Biserica „Inaltarea Domnului” din Cornu de Sus si legatura acesteia cu Mihai Viteazul

Ma uitam de dimineata la postarea unui prieten pe Facebook. A fost pe la o biserica veche (Maldaresti-Oltenia) si aceasta era si cu tencuiala cazuta si incuiata. La fel si cula lui I.G.Duca, cula cumparata de acest fost prim-ministru asasinat pe peronul garii din Sinaia la data de 29 decembrie 1933. Ambele obiective nesemnalizate, fara un istoric afisat. Daca sunt vechi, nu mai intereseaza pe nimeni!

Si subiectul de azi are o mica legatura cu I.G.Duca, el propunand intr-un act, in anul 1914, pe cand era ministrul Cultelor si Instructiunii, ca biserica din Cornu de Sus sa devina monument istoric. La articolul 1 al Decretului 46432, semnat de regele Ferdinand I la 13 decembrie 1914, se spunea: „Se declara monument de arta biserica din Cornu de Sus, judetul Prahova si se va inscrie in inventarul general al monumentelor din Romania”.

Deci, intr-o zi, cu ocazia documentarii unor subiecte pentru cartea nr. 4. din cadrul proiectului „Pasi in Timp”, am ajus si la aceasta biserica, unde am intalnit o familie deosebita… Pe parintele paroh Alexandru Zamfir si pe sotia sa, preoteasa. Niste oameni calzi, deschisi, evlaviosi si plini de viata. Merita sa ajungi pana la aceasta biserica, sa stai de vorba cu parintele Alexandru. O bisericuta cu o anume atmosfera…

Mosia Cornu a apartinut lui Mihai Viteazul iar initiativa ridicarii primei biserici in acest loc a apartinut domnitorului sau unor apropiati ai sai. De altfel, strada pe care se gaseste biserica se numeste, ca un martor peste timp, Mihai Viteazul.

La 19 iunie 1649 vorbim de o alta biserica in acelasi loc, ctitorita de… Draghici Cantacuzino, omul din trecut de care dam la tot pasul, unul dintre ctitorii schitului Lespezi din Posada…

Zdruncinata de cutremure, biserica schitului Cornu se prabuseste la marele cutremur din anul 1802. Nu stim daca s-a prabusit total, rare sunt cazurile cand constructii de acest gen se prabusesc pana la temelie.

Dar in anul 1811 gasim o alta biserica ridicata de preotul David din Breaza, preotul Oprea, sotiile acestora, diaconul Radu Costea Bacanu, alti localnici tot din Breaza plus cei din Cornu.

Pisania de mai jos, mentioneaza anul 1811, dar ea dateaza din anul 1835 cand biserica a mai fost extinsa adaugandu-se pridvorul. Diaconul Radu Costea Bacanu a fost inmormantat ulterior in pronaos si apare si in pictura. Turla bisericii este pe pronaos iar lungimea bisericii este de 17 m, deci nu este ceva urias. Monumentul este insa impunator prin mostenirea istorica si prin evlavia celor care au grija de acesta.

Vedem sub pisanie, sub forma unui porumbel, reprezentarea Sf. Duh

In fata bisericii gasim si un monument ridicat in memoria eroilor de pe acele locuri:

Sa intram in biserica:

Probabil acesta este diaconul Radu Costea, in stanga fiind preotul David…remarcam in mica arcada si culorile tricolorului.

Pictura apartine lui Nicolae Zugravu, a carui semnatura o gasim in naos, pe un perete.

In anul 1992, la aceasta biserica vine paroh parintele Alexandru Zamfir care continua lucrarile de consolidare a bisericii si initiaza refacerea picturii. Toate lucrarile se vor incheia in anul 1999 iar la 6 iunie acelasi an, Patriarhul Teoctist si un sobor de preoti vor sfinti biserica. Dupa acest moment s-a incheiat un act care a fost semnat de participanti, gasindu-se astazi in pridvorul bisericii.

La exterior, biserica este inconjurata de un brau de picturi:

Sfantul Mucenic Hristofor cel care a dobandit chip de animal… pentru a nu mai tulbura femeile 🙂 Cam asa suna una din variante. O icoana deosebita a acestuia se afla la biserica Sf. Maria din Techirghiol… pentru cei care stiu legatura dintre aceasta biserica si Valea Prahovei, legatura detaliata in prima carte a noastra. Acest sfant este si ocrotitorul calatorilor.

In curtea bisericii se gaseste un vechi cimitir. Din considerente usor de inteles, de prin 1939, exista un alt cimitir, situat mai departe de biserica, la marginea comunei. Iata imagini din vechiul cimitir:

„In semn de iubire si recunoscinta”

La aceasta biserica se poate ajunge urmand indicatorul aflat chiar la intrare in comuna Cornu dinspre Campina. Sunt 4 km pana la biserica…pe care i-am facut pe jos, ajungand apoi in Breaza, tot pe jos. Exista evident o logica in spatele acestor deplasari, prin Cornu pe jos, din Cornu in centrul Brezei la fel. Cand mai era cam un km pana la biserica, s-a racit parca brusc vremea si am ajuns la biserica avand mainile inghetate. Cand am dat mana cu parintele el si-a dat seama… si in timp ce vorbea despre biserica si Dumnezeu, imi incalzea mainile… Frumos, nu-i asa…

In fiecare duminica sau de sarbatori, darurile aduse de credinciosi se duc ulterior la caminul de batrani din comuna Mislea… Cam asa stau lucrurile pe la aceasta frumoasa bisericuta, cu fapte ce ctitoresc altceva undeva in viitor…

Anunțuri

Pe un picior de plai: localitatea Secaria

Comuna Secaria, o comuna cu oameni harnici, mai toti fiind preocupati cu cresterea animalelor, o localitate bagata parca in muntii Baiului, cu o populatie de circa 1200 oameni.

Coborare in comuna

Margarete de… La multi ani 🙂

Nu am inteles la ce se refera 🙂

O veche pasiune, crucile din piatra, ciment…

Biserica localitatii

Are hramul Buna Vestire

Ridicata in anul 1870

Din 1891

Bujorel

Oficiul postal din Secaria

Cred ca sediul Politiei… probabil!

Monumentul eroilor, un proiect interesant

Soldatul roman

O scurta incursiune intr-o localitate prinsa intre Valea Prahovei si Valea Doftanei. Desi izolata, merita vizitata, pentru peisaje, oamenii de aici, arhitectura traditionala, cirezile de animale…

De la o plimbare… la pastravi!

Rares mai trebuie si el scos la cate o plimbare, asa ca am stabilit sa mai si iesim prin natura. Nu departe, ci pe la Poiana Stanei Regale, urcare pe drumul forestier si coborare pe poteca regala… Plus scurte urcusuri pe la copacii din apropierea drumului, ca doar unii sunt pasionati de ciuperci 🙂 Nu eu! In fiecare an imi spun sa merg si eu dupa ciuperci ca toti ceilalti si nu reusesc… ca mi se pare aiurea sa umblu prin padure, cautand ciuperci. Nici nu am avut timp. Dar daca se intampla sa fiu cu altii, na, ii luam. Nu ii duc acasa, ca la mine nu prea se mananca asa ceva.

Primul urcus pana in acest loc si nimic.

Apoi dupa alte urcusuri, au inceput sa apara…

Si au inceput sa se adune, incat a trebuit sa cobor la drum, pentru ca eu nu aveam un rucsac incapator ci de plimbare.

Aici, un mare impatimit al ciupercilor, i le arata lui Rares

Rares la prima intalnire cu buretii si buretarii 🙂

Discutii, ca de ce e asa…

„Au un miros ciudat” 🙂

Am ajuns si in Poiana Stanei Regale

Monumentul Eroilor

Pe acolo am urcat, acum vreo saptamana si ceva.

Din conuri de molid, asa cum sunt acum, iese un sirop care depaseste cu usurinta orice sirop din muguri de rasinoase.

Cam asta a iesit din pastravi, ca asa se numesc acele ciuperci. O minunatie de salata… maioneza, ciuperci, verdeata. Autorul este buretarul de mai sus 🙂 I-am mai zis, ca trebuia sa se faca bucatar, cei care-l cunosc stiu ce iese din mana lui 🙂 dar nu e tarziu nici acum.

Prin bazinul Pelesului si pe Jepi

Acum mai multe zile…

Prin leurda de la Poiana Stanei Regale

Poiana Stanei Regale… un molid frumos la marginea poienii, fagi ce stau sa inverzeasca…

Urcand prin firul unei mici vai

Iesire spre golul alpin

Peisaje… In vreo 20 ani pe aici va fi numai padure.

Busteni mai jos si Predeal mai departe

Monumentul Eroilor

Nori de ploaie

Un alt „Sfinx”

Complexul de la Piatra Arsa

Pe Jepii Mari, unde cineva a taiat de anul trecut niste copaci ce obturau vizibilitatea. Aici este un punct de belvedere. Si copacii astia mai trebuie taiati din unele locuri 😉

Ipoteza din lansarea unei carti si imagini de pe Prahova

Trebuia sa mai revin cu poze de la un eveniment intamplat la Busteni, o lansare de carte despre Monumentul Eroilor de pe muntele Caraiman. Vorbisem intr-un articol anterior ca urma acest eveniment. Stau acum si ma gandesc, oare cand a fost ultima lansare de carte de pana acum la Busteni, si nu imi dau seama. Cred ca in acest an aceasta a fost singura lansare… sau oricum, cea mai serioasa din acest an 🙂

Aceasta carte reprezinta munca unui domn atras de aceasta Cruce, documentandu-se in acest sens cativa ani. Cartea parca are vreo 200 de pagini, este structurata in 3 capitole… merita apreciat efortul autorului care a staruit sa caute in diverse locatii tot felul de informatii despre acest monument. Mi-a placut ca nu a avut aere de scriitor, de importanta 🙂 Omul, atat cat a putut a incercat sa vina cu ceva inedit. Nu a scris o carte dupa alte carti, cum poate face cam oricine. A venit cu niste informatii noi, cate a gasit. Acum depinde ce este noul pentru fiecare!

Pe la finalul cartii, autorul realizeaza un interviu cu d-l Alexandru Bartoc, un alt neobosit luptator pentru restaurarea Crucii si punerea acesteia in valoare. Eu cunosc trei astfel de persoane care au un atasament profund de acest monument: autorul, d-l Bartoc si city-managerul orasului Busteni, d-l Marian Ilie. Mai sunt si altii evident, dar mie mi s-a parut ca oamenii acestia chiar sunt dedicati trup si suflet monumentului.

Revin la interviul de care vorbeam si citesc stupefiat unul din motivele pentru care proiectul de restaurare a Crucii cu banii norvegieni nu s-a realizat. Stiti care este? Traseul unui aviz!

Ministrul UDMR, Kelemen Hunor a semnat acel aviz. Ei bine, acel aviz nu a mai ajuns mai jos sau mai sus cu cateva etaje, oricum vorbim de aceeasi cladire, la biroul care trebuia. Deci acesta semneaza avizul si avizul nu mai ajunge la dosar. Pai nu trebuie cineva sa-si puna niste intrebari? Nu cumva udmr-istul nu a dorit reabilitarea unui monument ridicat in memoria ostasilor care au facut Romania Mare?

Adica facuta o reclamatie, ceva, chiar daca este tardiv, poate cerceteaza cineva. Poate ministrul i-a zis unui functionar, baga si tu avizul asta pe undeva, uita de el. Poate ar trebui sa puna cineva niste intrebari. Sa ne mai gandim, zic! 😉

dscf5196

dscf5199Reprezentantul Primariei Busteni, city-managerul

dscf5203Prezentatorul

dscf5212Autorul

dscf5215D-l Bartoc

dscf5222Un inginer pensionat din Breaza, un om de o valoare mai rar intalnita, un specialist in constructii metalice.

Bun… si acum niste poze, unele mai bune, altele prin ploaie si ceata:

dscf5365

dscf5394Apa a facut un jgheab prin stanca aceasta

dscf5400Ce mai… e toamna! La frigul care a fost zilele acestea, doar a nins pe Bucegi, pe la Omu, Cruce, Babele… simti imediat gradele. La Predeal, frig tare, la Busteni mai putin frig, la Comarnic… e bine 🙂

dscf5404Alt unghi

dscf5407

Stai, cum era? „Templu” sau „aspect de templu”. Oricum in fata unei asemenea maretii merge cam orice! 🙂

Evenimente si peisaje: Sinaia Forever, slujba la un viitor loc de cult pe Bucegi, 125 de ani la ridicarea Bisericii Domnesti… diverse…

Iar o serie aglomerata de subiecte…

Luni, 8 septembrie 2014, s-au implinit 125 de ani de la ridicarea Bisericii Domnesti din Busteni. Cu aceasta ocazie a fost resfintita pictura bisericii de catre mai multi preoti condusi de un reprezentant al Patriarhiei, Ieronim Sinaitul. Acest inalt prelat s-a nascut la Busteni. Mi-a facut o impresie frumoasa, adica nu orice slujitor al Bisericii are capacitatea de a si transmite.

La aceasta biserica din Busteni, ridicata de regele Carol I, ctitorul Romaniei moderne, slujesc azi doi preoti tineri: Daniel si Virgil. Ei au reusit sa restaureze pictura si sa scrie o carte documentata despre istoricul locasului de cult.

1De la stanga la dreapta: preotul co-slujitor Daniel, preotul paroh Virgil, primarul Savin, principele Nicolae si Ieronim Sinaitul. Pana la aceasta data nu m-a interesat niciodata cine este acest principe. Pare o persoana foarte serioasa, matura…

2Imagini luate de pe contul de Facebook al Primariei Busteni

Sa vezi si sa nu crezi… acum, in timp ce scriam, mi-a zis cineva, eu intreband ce functie are prelatul, ca s-o intreb pe nasa lui Rares ca este un unchiul acesteia. Deci are functia de unchi 🙂 o clipa sa ma ajute dl. Google… Ieronim Sinaitul este episcop vicar patriarhal.

Mai multe despre eveniment veti gasi mai jos, alaturi de multe poze:

http://www.romaniaregala.ro/jurnal/biserica-domneasca-din-busteni-125-de-ani-de-la-sfintire-8-septembrie-2014/

Am retinut ca preotii locali au primit titlul de iconomi-stavrofori, ceva de genul asta, ce o insemna nu are rost sa mai caut, as uita peste o ora. O distinctie, un grad ceva… iar „binefacatorii au primit diplome de vrednicie” 🙂 Se canta prin biserica la fiecare inmanare de diploma: „vrednic este, vrednic este”… nu prea mi-a placut mie acest tip de spectacol. Principelui i-au dat o carte, adica o greseala imensa in opinia mea. In primul rand, te gandeai la invitatul nr. 1, reprezentantul Casei Regale. Apoi, mie nu-mi place nici traditia de a intampina musafirii cu tuica si paine… Cu aceasta ocazie am aflat ca staretul David de la manastirea Caraiman, acel locas unde pestii dintr-un bazin au mai multi bani decat amaratii de pe la poarta manastirii, este un „exarh al zonei de munte”.  M-a dus asa gandul la titulatura lui Mircea cel Mare 🙂

Pe la Sinaia, zilele trecute a circulat o „Caravana a Sanatatii”, un autobuz echipat cu aparatura medicala. Acesta s-a plimbat prin cartiere si personalul medical a oferit consultatii gratis:

3Initiativa a fost sustinuta de Primaria Sinaia… poza fiind luata de pe contul acestora de Facebook

Maine, pe Bucegi, se sfinteste locul unde se va ridica un schit si vine un sobor de preoti. Acel schit, sau „Taborul Bucegilor” cum ii spunea un calugar, se va ridica fata in fata cu baza salvamont de la Baba Mare. Duminica la Manastirea Caraiman este zi de hram si va avea loc sfintirea bisericii mari, ocazie cu care femeile pot trece prin altar. Tot duminica pe la Monumentul Eroilor de pe Caraiman va fi un concert la nai:

4

Iata si afisul celui mai are eveniment din Valea Prahovei, Sinaia Forever:

5In curand va fi publicat si programul

Sa trec la peisaje:

SAMSUNGIeri la Azuga

SAMSUNG

SAMSUNG

Dar si la Busteni,

SAMSUNG

SAMSUNG

Am vazut in tren, la un domn o piesa muzicala, un duet foarte interesant. Acasa l-am cautat imediat. Smiley canta cu Catalin Crisan… foarte buna ideea de a-i pune unul langa altul, amandoi au o sensibilitate aparte si niste voci extraordinare:

Apropo de Marte 🙂 Poti sa vizitezi Bucegii si de sus… este si o harta in format 3D. Daca ai fost pe jos prin unele zone, s-ar putea ca o vedere din cer sa te ajute si mai mult.  Am vazut periodic diferite aspecte interesante si cand am avut ocazia am si trecut pe acolo…

SAMSUNG

SAMSUNGErau cateva gropi de acest gen, situate la diferite distante, unele mai vechi.

Cam atat! Un week-end placut!

Traseul turistic: Busteni – Babele – Sfinxul – Releul Costila – Vf. Caraiman – Monumentul Eroilor – fosta cabana Caraiman – Piatra Arsa – Vf. Piatra Arsa – Piciorul Pietrei Arse – Stana Regala – fosta Vulparie – Castelul Peles – Sinaia

Din nou va prezint unul dintre acele trasee in urma carora…nu ai cum sa nu te indragostesti de munte, de Parcul Natural Bucegi…

Dupa vremea imposibila din timpul Marathonului 7500, ziua de duminica a fost atat de frumoasa, incat a sters amintirea celor precedente, cu vant-ploaie-frig.

SAMSUNGMai intai, cateva lumanari de aprins si rugaciuni de multumire pe la Biserica Domneasca din Busteni

Din oras am ajuns la Babele cu telecabina, mijlocul cel mai rapid si mai sigur de a ajunge pe Platoul Bucegilor.  Am observat ca nu mai era nimeni la tabara de corturi de la Pestera, intrucat totul se incheiase sambata, si maratonul mic, si festivitatea de premiere, nu mai era, deci, nimeni.

SAMSUNGBabele… imposibil sa fie creatii naturale, realizate de vant sau de inghet-dezghet… acum vreo 4 ani aveam in cap o idee pe aici, legata de sirul lui Fibonacci… poate ca intr-o zi, cand voi avea timp.

De la statia de telecabina, in cateva minute se ajunge la Babele si in alte 5 minute la Sfinx:

SAMSUNGEu cred ca anumite parti anatomice din acest chip au fost realizate in preajma anilor 1930… Daca Densusianu, autorul acelei carti gigantice denumita „Dacia Preistorica”, ar fi vazut acest chip, pentru el ar fi constituit dovada suprema. Nu l-au vazut nici asociatiile turistice care au scris primele ghiduri despre Bucegi si note de drumetie, asociatii care au ridicat cabane si marcat trasee turistice… nu l-a vazut nimeni pana prin anii 1930… Bine, fara el, Platoul Bucegilor ar fi fost astazi mult mai „sarac”… daca ma refer la obiective turistice.

Daca Babele existau in formatul actual si acum 100 de ani, si toti vorbeau despre ele, Sfinxul a fost realizat mult mai tarziu. De ce l-au realizat, inca nu stiu…

SAMSUNGCel mai probabil l-au realizat pentru ca, fara niciun dubiu, in aceste locuri exista un loc de cult stravechi

SAMSUNGMulta lume pe munte… de la Sfinx se coboara si se urmeaza un drum auto ce este intersectat de traseul ce urca la Vf. Omu (marcaj banda galbena). Daca se urmeaza drumul acesta, ajungem chiar la releul de pe muntele Costila

SAMSUNGBolovanul lui Radu… il salutam de la distanta, azi nu trecem pe langa el

SAMSUNGMuntele Obarsia

SAMSUNGReleul

SAMSUNGCrucea de pe Caraiman undeva spre sud-est

9bLa ora 11 eram pe la Babele. Pana la releu, cu trecere si pe la Sfinx, poze, etc, se fac maximum 2 ore

SAMSUNGVedem Predealul in departare si muntii Piatra Mare si Postavaru

SAMSUNGReleul situat pe varful muntelui Costila, varf cu o altitudine de 2498m… este de admirat acest simbol al Bucegilor, de privit in detaliu, daca ajungeti pe acolo, cat s-au chinuit unii sa-l ridice… si cum se prezinta astazi.

SAMSUNGGeneratii trec, generatii vin

SAMSUNGO turma de oi „cucerise” curtea si imprejurimile releului… mii si mii de flori erau prin aceste pajisti, o splendoare… sau „cate floricele frumoase si nu le vad decat oitele si ciobanii”

14In departare, Magura Codlei si orasul Rasnov undeva in dreapta

15De la releu am coborat intersectand traseul marcat cu cruce rosie Babele-Monumentul Eroilor-Cerdac. Din acest loc, priveam spre Sfinx, se vede stanca indicata de sageata. Noi eram pe traseul enuntat mai sus iar mai jos, era acelasi traseu, care trece si pe la Monumentul Eroilor. Insa cine nu vrea sa mai ajunga si la Cruce, o poate lua pe aici spre poteca de mai jos care il va scoate la Babele. Noi am continuat inspre stanga, spre Monument, exact cum am propus traseul.

16De pe varful Caraiman privim Monumentul ridicat in cinstea eroilor… pe varf, pentru ca se vedea splendid, am si facut popas sa mancam ceva…

SAMSUNGFloricele mici de colt

SAMSUNGCrucea vazuta mai de aproape, noi de aici facem dreapta pe marcaj punct albastru…asa numita Brana a Caraimanului, un traseu spectaculos
SAMSUNGBrana la inceputSAMSUNGContinuandSAMSUNGO inscriptie din anul 1953-21 iulie… noi eram aici pe 20 iulie 2014SAMSUNGIn clasa I am fost pe aceasta brana cu parintii si cu niste rude… am facut popas tot pe acel varf CaraimanSAMSUNGCu sageata rosie, Creasta cu Zambri, locul in care cineva a pus foc in 2012, ca si in cazul incendiului de pe Bucsoiul Mic din 2011, ca si in cazul incendiului din Piciorul Babelor… dandu-se vina pe fulger sau pe turisti care au aruncat o tigara aprinsa… au dat foc pentru ca asa au vrut, au avut un scop.24Privelisti spre Valea Jepilor25Altii urcau Brana Caraimanului deplasandu-se spre Crucea EroilorSAMSUNG27Iar unii o coborau cu atentie, tinandu-se de cabluri

28Poze pentru prietenii de pe Facebook 🙂 Multi fac poze in acel loc…

SAMSUNGFosta cabana Caraiman si traseul turistic pe care urma sa ajungem de la cabana… la Piatra Arsa

SAMSUNGDupa un urcus de 5-7 minute se ajunge pe pajisti si este foarte usor de mers, peisaje de admirat…

SAMSUNGTrecem prin jnepeni, de intersectiile cu Piatra Arsa si cu Jepii Mari, privim in urma si vedem drumul printre jnepeni, pe care venisem de la cabana Caraiman. Imediat ajungem la terenul sportiv si la un mic lac:30bPana aici am mers pe drum, insa, vedem stalpii cu marcaj banda albastra ce coboara spre Stana Regala prin Piciorul Pietrei Arse si mergem intr-acolo. La scurt timp, inainte de coborare, vedem un varf pe partea stanga. Iesim din traseu pentru a vedea Valea Prahovei de pe vf. Piatra Arsa:
SAMSUNGSub noi, al doilea si cel mai mare Sfinx al Pietrei Arse…

SAMSUNGCoborarea pe Piciorul Pietrei Arse, un traseu accesibil

SAMSUNGAm trecut pe langa acel bloc masiv stancos

SAMSUNGPoteca merge prin astfel de poieni, dupa care intra in padure

SAMSUNGFluturele Ochi de Paun de zi (Inachis Io)

SAMSUNGCe frumuseti 🙂 🙂

SAMSUNGLumanarica

SAMSUNGDin acest loc se intra in padure…

SAMSUNGPe un copac… cresteau ghebe. Da, ghebe in mijlocul verii…

SAMSUNGPatru frati

SAMSUNGIn Poiana Stanei Regale… a treia oara, ca sa ne mai intrebam daca vom fi aici peste cine stie cat timp 🙂

Poiana era plina de flori, este ceva de poveste…

44Tot in poiana, dar privind pe unde venisem…

Apoi, o trecere pe la Stana Regala inseamna si ca nu trebuie ratat unul dintre produsele consacrate: Bulzul!

SAMSUNGMa urmareste imaginea asta…desi am mai postat-o de cateva ori 🙂 Este foarte bun!

46Bun! Asta a fost, a apus soarele, s-a incheiat traseul 🙂 De la Stana Regala am coborat pe poteca regala marcata cu banda albastra, apoi pe langa Vulparie, tot inainte, pana am facut dreapta iesind in curtea Pelesului. Mai departe, pe aleea Carmen Sylva-Manastire-banca de pe aleea Nifon si la gara… trenul venea in 10 minute. Prea perfect totul ca sa dam „vina” doar pe oameni 😉