in online 🙂 Al treilea gand: avertisment pentru oieri, stai in traseul turistic cu oile si cainii, intri pe unde stau caprele negre, sperii turistii, o incurci. Daca este muscat vreun turist, ai inchis stana si ai plecat. Consiliere pentru turist, sprijinit in proces cu marturii, despagubiri maxime. Pentru ca fiecare trebuie sa stea in banca lui, la locul lui, sa-si faca treaba. Al patrulea gand: Cati ursi ai? Pai 50 in loc de 20. De ce? Nu am voie sa impusc, e blocat ordinul. Cine l-a blocat sa vina cu masuri alternative, sa cumpere cei 30 de ursi, sa-si asume raspunderea. Ei sau ministerul. Nu poti sa stai in birou si sa nu faci nimic de teama ca pe Facebook se creaza nu stiu ce. Vrei sa traiasca orice urs, vii cu solutii practice. Nu ai, glontul. Pentru ca oamenii sunt mai importanti decat ursii inmultiti excesiv, care umbla peste tot. E adevarat ca e vina noastra ca le-am distrus habitatul, dar nici sa crestem cu nemiluita ursi nu se poate. Sa lasam atatia cat pot trai in conditii bune pe un teritoriu si sa-i protejam pe acestia. Padurea nu e Zoo si nici Parc Natural nu inseamna Zoo.

Al cincilea gand: identificarea grupurilor de peste 10 persoane, neautorizate, care umbla brambura prin Bucegi in afara traseelor marcate turistic. Cea mai mare parte a acestora sunt infocati sustinatori ai conservarii speciei urs. Amenzi de minim 500 lei pentru fiecare, deoarece ca iubitor de urs trebuie sa cunosti ca nu te duci tu prin casa lui cand ai chef, si apoi sa faci petitii zbierand ca nimeni nu face nimic. Duplicitatea aceasta trebuie sanctionata. Te uiti la profilele de Facebook si iti dai seama cu cine ai de-a face. Vrei pe nemarcate dar vrei si ca ursii sa moara de batranete. Pai nu prea merge! O mie de petitii se pot face apoi pe Facebook, nu conteaza. Nu ai cum sa sustii cauza ursului dar tu sa umbli exact pe acolo pe unde nu ai voie, unde e zona de liniste pentru fauna. Bine, 90% din petitionari habar nu au ce inseamna zona de liniste si ei cred ca astia care fac ani de zile scoala la profile de mediu, silvicultura etc invata doar sa fure si sa culeaga coada soricelului. Cand te apuci de chestiile acestea, in mod sigur cand iesi din casa, te uiti intai in toate directiile :))

Si neaparat 🙂 bisericuta pentru cinstirea eroilor, pe Platoul Bucegilor, in forma pe care am vazut-o la staretul Manastirii Caraiman. Pentru ca e normal sa comemorezi istoria si miile de soldati morti prin aceste locuri. Nu te obliga nimeni sa intri, sa te tarasti pe burta pana acolo, sa dai vreun ban, sa umbli cu cruciulite si iconite cu Arsenie Boca. Cata vreme este democratie, fiecare trebuie respectat in credinta lui si lucrurile trebuie facute asa cum este normal. Bisericuta se ridica din banii celor care s-au nascut si sunt ortodocsi. Nu te obliga nimeni sa sustii un lucru in care nu crezi. Dar pot sa-mi imaginez bucuria oamenilor care nu au dorit biserica pe Bucegi, la fiecare tragere de clopot :)) … si Trinitas-ul transmitand live… 🙂

Cu 200-300 de voluntari schimbi fata Bucegilor, voluntari care sa aiba tot felul de facilitati. Pot comenta aiurea pe Facebook zeci de mii de oameni, e insignifiant cata vreme realitatea devine normalitate. In cele din urma, vor face si altii pasul dintre virtual si real. Acum este multa confuzie, manipulare, interese… dar nefiind proprietatea lui tata :)) trecem la ce a mai ramas dintr-o cladire veche la Sinaia, din vremea monarhiei:

Nou si vechi

Ma gandesc oare, ce a stat acolo sus, scris. Vazusem o vedere veche odata, dar nu am stiut sa o localizez atunci si am scos-o din sfera atentiei. Sigur era vorba de acest loc.