Hristos a Inviat!

Bucuria Invierii si bucuria de a fi aproape cu rude si prieteni, atat aproape cat si la distanta 🙂 Conteaza si gandul dar si atitudinea.

Toate gandurile de bine, tuturor!

Aseara am fost la slujba Invierii… de la Manastirea Pestera Ialomitei. Ideea a apartinut lui George, un prieten din liceu. Chiar, toti cei cu numele de George pe care-i stiu, sunt oameni super 🙂

Slujba s-a tinut in biserica noua…

Pana la 12 noaptea, doar in altar era lumina, ca sa se poata citi. Credinciosii asteptau cuminti Lumina in intuneric. Foarte frumos… te ducea cu gandul la pustnicii ce stateau prin pesteri sau prin biserici pe timpuri. Vremuri seculare, pe cand nu era curent electric. Oricum, ce vreau sa zic este ca la aceasta biserica a fost o anumita stare de evlavie.

Raspandirea Luminii

Staretul Calinic

Afara s-a tinut slujba dupa ora 12 noaptea.

Cateva sute de oameni au venit la slujba.

Cu toate ca se spunea ca e vremea nu stiu cum, de fapt a fost chiar bine. Nici ploaie, nici frig, nici vant.

La intoarcere, cu masina, au fost mici impedimente deoarece ceara lichida stingea uneori flacara de la lumanari dar fiind mai multi.. ii faceam „backup” rapid 🙂

Maine dimineata, va astept cu o poveste despre un tunel si o cale ferata necunoscuta… ultima existenta si azi.

Traseul turistic: Busteni – Babele – Sfinx – Cerdacul vaii Cerbului – Mecetul Turcesc – Drumul Granicerilor – Refugiul Batrana – Vf. Batrana – Culmea muntelui Batrana – Valea si Canionul Horoabei – Manastirea Pestera Ialomitei – Padurea Cocora – Complexul sportiv Piatra Arsa – Piciorul Pietrei Arse – Poiana Stanei Regale – Busteni

Mai era putin si s-ar fi implinit un an de cand voiam sa ajung pe muntele Batrana… insa toate se fac la timpul lor. Pe 12 septembrie, anul trecut, am vrut sa ajung pe acel munte, pe un alt traseu decat acesta de fata. Aici imi propusesem sa merg: https://buceginatura2000.wordpress.com/2013/09/12/cand-te-cheama-poate-ca-trebuie-sa-mergi-muntele-doamnele-si-culmea-batrana/

Pe muntele Doamnele am mai fost de cateva ori in ultimul an, deci nu mai avea rost, asa ca am schimbat traseul. Sa continui tot cu primii pasi 🙂 Nu aveam de gand sa merg, de fapt, pe muntele Batrana. Cel putin nu ma gandeam la asta vineri. Insa vineri am primit un minunat cadou de la dl. Panac, directorul de la Telecabina Busteni, o carte din 2014 despre toata istoria vanatorilor de munte, dumnealui activand in aceasta arma ani de zile, avand gradul de colonel. Cartea a fost scrisa de un alt colonel, dl. Gheorghe Suman, si este exceptionala si de real folos pentru mine, aflat intr-o mare munca de documentare… stiti, ghidul! 😉 Ei bine, aceasta carte, „Glorie, Speranta si Onoare”, trebuia sa ajunga la una dintre cele mai indreptatite persoane sa o citeasca… si nu stiam de unde sa o cumparam. Daca are cineva un telefon valabil de la editura Univers Stiintific si la care sa se si raspunda, este rugat sa-l posteze.  Si tineam acea carte ca pe o relicva, ceva de mare valoare, si abia asteptam sa o dau… pentru ca tot datorita d-lui Panac mai aveam inca una.

Vineri, cartea parca ma ardea in rucsac, pentru ca stiam ce inseamna aceasta carte pentru cineva… cum aveam treaba la serviciu, nu as vrea sa-mi amintesc cat de repede am lucrat, cat de repede am alergat si cu ce febra musculara m-am ales. Sambata, oricum umblasem mult, iar dupa lasarea intunericului, abia mai mergeam 🙂 Dar am zis eu ca remediul nu poate fi altul decat un traseu lung pe Bucegi… adica la Vf. Batrana. Nu stiu ce mi-a venit, dar nu i-am zis decat lui Matrix unde vreau sa merg… apoi l-am stresat si pe el, in ideea de a-l face sa renunte, ma gandeam ca imi sta mai bine fugind pe coclauri, decat mergand. O idee ratacita, clar 😉

… si ajung cu el la telecabina din Busteni, iar la 9:30 eram pe la Sfinx, dupa ce coborasem din telecabina la statia de la Babele. Eu, imbufnat, iar plecasera boii de acasa si ma straduiam sa-i adun de pe pasunile altora.

SAMSUNGImi place foarte mult acea cupola ce alcatuieste varful muntelui Batrana. Fiecare dintre noi vedem lucrurile prin prisma a ceea ce stim, citim, etc… fiecare vedem cu proprii ochi. Ar trebui insa sa incercam sa deschidem ochii, mai degraba la nou, decat la sf-uri. Urmaream de curand alaturi de cateva sute de internauti, expeditia unui domn prin Bucegi care voia sa ajunga… in grota uriasilor dintre Sfinx si Babele, inchisa de americani si de alti nenorociti care vor sa ne foloseasca, stiti, chestii din acestea 🙂 Nu vreau sa spun prin asta ca nu am fi manipulati si folositi… apoi postase o poza cu „expeditionarii” fata de care americanii nu aveau cum sa mai ascunda secretul,  cu ei printr-o pestera din zona Cimitirul Elefantilor, mai jos de Babele 🙂 Si unii credeau ca au intrat in grota aceea, secret mondial.

Am si eu doi prieteni, un barbat si o femeie, cam pe aceeasi linie… pe unul l-am dus periodic pe munte, a invatat o multime de chestii si acum spune ca el le stia de mult, de mult timp, si de fapt, nu stia nici macar ce lemne sa foloseasca pentru foc sau ce semnificau unele marcaje turistice… iar celalalt, ar crede mai degraba ce scrie cineva pe net sau intr-o carte, decat pe mine, chiar daca realitatea arata ca eu am dreptate. Cand ii spun ca nu exista ce se spune, imi spune de unde stiu, ca-i cred idioti pe nu stiu cati, ca eu le stiu pe toate… desi s-a convins de zeci de ori ca nu se sustine ceea ce se vehiculeaza de cate unii.  Categoric ca nu le stiu pe toate, nimeni nu ar putea, dar in materie de Bucegi, sa-mi vii mie cu poze din Avenul Babelor si sa zici ca ai intrat in grota descrisa intr-o fabulatie, este peste putinta de acceptat. Astia care umbla prin Bucegi cu tot felul de idei ca elibereaza lumea de povara minciunii, ca dacii, ca sa murim ca unul pentru nu stiu ce, astia sunt doar pacienti care umbla in libertate. Noi avem nevoie de o mana de fier care sa ne conduca, sa ne ridicam prin munca si sa ne remarcam prin educatie, civilizatie, alt tip de rezultate…

SAMSUNGSpuneam anul trecut, tot in septembrie, despre eroziunea de la Sfinx… priviti acum, la un an distanta… Pentru ca nu costa cine stie ce, ideea nu este atractiva. Am inteles ca aceia de la Consiliul Judetean Dambovita au preluat ideea intr-un proiect si o vor aplica… mai incolo, mai tarziu 🙂  Sper sa se faca intr-o zi la Sfinx o amenajare, suntem prea needucati ca sa pastram ce avem. Aici scriam anul trecut o poveste despre acest monument realizat de om: https://buceginatura2000.wordpress.com/2013/09/15/renaturare-la-sfinx-oare-ar-fi-bine/

SAMSUNG

SAMSUNGUn monument foarte frumos, doar ca el nu vine din perioada geto-daca, cu Zamolxe, stramosii… ci de prin 1935. L-a cioplit cineva de nici o suta de ani, retineti: DACA ACEST CHIP AR FI EXISTAT, ISTORIA AR FI PASTRAT IN DIFERITE DOCUMENTE DESCRIEREA SA. PRIMII BUCEGISTI, ACEIA CARE AU PUS BAZELE TURISMULUI IN BUCEGI, NU SCRIU NIMIC DESPRE EL. REGINA ELISABETA, CU POVESTILE EI FASCINANTE DESPRE BUCEGI, NU FACE REFERIRE, CAROL I, REGINA MARIA, NESTOR URECHIA, FRATII SCHIEL, MIHAI HARET, STARETUL NIFON -CEL CARE CONDUCEA PRIMA ASOCIATIE TURISTICA DIN ISTORIA BUCEGILOR, ASOCIATIA „SINAIA”, DENSUSIANU IN „DACIA PREISTORICA”, BADEA CARTAN CARE TRECEA BUCEGII… NICIUNUL NU SCRIE DESPRE ACEST CHIP CARUIA NOI II SPUNEM SFINX. ASTAZI ESTE UN SIMBOL NATIONAL PENTRU CA-L ALATURAM STRAMOSILOR NOSTRI GETO-DACI, DAR EL NU VINE DE ACUM 2000 DE ANI. TOTUSI, ESTE O FIGURA SUPERBA, CE TREBUIE PROTEJATA, FIIND UN OBIECTIV TURISTIC.

SAMSUNGUn ambalaj 🙂 ce vine sa spuna mult despre educatia noastra. Nu mai avem unde sa solutionam probleme hormonale decat pe iarba, pe langa Sfinx 🙂 Dragi cititori, observati ca aici s-au iubit o Geta si un Dac 🙂 Probabil, noaptea, au venit la Sfinx sa li se arate vreun spirit si de frig, ce sa faca si ei… au pornit centralele. Cine stie cate a mai vazut si stanca asta…

Am pornit pe traseul marcat cu banda galbena ce suie la Vf. Omu, dorind sa mergem pe poteca de la baza Cerdacului si sa ajungem la intersectia cu traseul ce vine din Valea Ialomitei spre Omu.

SAMSUNG„Bolovanul lui Radu” – asa ii va ramane numele 🙂 Ajuns in acest loc, un prieten face mereu un popas

SAMSUNGCe imi plac astfel de peisaje… bine, am facut multe-multe poze pana mi-a placut una

SAMSUNGO privire spre Vf. Omu, inainte de a intra pe poteca de sub Cerdacul vaii Cerbului, dar noi nu aveam vreo treaba cu Omu

SAMSUNGIzvorul de la Cerdac, uneori curge, alteori nu… ieri i-am ascultat doar eu murmurul

SAMSUNGStanca uriasa denumita Mecetul Turcesc… un idiot, ca sa merg pe linia spusa de un prieten… a scornit o poveste cum ca de aici aruncau dacii copiii nascuti cu handicap. In conditiile in care noua nu ne-au ramas mai mult de 150 de cuvinte dacice si cateva inscriptii, vine un prost sa spuna asa ceva. Si multi cred ca asa au si stat lucrurile…  Unde este sageata galbena, trebuia sa ajungem, de acolo incepe Drumul Granicerilor, vechea poteca de granita dintre Vechiul Regat si Transilvania.

SAMSUNGIn drum spre Mecet, trecem si pe langa o alta stanca, denumita Saturn, tatal zeilor 🙂 Ca stanca si ca obiectiv, este interesanta, dar nu are vreo treaba cu vreo legenda, cu zeii, cum se mai crede… daca as sta sa ma ocup de asemenea prostii, as veni cu vreo 200 de stanci de prin Bucegi ce merita o denumire.

SAMSUNGLasam traseul din Valea Ialomitei, se vad stalpii, si mergem deasupra Mecetului. „Montaniarzii” scoliti pe site-uri de inchipuiri spun ca este o pestera in aceasta stanca, de fapt, este o grota mica, in panta, fara nimic interesant… dar deja are tot felul de povesti, evident, toate sunt adevarate 🙂 🙂

SAMSUNGPrivim prin Valea Ialomitei pana la acea mica pata din zare: Lacul Bolboci

SAMSUNG

SAMSUNGPestera celebra care ar comunica subteran pana sub Vf. Omu. Va dati seama ca are doar cativa metri si ca totul este o poveste… sa precizez ca nu este aceea din Mecet, este alta 🙂

SAMSUNGValea Gaura, cea mai frumoasa si mai lunga vale din Bucegi

SAMSUNGNu-i asa ca sunt superbe? Am mai stat pe aici, o vreme, sa ma uit, Matrix, care intotdeauna merge inainte, nu a venit 🙂

SAMSUNGEu mai pierd timpul, abatandu-ma constant de la traseu… cand vad doar poteca, ma plictisesc, si imi fac de lucru unde vad cu ochii. Putini au rabdarea lui Matrix 🙂

SAMSUNGO privire inapoi, cu galben, Vf. Omu, cu rosu, stanca Saturn, si in dreapta Mecetul Turcesc… vedeti in dreapta si stancile albe, calcarele in care se afla acea pestera… in spatele stancilor este Valea Gaura. Grota, daca ar merge mai departe de cativa metri, ar da in peretele acelei vai, in niciun caz nu ar ajunge spre Omu

SAMSUNGSi inainte, Drumul Granicerilor… ce mai fugeam pe aici pe 14 iunie, la ultramaratonul Bucegi-Leaota.

SAMSUNGCupola Batranei 🙂 hai ca mai avem putin…

SAMSUNGSi s-a gasit un turist normal care sa lege acest indicator abandonat pe sol. Niciodata nu l-au montat realizatorii traseului turistic pe stalp. Punctul rosu este marcajul ce traverseaza culmea muntelui Doamnele…

SAMSUNGTot  pe langa traseul turistic… vazusem eu candva ceva ce trebuia pozat acum mai in detaliu

SAMSUNGAceasta punte suspendata… foarte frumoasa!!! 🙂

SAMSUNGPutin inclinata spre stanga

SAMSUNGCativa pasi, nu mai multi… ca nu stau bine cu echilibrul in general, iar atunci, in mod special

SAMSUNGDesi nu s-ar zice

SAMSUNGDin nou Valea Gaura, poate o sa mai merg pe aici, luna aceasta sau cealalta, sa coboram in Simon de data asta… pe triunghi galben…

SAMSUNGAcum sa revin la muntele Batrana, ne apropiam… prin acest jnepenis am mers 8 minute si au fost facuti 1207 pasi, fiind consumate 38 de calorii… asa spunea o jucarie de-a lui Matrix. Varful acesta, Batrana, situat la 2181 m altitudine, este considerat de unii mistici, un loc al energiilor negative, aflat in antiteza cu Gura de Rai. Oricum, cu energia mea negativa din acea zi, bateam orice 🙂 …are unul din Busteni un taxi si pe masina scrie „ma invidiaza concurenta” :)… asa si cu mine 😉 Il invidiaza concurenta, auzi…

SAMSUNGRefugiul Batrana

SAMSUNGSpre dreapta continua Drumul Granicerilor, pe directia aratata de sagetile rosii intalnim traseul turistic ce coboara prin Valea Doamnei pana aproape de pensiunea Cocora, marcat cu triunghi rosu. Pe indicatorul din fata scrie 2 ore si jumatate, eu zic ca daca ati ajuns pana aici, nu aveti cum sa nu ajungeti la acea pensiune situata vizavi de statia de telecabina de la Pestera, in cel mult 2 ore. Pe directia aratata de sagetile galbene este limpede ca ne indreptam spre polul răului 🙂 Am intalnit si o turma de ovine, deci le place si lor raul 😉 se spune ca vietatile ocolesc astfel de locuri, ca ele simt mai bine decat omul… dar cate nu se spun, si daca nu le asezi pe un fundament, o iei asa, pe campii, sau pe culmea muntelui Batrana…

SAMSUNGJnepeni „colorati”

SAMSUNGFoarte frumos 🙂 un covor de licheni albi… este clar ca eram prin zona varfului Batrana

SAMSUNGPoluare zero

SAMSUNGPe varf 🙂 Aici am facut un popas sa mancam, sa privim, eu m-am simtit bine 🙂 pe aceasta cupola… se mai spune ca o cupola este cea mai buna constructie de sustinere a vietii 🙂 Odata, mi-a zis cineva sa nu ma duc intr-un loc, ca ma prind niste reptilieni si nu am cum sa ma apar de ei… Oooo! dar mi-a fost asa de teama, incat a doua zi am ajuns acolo… dar fiind de-al casei, ne-am strans doar mainile, am facut schimb de telefoane si de like-uri pe facebook 🙂 Restul va povestesc intr-o alta viata… nici fata in fata nu am cum sa va spun, ca ar trebui sa plece doar unul, nu-nu, secretul este secret 🙂 🙂 Ati fi foarte suprinsi daca ati afla cate sute de persoane cred cu tarie astfel de scenarii…

SAMSUNGCe peisaj! Pe acolo este traseul „Drumul Granicerilor”

SAMSUNGVarful Batrana, de acolo venim, o privire inapoi… foarte frumos, mai vin pe aici, cat de des am sa pot…

SAMSUNGAcolo, jos, sunt traseele spre Babele, Valea Ialomitei-Omu, culmea Doamnele, Valea Doamnei. Il zapacisem pe Matrix. Razvan, la telefon, imi spunea sa fac o diversiune si sa-l las pe acolo 🙂 Venea el acasa singur… 🙂 El nu mai avea chef tot stanga, tot dreapta, iar eu aveam tot timpul din lume 🙂

SAMSUNGPe acolo urma sa coboram, intersectam un drum, faceam dreapta si ajungeam la stana din valea Horoabei

SAMSUNGAdica aici

SAMSUNGAm inceput sa coboram prin pitoreasca vale a Horoabei

SAMSUNGPeisajele sunt extraordinare, acest traseu este unic in Bucegi si nu este deloc usor, asa cum spun cate unii pe diverse forumuri… veti vedea in imagini

SAMSUNGSe merge drept inainte… ei bine, pe acest traseu pitoresc l-am intalnit pe dl. Claudiu si pe sotia dansului. Dansii mai citesc pe aici si le multumesc pentru ca am reusit sa ne cunoastem. Marturisesc ca am fost foarte surprins si nu mai stiam ce sa spun 🙂 Pe acolo nu ma mai intalneam cu oameni de pe acest blog, dar este posibil orice. De-a lungul timpului, am intalnit multi oameni de munte datorita acestui blog… si cand merg prin oras, sunt tot felul de oameni cu care ma salut, vorbesc… am o mica multumire, am facut cate ceva, unii ma cunosc asa cum sunt, exista ceva familiar care ne leaga.

SAMSUNGCand vedeti apa izvorand din stanca, sa nu aveti niciun dubiu… este cea mai buna. Cand o vedeti curgand prin albii, ar trebui sa va puneti intrebari. Un astfel de perete cu izvoare nu are cum sa aiba decat o apa curata

SAMSUNGPe sub acea stanca trebuie coborat, nu se trece pe deasupra 🙂

SAMSUNGCam asa ceva

SAMSUNG

SAMSUNGPe acolo am coborat, ii lipseste o treapta, dar cand ai picioarele lungi, nu este vreo problema

SAMSUNGMai mergem putin si intalnim o alta scara, mai mare, metalica, mult mai sigura

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGIata cine a facut uriasul efort de a transporta pe bucati, prima scara metalica in acest loc. Din pacate, a fost luata de o viitura, iar aceasta recenta a fost amplasata de salvamontistii damboviteni

SAMSUNGSplendid!

SAMSUNGMai multi tineri coordonati de salvamontisti invatau tehnici de escalada si de salvare

SAMSUNGI-am privit putin, apoi am continuat sa coboram

SAMSUNGPe acolo trece traseul 🙂

SAMSUNGDin dreapta, de la nici 20 metri, iese acel suvoi de apa

SAMSUNGSa intram, asadar

SAMSUNGDupa ce trecem prin acel tunel, vine iar o coborare accentuata. Va spuneam ca nu este un traseu usor, multi asa il lauda. Pentru un om de munte, obisnuit cu tot felul de trasee, poate fi unul usor. Atat timp cat pe aici exista riscul sa te accidentezi grav, nu recomand acest traseu pentru incepatori… asa, cu mai multi, asigurati in coarda, unii incepatori pot merge

SAMSUNGPoteca vine de undeva mult deasupra cascadei… si este foarte stramta

SAMSUNGAcesta a fost primul marcaj al traseului… trebuie sa stiti ca acest traseu nu este unul turistic. Ca sa devina turistic, deci omologat, trebuie sa indeplineasca niste conditii… cam greu de amenajat pentru a indeplini toate criteriile. Altfel, pentru cei cu experienta montana, este un traseu spectaculos.

SAMSUNGIn poiana Horoabei

SAMSUNGNoua cabana Horoabele, noua, pentru ca i s-au mai facut niste imbunatatiri, modificari vizibile

SAMSUNGAcces spre zona curtilor manastirii Pestera Ialomitei… vedeti si un mic izvor, sper sa nu aveti vreodata intentia sa beti apa din el. Mirosul, desi persistent, nu le spune unora nimic… pe ideea batraneasca si imbecila ca „apa, daca trece de 7 pietre, este buna de baut”.

SAMSUNGAsta ca sa stiti sa nu bateti drumul de pomana 🙂 Probabil se fac ca lucreaza si inventeaza pretexte sa cheltuie banii, zic si eu, parerea mea 🙂 neavand incredere in astfel de „proiecte”… adica trecutul nu-i recomanda. Au mai incercat ei sa dezvolte turismul in Bucegi, cheltuind milioane de euro, nerealizand, insa, nimic

SAMSUNGCurtile manastirii si biserica veche

SAMSUNGBiserica noua cu hramul Sf. Nifon

SAMSUNG

SAMSUNGAproape de padurea Cocora sta aceasta podoaba de toamna

SAMSUNGIn trecut, acest traseu se numea „Drumul lui Butmaloiu”. Pe acest marcaj am venit de la hotelul Pestera si ne indreptam spre Complexul de la Piatra Arsa. Daca primul este in Valea Ialomitei, ultimul se afla pe Platoul Bucegilor

SAMSUNGSe vede Complexul, de unde noi trebuia sa facem dreapta. Continuand pe marcaj banda albastra, se ajunge pana in Poiana Stanei Regale.

Dar sa nu plecam asa repede 🙂 Nu inainte de a vedea cate masini platesc taxa de parcare la bariera de la Piatra Arsa:

SAMSUNGTot ce se afla intre acele panouri sunt platitori de „taxa”

SAMSUNGPe stanga drumului spre complex sunt niste adaposturi pentru cai

SAMSUNGBun, si ajungem si la complex. Spuneam acum cateva luni ca administratorii au demolat cabana veche, in loc sa o repare, sa o conserve cumva, ei au daramat-o. Ca si cum iti duci la maculatura albumul de familie cu pozele bunicilor. Fraierii si-au dus la gunoi istoria si au ramas cu o constructie inestetica din beton. Spuneau ca ridica altceva mai frumos, stiti, vechea poveste, dar vad ca au turnat o fundatie departe de fostul loc al cabanei.

SAMSUNG

SAMSUNGAcesta este locul denumit „stadionul de la Piatra Arsa”… pe aici se antreneaza, adica dau niste ture de teren, sportivi din diferite loturi. Ierburile acelea nu au fost taiate in vreun an, noroc ca mai cade bruma, mai intra vacile 🙂 Pana la urma, este senzatia aceea ca te antrenezi in mediu ostil :)) Sigur despre asta este vorba…

SAMSUNGSi am ajuns si pe Piciorul Pietrei Arse, apropiindu-ne de intrarea in padure. La 16:45 eram in fata complexului, 30 de minute mai tarziu eram pe poteca de pe Piciorul P.A.

SAMSUNGS-a dus si banca asta, invinsa de timp

SAMSUNGInchei cu o observatie facuta anul trecut, tot in acest loc… dar mai bine sa pun link spre acel articol: https://buceginatura2000.wordpress.com/2013/09/07/intoarcerea-la-inocenta-poiana-stanii-regale/

Pe la 18:30 am ajuns acasa, nu eram obosit, contrar asteptarilor proprii, ci eram asa, impacat cu soarta 🙂 Febra musculara imi disparuse si nu simt nimic nici azi, luni. Dupa cateva nopti in care am dormit foarte putin, ma asteptam sa fiu praf. Pe la 1 noaptea faceam baie 🙂 pe la 3 am reusit sa adorm, pe la 8 am plecat cu treburi de serviciu. Am avut energie de la polul răului :)) Am si baut 2 cani de ceai din flori de rododendron, imi spusese mie parintele Ioanichie de la schitul Sf. Ana, acum cativa ani, niste chestii despre acest ceai. Apoi, eu daca mai dau si la altii, mai imi spun si ei… despre efecte.

As mai adauga si ca pe abrupturile muntelui Moraru am vazut prin binoclu multe capre negre, ca imi place sa gasesc anumite pietre albastre, destul de rare, si ca, bineinteles ca am gasit una, ca erau multi turisti pe trasee, in special pe Drumul Granicerilor, ca am luat cazaturi cat pentru tot anul, nefiind atent… si m-am ales cu mai multe semne de buna purtare, stiam eu ce stiam de nu am mers pe acea punte suspendata, poate cadeam de pe acolo :)… ne-am incurcat cateva minute bune prin niste jnepeni, dar mi-a placut sa aud cum il cuprindea disperarea pe Matrix 🙂 … mai era ciobanul de la iesirea din padurea Cocora ce striga: „Uuu!” asa, in nestire. Nu era nici macar ecoul ca sa-i raspunda, dar el striga intruna, ii placea sa se auda si cred ca si radea 🙂

Treaba este ca daca ai ceva conditie fizica si iti place muntele, retii o gramada de aspecte!

Contractul dintre Consiliul Judetean Dambovita si Manastirea Pestera Ialomitei, Ploi si Ninsori, declaratie Catalin Tolontan, Atitudini fara Subiect

Ma intereseaza in mod special proiectul de reabilitare, de dezvoltare a turismului, pe care Consiliul Judetean Dambovita il aplica la Pestera Ialomitei. Periodic, voi fi pe acolo si voi scrie pe aici ce se intampla. Iata forma unui contract ce va fi incheiat intre CJ Dambovita si reprezentantii manastirii:

a

b

c

d

eCred ca pe orice iubitor de Bucegi, ar trebui sa-l intereseze acest proiect

Mai departe, peisaje cu ploi si ninsori, pe munte la peste 1500 m altitudine este iarna. Sa vedem acum cand va cobori in Valea Prahovei.

1

Sa va spun ce a declarat Catalin Tolontan de la Gazeta Sporturilor, intr-un interviu pentru Hotnews, referitor la condamnarile din Dosarul Transferurilor:

„Mie mi se pare o pedeapsa exemplara pe care publicul o primeste cu foarte mare satisfactie.”

„Poate ca si politicienii simt ceea ce simtim si noi. Ceea ce a spus emisarul Statelor Unite, ceea ce a spus SRI de curand, si anume ca in Romania coruptia a ajuns la cote care nemultumesc atat de mult populatia incat oamenii sunt in pragul unei revolte. Ideea este <Daca nu reformati ce se poate reforma in sistemul asta, daca nu recredibilizati institutiile, justitia, va veti trezi cu oamenii in strada>. Din punctul asta de vedere, verdictul din Dosarul Transferurilor, dramatic pentru cei opt, functioneaza ca o supapa sociala.”

Exact! Eu sunt unul dintre aceia care a primit cu mare satisfactie condamnarea acelor smecheri din fotbal.  Verdictul a fost dat din ce am auzit de un complet alcatuit din femei. Eu v-am mai spus ca doar femeile mai pot ridica din imoralitate aceasta societate decazuta, se vede ce pot face barbatii romani politicieni… poate ca nu ar strica o pondere in politica de 50-50, poate s-ar echilibra lucrurile.

Bineinteles ca sunt si vedete, de exemplu Ilie Nastase, care le ataca pe judecatoare. I-auziti ce spune: „Dacă eram într-o ţară civilizată, opinia publică avea ceva de spus. Eu pun o întrebare: ce se întîmplă dacă domnişoarele acelea au greşit? Cine plăteşte?”, a declarat fostul mare tenisman la sportro.”

Tara civilizata auzi… acum nu se mai crede intr-o tara civilizata 🙂 ma intreb de ce nu a plecat din tara, daca nu-i convine. Ei bine… opinia publica are insa altceva mai bun de facut: exulta ca va vine randul, ca va ia la puscarie, fi… de nenorociti…

Pentru mine, ca bustenar, mi se pare o rusine ca omul acesta, tenismenul, este cetatean de onoare la noi in orasul Busteni. Poate imi da cineva o adresa a dumnealui de mail, postala, sa-i scriu, sa-l rog, poate are bun simt si renunta la aceasta calitate.

2

3

4

11Uite asa trecu un corb prin fata aparatului foto

12Aleea Carmen Sylva, o placere sa mergi pe aici dupa ce a fost reabilitata

13Pe munte este clar, ninge

14La poale ploua, sus ninge..

Si acum Atitudinile. Nu mai scrie Adrian ce se mai intampla rau, nimeni nu face ceva 🙂

5

5aSa va mai amintesc ca barierele montate prin padurile Bucegilor, le-au montat silvilcutorii dupa ce am adresat cateva sesizari? Ca acum in prezent, au furat hotii bariera de la Oppler, si au spart-o pe cea de la Valea Babei si nimeni nu are nicio problema? Dar cui pasa… ce era bariera cuiva? Era a ocolului silvic, a statului, ce ne intereseaza daca nu se petrece la noi in curte…

Din pacate, in urmatoarea perioada cat si in prezent, am un volum urias de munca, asa ca mai vedem cum va mai fi.  Dar este limpede ca daca nu le spune cineva, nu face nimeni ceva… este liniste deocamdata… cam de vreo 70 de sesizari au fost scutiti cate unii, acum in 2014.

6Imaginea mea preferata 🙂

Traseul turistic: Sinaia – Cota 1400 – Cota 2000 – Valea Izvorul Dorului – Padurea Laptici – Manastirea Pestera Ialomitei – Platoul Padina

Maine, am sa postez un ANUNT interesant.

Pana atunci, sa va prezint un traseu turistic parcurs ieri. Traseul are marcaj banda rosie si fiind ziua scurta, am ales sa intrebuintam la plecare telecabina, apoi mersul pe jos, iar la intoarcere masina.

1Bucegii de dimineata

2Hai ca ies ghioceii 🙂

3Vedere spre hotelul Cota 1400 din telecabina Sinaia -Cota 1400

4Programul telecabinei Cota 1400 – Cota 2000

5Vedere din telecabina Cota 1400 – Cota 2000 spre Piciorul Pietrei Arse. Daca doriti sa urcati pe Platoul Bucegilor pe jos, atunci, dupa cum observati, cea mai buna alternativa este traseul turistic ce suie Piciorul Pietrei Arse, marcaj banda albastra. Nu este zapada, gheata…

6Pe muntele Furnica, la mica distanta de statia de telecabina de la Cota 2000

7Muntii din planul indepartat sunt muntii Fagarasului. Nu mereu se vad la fel de bine, depinde de conditiile meteorologice

8Cu sageata rosie, stanca Turnul Seciului, monument al naturii. Se afla intre cabana Horoabele si Valea Horoabele

9In plan apropiat muntele Tataru (Bucegi), mai departe muntii Fagarasului

11Un fenomen mai rar. Pe zapada erau o multime de puncte. In opinia mea, -s-ar putea si sa nu fie asa-, s-a intamplat urmatorul lucru: pe munte era foarte cald, imediat ce apune soarele se raceste brusc. Soarele „a trecut” de munte, iar un nor s-a scuturat aproape imediat…picaturile de apa au cazut si au inghetat pe zapada. Intre apusul soarelui si caderea ploii a fost un interval foarte scurt de timp. Presupunerea mea…

12Sus se observa statia telescaunului de langa Vf. Furnica. Cum nu se schiaza deocamdata, era buna o sanie, ajungeam mai repede jos in vale…si o lasam pe acolo 🙂

13Un mic varf 😉

14Pe varf

15Coborare de la varf

16Stanca plata

17Ce soare mare 😉 🙂

18Valea Izvorul Dorului

19Indicatoarele au fost rupte…erau prea aproape de DJ 713. O fi coborat vreunul din masina si s-o fi intrebat: „De ce or fi pus si prostii astia indicatorul asta, cand pe aici este numai sosea?”… Si l-a rupt. Ca distanta, de la drum pana la cabana Valea Dorului se fac cam 45 de minute,  si circa 1 ora in sens opus, pana la cabana Padina

20DJ 713

21Ce padure frumoasa este acolo in fata. Stiti cum este pe acolo? 🙂 Jungla, pietre, multe uscaturi la nivel cu solul, plin de ursi…salbaticie autentica. Am traversat padurea aceea din toate directiile, asa cum se vede de aici, compacta, este superba. Cand intri in ea, nu stii cum sa iesi mai repede 🙂 Bine, nu la toti li se pare asa…

22Cand vad caini prin padure…ma intreb cate caprioare mai prind si in aceasta iarna?

23Prin Padurea Laptici

24Poteca

25Licheni pe copaci…frumos peisaj. Trebuie sa traiasca si lichenii acestia, pai nu?

26Alte flori de gheata

27Aici au trebuit mai multe poze, frumos loc

28Traseul traverseaza o poiana intinsa

29Molizi verzi si30Molizi albi. La unii ajunge soarele, la altii nu

31Da, dar este mai bine ca noi sa ajungem la Padina dupa ce facem un mic ocol, adica pe la Pestera Ialomitei

32De la indicatoare, dreapta pe acest drum de acces spre hotelul Pestera

33La Manastire, aceasta este biserica noua, ca sunt mai multe

34Staretia si spatiile de cazare

35Biserica veche

36Dar ce se vede? Unui prieten i-am spus ca sunt carnivori. Se uita mirat, credea ca vorbesc serios. I-am zis ca mai mult de un deget nu pot mananca 🙂 Chiar daca erau multi

37Priviti ce-i acolooo 🙂 O colonie de paianjeni. Nu am vazut asa ceva niciodata 🙂 Stau toti la un loc, se ating cu picioarele. Nu este o imagine placuta, dar toti, asa, la un loc, ideea ca sunt o comunitate, mi se pare demna de adus in atentia tuturor. Trebuie sa mai merg acolo sa filmez, pozez, vreo jumatate de ora…

38Intr-o zi au taiat-o si au dus-o acasa, era prea frumoasa cred

39De la Manastirea si Pestera Ialomitei am ajuns in drept cu Turnul Seciului, am scris pe la inceputul articolului despre el

40Sediul Politiei de la Padina. Acolo sta seful de post…una dintre imaginile negative din Parcul Natural Bucegi

41Centrul National Salvamont din zona Padina. Aici excursia pe jos a luat sfarsit. Ne-am suit in masina si am plecat spre casa

42Nu inainte de a arunca o privire spre Valea Ialomitei, traseul spre Vf. Omu

43In fata cabanei Bolboci, privire spre lacul omonim, care era plin de fisuri

44Foarte frumos Lacul Bolboci, dar si periculos sa te incumeti sa calci gheata

45Amatori sunt insa mereu. Baiatul de mai jos a vrut sa-i faca prietenei o poza si s-a dus pe gheata. Imediat a alunecat si cred ca gheata este inclinata acolo, ca a ajuns greu cu mainile pe teren mai stabil. Ne si gandeam ca aluneca asa pana la borna aceea de beton si acolo se rupe gheata cu el. Deja zarisem un lemn lung, sa-l scoatem pe inconstient de acolo. Dar nu a mai fost cazul, si-a dat seama de pericol…

46Acesta Peisaj 🙂

47Ultima oprire, la limita dintre judetele Dambovita si Prahova

Acesta a fost traseul, pe jos dura foarte mult…vara da, merge, dar iarna ideea este sa nu stai prea mult prin frig. Mai transpiri, mai faci popas, mai te uzi la picioare, nu este bine sa stai mult afara 🙂 Trebuie putina grija, planificat totul bine, in detaliu. Asa, ne-am bucurat de o vreme splendida, ne-am atins obiectivele si cand a fost sa vina frigul, repede in masina si acasa.

Am fost surprins sa aflu ca exista cineva care cumpara un ziar la care eu scriam acum ceva ani, doar pentru ca-i placea ultima pagina. Acolo erau doar articole cu trasee turistice din Bucegi. Si el acasa avea toata colectia 🙂 Imi povestea ca mergea pe munte cu foaia de ziar in buzunar. M-a si laudat ca nu s-a ratacit niciodata 🙂

Bine, dupa o vreme, m-a intrebat daca merg cu busola la mine 🙂 Ar fi o rusine sa imi iau o busola prin Bucegi, cel putin mie asa mi se pare 🙂 Dar cine stie la ce fel de busola se referea el… 😉

Traseu pe Bucegi: Busteni – Stana Regala – Piciorul Pietrei Arse – Complexul Piatra Arsa – Padurea Cocora – Telecabina Pestera – Cascada Doamnei – Lacurile de langa Cheile Ursilor – Cheile Ursilor – Manastirea si Pestera Ialomitei – Pestera Pustnicului – Cabana Padina – Izbucul Coteanu – Turbaria Laptici – Drum Bolboci Mal Stang – Lacul Bolboci – Padurea Nucet – DJ 713 – Valea Soarelui – Valea Dorului – Saua Vf. cu Dor – Cabana La Sami – Castel Peles – Sinaia

Am ales si parcurs acest traseu a doua zi de Pasti. Cum bine spunea cineva care citeste acest blog de mult timp, a fost al treilea an consecutiv cand am ajuns la Manastirea Pestera Ialomitei, a doua zi de Pasti. Adica am trecut muntii Bucegi din Valea Prahovei in Valea Ialomitei, si inapoi 😉

Prima zi de Pasti nu mi-a placut. Pentru mine a fost o zi foarte aiurea. Astfel ca, pentru a doua zi aveam nevoie de un traseu lung si frumos. Nu am luat cu mine decat pe cine stiam ca poate parcurge acest traseu. Am mai zis, cu unii prieteni merg in drumetii scurte si fac gratare, cu altii alerg zeci de kilometri pe Bucegi, si o alta categorie sunt cei care merg cu mine oriunde, prin orice loc posibil sau mai putin posibil.

Abia ieri m-am gandit sa deschid telefoanele, multumesc tuturor pentru mesaje sau comentarii pe blog. Cand nu vreau sa stric buna-dispozitie a altora, imi vad de ale mele, nu deranjez pe nimeni, nu raspund la nimeni.

O sa ma lungesc putin cu aceasta introducere, desi articolul va fi el destul de lung, cu zeci de poze. Trebuie sa explic niste lucruri cu un astfel de traseu. Prin Bucegi, stiu cam orice  coltisor de munte, mereu am variante de retragere din traseu, mereu stiu distantele exacte intre locul in care ma aflu si cel mai apropiat loc de adapost. Mai toate excursiile organizate de mine ies bine pentru ca in spatele lor, sunt o multime de solutii si calcule. Poate ca pare, dar niciodata nu plec undeva sa ma plimb, doar asa.

Nu-mi place superficialitatea. Am in rucsac haine de schimb, chiar daca vremea pare buna, am trusa de prim ajutor, stiu ce trebuie sa mananc si cat, stiu de unde sa beau apa si de unde nu, etc. Intotdeauna trebuie sa ai toate datele problemei. Pe munte daca gresesti consecintele pot fi destul de neplacute. Nu pleci la drum, cu gandul ca „vedem noi acolo ce facem!”.

In Parcul Natural Bucegi, si o spun din experienta mea de localnic, sunt vreo 20 de ani de cand merg pe munte, trebuie sa ai incredere in tine, sa te cunosti, sa te gandesti ce faci daca ramai singur intr-un anumit loc. Opreste-te intr-un loc si intreaba-te: „daca as fi aici singur, ce as face?”

Nu acordati importanta sfaturilor date de salvamontisti. Ascultati-le cu o ureche. Ce spun ei sunt sabloane clasice, spuse in special ca sa nu faca nimic, sa stea la televizor si la alte prostii. Daca-i pui sa urce un traseu turistic de genul Valea Caraimanului sau Abruptul Bucsoiului, nu doar ca ajungi inaintea lor la destinatie, dar mai si dormi o ora-doua pana ajung si ei. Asta daca mai ajung si nu se intorc inapoi. Ma refer indeosebi la echipa din Busteni, astia au nevoie de un ATV sa se deplaseze pe o distanta de 800 m, cat este intre statia de telecabina si baza salvamont. Scoateti-va din minte ca vine Salvamontul sa va scoata din ce stie ce cotloane. Pana vin, s-ar putea sa fie cam tarziu. Va dau exemplu si o stire recenta. Nu trebuie sa mergi pe munte ca sa-ti dai seama de niste lucruri: lenea si incompetenta sunt la ele acasa. Ce au recomandat ei? Sa nu urcati pe munte, de Paste, ca puteti provoca avalanse sau va puteti rataci! De ce sa mai ajungi atunci la munte, daca te poti rataci? Unde sunt marcajele turistice? Poate ar trebui dati afara pe motiv de prostie continua…

Cand merg pe munte, ma opresc sa mananc cand am pofta, sa ma odihnesc atunci cand vreau. Acesta este un lucru important: sa faci ce simti, cand simti. Nu la comanda cuiva, ca nu functionam toti la fel. Dar totul trebuie facut cu atentie si moderatie. Nu dai ospat daca urci pana la 2500 m altitudine. Nu bei 1 litru de apa la fiecare popas.

Nu te urci pe stanci, nu te duci pe margini de prapastii sa faci poze, nu faci nimic din ce ar presupune un risc inutil. Te gandesti inainte, de ce sa fac asta? Daca esti la Cerdac si vezi fulgere la Vf. Omu, nu continui pe ideea ca acolo este cabana si te adapostesti, ci te intorci repejor spre Babele. Mai bine ocolesti turmele de oi ce au caini multi sau ai petarde la tine, decat sa te lasi in baza ciobanului.  Nu fugi incolo si incoace pe un traseu lung, iti conservi fortele.

Acasa cand ajungi nu te repezi dupa mancare si apa. Organismului ii trebuie cel putin 30 minute sa intre in alt tempo. In acest interval de timp, te speli pe maini, faci un dus, bagi la spalat tot ce ai avut pe tine, de la rucsac la adidasi, tot ce inseamna accesorii vestimentare. Iti pui ordine in idei, recapitulezi drumetia, initiezi discutii cu familia, apoi te asezi la masa. Exact acum este 12 noaptea, am facut o ora baie, mi-am spalat tot, am baut 3 cani de ceai din 15 plante indulcit cu miere, am mancat salata de boeuf, niste kiwi si sunt ca nou, nu ma doare nimic si am mers peste 50 km.

Cam atat! Restul data viitoare! 🙂 Acum, desfasurarea excursiei:

DE CE AM ALES ACEST TRASEU?

Nu am postat pe blog niciodata imagini cu Izbucul Coteanu sau Cascada Doamnei. Acesta a fost un alt motiv. Pozele fie au fost mai putin reusite, fie cascada avea apa putina. Azi le-am prins cum am vrut!

2In urcare spre Stana Regala

1Poiana Stanii

3Iesirea din padure, pe Piciorul Pietrei Arse

4Aproape de Complexul Piatra Arsa, pe Platoul Bucegilor… la 2 ore si 20 minute de la plecarea din oras

5Drumul spre Babele mai are zapada 😉

6Au si rupt panoul 🙂 Nu avea cine sa o faca decat soferii de jeepuri din Busteni sau vreun salvamontist, tot din Busteni.

7

8Covoare intregi de branduse. Acum ies ele pe Bucegi

9Crucea unei eleve, stiti, aici se simte ceva de cate ori treci. Este un loc sinistru, pe cruce era o poezie de acelasi gen. Numai ca, a rezistat zeci de ani aici. Cineva nu a mai vrut sa fie nimic, care sa aminteasca de intamplarea si persoana decedata in acest loc. Asa ca, atunci cand am trecut nu mai era decat crucea…orice altceva disparuse. Au mai ramas pozele publicate pe blog, in anii trecuti.

10Asa sunt adaptati molizii la altitudine

11Vedere din Padurea Cocora spre Cascada Doamnei

12Telecabina Pestera si postul Jandarmeriei Montane (cu albastru)

13Functiona telecabina, de regula este pornita dupa 15 iunie

14Langa telecabina

15Spre cascada

16Podet improvizat peste raul Ialomita

17Raul Ialomita la circa 2 km de izvoarele sale. Ceva mai sus se observa Cascada Obarsia Ialomitei

18Un rai al florilor am intalnit mai sus de Cheile Ursilor

19Stana de sub Piciorul muntelui Doamnele

20Aproape am ajuns 🙂

21Peisaj, muntele Doamnele. Mergeam spre o grota vazuta de la distanta.

22O grota cu doi ochi 😉

23Superba aceasta grota

24In interior

28

30Mi-a placut mult aici, pana la urma in acest loc am si facut popas

31Am dat si cojile pe jos… acesta este primul ou de Pasti si singurul, anul trecut nu am mancat niciunul. Nu stiu de ce, dar nu prea pot sa mananc oua de Pasti, nu am pofta 🙂

32Cascada fiind cam aproape, am mai si ajuns 🙂

33Poti sta destul de bine in spatele cascadei

34

35Este si o mica grota in spatele caderii de apa

36Imagine din spatele cascadei

37O ultima privire spre acea grota interesanta. Si prin 2011, daca nu ma insel, am avut o discutie pe marginea unei pesteri, cu o anume persoana, aici pe blog. Gasisem o mica pestera cu o vulpe strivita in ea de caderi de bolovani. Si din vorba in vorba am ajuns la o concluzie. Urmatoarea cavitate in munte va avea numele acelei persoane. Intrucat nu am mai gasit ceva interesant, nu am reusit sa pun acea denumire. Dar eu cand zic ceva, mai si fac, mai devreme sau mai tarziu. Astfel ca, adunand toate detaliile, cautand, intreband, stiind acum tot ce inseamna acea grota, am aflat ca nu are nume si ca, de acum inainte, trebuie sa se stie ca acea grota se va numi: Grota Cameliei!

Sunt multe argumente, dar nu le insir acum 🙂

38Tot pe langa Cheile Ursilor, un lac frumos, acum, primavara

39Toate aceste lacuri, servesc… la adapatul animalelor: oi, cai

40Oua de broasca pe pamant… nasteri in afara „spitalului”

41Prin Cheile Ursilor, peste acel copac am trecut

42Privire in urma

43Raul Ialomita in Cheile Ursilor

45In fata Pesterii Ialomitei

44Biserica din pestera

46In Pestera Pustnicului

48Atingerea unui alt obiectiv

49Un suvoi de apa curat iese din aceasta pestera

50Turbaria Laptici, traseu de vizitare amenajat de Administratia Parcului Natural Bucegi. Trebuie insa un panou montat, sa stie turistul rostul acelor podete, ce semnifica.

51Acest panou este insuficient

52Lacul Bolboci

53Cabana Bolboci vazuta de la intrarea in traseul marcat cu cruce galbena, ce urca prin padurea Nucet

54Am iesit din padure in circa 20 minute

56DJ 713, ce strabate Platoul Bucegilor, o alta lovitura data bugetului statului

55Cantonul Pajistea Alpina si covoare de branduse

57Valea Soarelui, Valea Dorului, trebuia sa trecem peste muntele din fata pentru a cobori spre Cota 1400

58Vedere de la Cota 1500 spre Cota 1400

59Peste 45 de minute de la Cota 1500 eram in curtea Pelesului. Ora corecta, asa cum v-ati obisnuit 🙂 este 19:43

Cand faci cate o astfel de iesire in natura, chiar ai ce spune zile in sir. Au ramas multe altele nescrise. Mai revin eu! 😉

Filmari, la Cascada Doamnei si in Cheile Ursilor:

De „Sf. Petru si Pavel” la Manastirea Pestera Ialomitei

Spre deosebire de alti ani, anul acesta nu am asistat la slujba religioasa pentru ca vremea ne-a facut sa plecam mai tarziu de acasa, si pana ne-am intalnit…

Ne-am mai oprit pe la magazinele din Sinaia si abia apoi am inceput sa abordam drumul ce urca pe Bucegi ca apoi sa coboare spre Valea Ialomitei.

Era o ploaie marunta, de altfel stiam ca toata ziua o sa fie o astfel de vreme.

Din Sinaia, zona Malul Spitalului am pornit cu bicicletele pe sosea, cred ca sunt vreo 7 km pana la cabana Cuibul Dorului daca nu chiar mai mult. Poze de pe traseu o sa pun maine, astazi doar imagini de la Manastirea Pestera Ialomitei.

In apropierea noilor cladiri a aparut si un magazin, doua intr-unul. Oricum este singurul magazin alimentar din Valea Ialomitei.

Cladirea unde sunt si spatii de cazare

Biserica veche, monument istoric

Staretia manastirii

Cladirea de la intrarea in Pestera Ialomitei

Si picturi desoebite la intrarea in biserica din pestera:

Crucea din fata bisericii are o legenda gravata cu intemeietorul schitului, domnitorul Mihnea cel Rau.

Erau diverse persoane, in vizita prin pestera, sau care vindeau fructe de padure, pe la gratare…chiar si un pluton de vanatori de munte erau in fata pesterii… Parca nu a fost lume ca in alti ani dar posibil sa fi ajuns noi mai tarziu.

Dupa cateva rugaciuni si conversatii cu un preot binecunoscut si dupa lasarea unor acatiste pe care ni le dau tot felul de cunostinte sa le ducem in aceasta zi la manastire, ne-am intors…alte curiozitati, maine.

REVISTA PRESEI LOCALE – SAPTAMANA 16.06.-23.06.2010

1. „Ziar de Sinaia” – cel mai vechi saptamanal din Valea Prahovei

Gasim pe prima pagina, un titlu mare, o intrebare adresata de edilul din Busteni, omologului sau din Sinaia: „Oprea, tu chiar vrei sa fii primar in Busteni?” Intreg articol este un repros intemeiat la adresa primarului sinaian. Aflam ca pe langa multitudinea de jigniri aduse primarului din Busteni de catre apropiati ai d-lui Vlad Oprea ca totul se va rezolva in instanta si mai mult de atat se arata rezultatele unui sondaj local „DACA MAINE AR FI ALEGERI LOCALE LA SINAIA, CRISTIAN BURLACU AR OBTINE 56,7% DIN VOTURI”!

In pagina a doua gasim sase aspecte mai putin obisnuite, intalnite in Bucegi, cum ar fi un panou ce arata ca nu ai voie sa pozezi barajul de la Bolboci, o persoana cu o arbaleta pe traseu turistic… Pagina patru vine cu un articol pe care-l intalnim in toate ziarele locale, si anume, se spune ca o vila situata vizavi de complexul din centrul Sinaiei a fost renovata de catre dl. Virgil Harabagiu. Tot pe aceiasi pagina aflam dintr-un comunicat de presa ca au fost alegeri in PDL Busteni.

Articolul „LEGUME SI FRUCTE PROASPETE PENTRU PRANZ, TRANSPORTATE FOARTE PROMPT CU JEEP-UL POLITIEI COMUNITARE” vine sa arate utilitatea noii masini achizitionate de Politia Comunitara din Sinaia. Autorul subliniaza ca politistii comunitari „au descins…spre tarabele cu rosii si castraveti”. In acelasi articolul este si o declaratie mai veche a sefului comunitarilor, Popa Gheorghe „era necesara o masina de acest gen”. Omul asta ce e sef e caraghios tare… 🙂

In pagina 6 citim ceva interesant. Sub numele de „RASTALMACIRI JENANTE” d-na Octavia Floricica isi manifesta nemultumirea fata de un articol dintr-un nr. anterior al ziarului. Dansa fiind cadru didactic in Sinaia a participat la greva profesorilor si a gasit necuviincios articolul din Ziar de Sinaia. Asa ca a venit dansa cu „precizari”. Nu intru in polemica pe acest subiect, oamenii au dreptate sa-si strige nemultumirea insa grevei i s-a dat un iz politic prin implicarea unor personaje locale.

Aruncam o privire si pe articolele „PARCUL COPIILOR DIN CARTIERUL SILVA” si „ACTIUNEA SALVAMONTULUI DIN BUSTENI” din care aflam despre locul de joaca pentru copii foarte bine amenajat la Busteni si de o actiune pe vreme nefavorabila desfasurata de salvamontistii bustenari si ne oprim in pagina 10 la „MODERNIZARI LA MANASTIREA PESTERA IALOMITEI”. In acest articol se realizeaza o intrepatrundere istorica si religioasa prezentandu-se aspecte mai putin cunoscute de la Pestera Ialomitei.

Pagina 13 ne prezinta „MARSUL TRIUMFAL” al celor care au terminat clasa XII la Sinaia, prin centrul orasului, mars pe care elevii l-au incheiat in Parcul „Dimitrie Ghica”

Saptamanalul se incheie cu interviul luat unui crescator de animale si cu clasicul traseu de drumetie, de data aceasta prin Valea Ialomitei.

2. „Expresul de Sinaia” – ziarul lucios care nu costa bani…pentru unii.

Prima pagina face trimitere spre un articol din pagina 5 denumit „BAIE DE ABSOLVENTI IN FANTANA DIN PARC” iar in pagina a doua gasim un interviu cu Bogdan Falcescu, tanarul care absolvit de curand liceul si care a vorbit cu ocazia grevei profesorilor in fata primariei. Intreviul cuprinde felul prin care se vede realitatea prin ochii unui tanar.

Tot in pagina a doua, dl. Ovidiu Marian raspunde elegant unor mesaje din alt ziar, aparute saptamana trecuta, dovedind ca este poate singurul care stie cum sa reactioneze matur din cadrul redactiei ziarului lucios.

In pagina trei citim ca primarul Vlad Oprea a descoperit ca terenurile de tenis aflate in administrarea hotelului Mara apartineau de fapt domeniului privat al orasului, fapt ce i-a lasat fara glas pe multi si ca in prezent le administreaza Clubul Sportiv Carpati Sinaia. Asta da lovitura! 🙂

Pe aceiasi pagina vedem poze cu vila recent renovata din centrul Sinaiei, am zis de catre cine, o initiativa buna, dar parca prea se imbulzesc toti, putere si opozitie sa laude…Ar fi lesne de inteles, Virgil Harabagiu, consilier local PDL, este unul dintre cele mai puternice personaje din Valea Prahovei.

Si tot pe aceasta pagina gasim articolul scris de echipa Casino Sinaia in care spun ei felurite despre mine. Savopol, vezi ma ca ti-am raspuns la prostia voastra din ziarul asta, cu una pe masura 🙂 . Prin articol gasim expresii ca „ar fi dezamagiti de tactica pe care unii o aplica”, adica eu :), „ca ei scriu istorie, fac treaba serioasa acolo si ca m-am gasit eu sa ma furisez prin spate cand usa de la intrare era deschisa”. Aici am ras foarte tare 🙂

Pagina patru cuprinde serbarile de incheiere de an scolar desfasurate la Sinaia, iar din pagina 5 ne surad doua persoane: una este primarul Sinaiei cu o toca pe cap si o esarfa de gat si altul este un tanar ce poarta esarfa de primar, probabil viitorul candidat la primarie peste vreo 10-15 ani…daca lucrurile vor evolua in bine.

Pagina sase aduce in atentie o initiativa a administratiei locale: pentru ca langa pubelele de gunoi se depozitau si materiale de constructie, care reprezentau gunoi in plus, nefacturat, s-a luat decizia ca asociatiile de proprietari sa fie facturate si pentru acest gunoi suplimentar.

In pagina 7 aflam ca „LIGA DE FOTBAL, SE APROPIE DE FINAL” si ca intr-un club din Sinaia a fost organizata o petrecere, spune autoarea „incendiara”. S-a lasat cu scantei asadar, dar trebuie specificat ca la aceasta petrecere au participat absolventii de liceu. Cea mai tare faza de la aceasta petrecere incendiara mi se pare urmatoarea: „PREMIUL SPECIAL A FOST ACORDAT CHIAR PRESEDINTELUI PNL PENTRU INTERPRETAREA MELODIEI <DACA PLOAIA S-AR OPRI>”. Adica dl. Vlad Oprea a cantat live 🙂

Ultima pagina ne aduce in atentie vizita unei delegatii din Danemarca.

3. „Valea Prahovei” – fostul Infomontan

Ma voi opri doar la articolele din zona noastra.

Primul articol este unul de cultura din care aflam ca la Busteni, in prezenta unor politicieni locali si judeteni, scriitorul Valeriu Matei din Republica Moldova a lansat cartea „Somn de lup”.

„RECENSAMANTUL CAPRELOR NEGRE” este un articol din care aflam ca angajatii Parcului Natural Bucegi au efectuat o evaluare aproximativa a nr. de capre negre. Conform evaluarii de anul trecut au fost observate circa 600 de exemplare. In opinia mea, realitatea este urmatoarea, nu sunt mai mult de 400 de capre negre in masiv, iar in anumite locuri nu au mai fost vazute de ani de zile. In sfarsit, probabil se va adauga un procent de 10% si gata si cu evaluarea pe acest an. Este uimitor ca de cand a fost infiintata Administratia Parcului Natural Bucegi, eu nu am auzit de vreun braconier prins…si altii declarau public ca vor scoate o carte al carui titlul va fi „Cum am braconat eu in Bucegi 40 ani” 🙂

Un alt articol interesant este „PARTIE DE SCHI FOND LA PIATRA ARSA” si aflam ca pentru FOTE 2013 proba de schi fond se va desfasura in apropiere de Complexul Piatra Arsa. In acest sens redau din ziarul amintit precizarile oficiale:

„Am încercat, după o jumătate de an să găsim o suprafaţă corespunzătoare pentru această pârtie. În staţiunea Buşteni se va organiza proba de schi fond, iar până în acest moment locaţiile  pe care le-am văzut nu erau corespunzătoare. Aveam nevoie de o suprafaţă de 10.000 metri pătraţi pentru sosire şi plecare. După cum arată locaţia din Piatra Arsă vor fi necesare investiţii penstru pista lată între șase şi opt metri, pe o lungime de cinci kilometru pentru bandă. Rămâne de stabilit dacă o vom acoperi cu un covor asfaltic, sau nu. De asemenea, vor fi clădiri pentru oficialităţi şi o platformă pentru anumite containere necesare pentru sportivi. Vom reuşi să facem o locaţie de referinţă pentru schiul de fond”, a precizat  directorul de programe al Primăriei Buşteni, Ion Vasilescu.”

Ne oprim si la articolul „SANCTIUNI IN PARCUL NATURAL BUCEGI” aflam despre amenzi date turistilor care aprind focuri in aria protejata si care se urca pe Sfinx. Citim despre amenzi mari si vociferari ale turistilor, concluzionand ca mai este drum lung pana se va intelege la ce sunt bune regulile de vizitare ale unui Parc Natural.

Inchei cu articolul d-lui arhitect Dan Manea  „ALBUMUL DE FAMILIE: TRADITII SI MESTESUGURI”. Autorul ne poarta prin lucruri apuse pe plaiurile noastre, subliniind directia eronata spre care a luat-o societatea romaneasca, abandonand valorile seculare, toate acestea fiind exprimate in urmatoarele cuvinte:

„Abundenţa produsă de o societate orientată doar pe consum ne îndepărtează comod şi pe nesimţite de ştiinţa de a face noi înşine, de nevoia de a ne utiliza propriile mâini şi propriul cap. Şi fără să ne dăm seama de asta, în jurul nostru totul se transformă treptat într-o mare iluzie care ni se trage peste ochi, o păcăleală care ni se repeta la nesfârşit. Lucrurile autentice sunt ascunse în spatele chiciului iar minciuna învăluie adevărul”.

Cel mai bun articol din „Ziar de Sinaia” este: „MODERNIZARI LA MANASTIREA PESTERA IALOMITEI”.

Cel mai bun articol din „Expresul de Sinaia” este: „Bogdan Falcescu-proaspat absolvent de liceu”

Cel mai bun articol din „Valea Prahovei” este: „ALBUMUL DE FAMILIE: TRADITII SI MESTESUGURI”

Expresii antologice:

Ziar de Sinaia: „PERDEAUA DE FUM DIN JURUL DIBACITELOR GOGOSI ALE ACTUALEI ADMINISTRATII LOCALE SINAIENE, INCEPE DIN CE IN CE MAI REPEDE A SE DESTRAMA SI A LASA LA VEDERE MULTIPLELE PROBLEME DE CARE SUFERA URBEA NOASTRA…” 🙂

Expresul de Sinaia: „A FOST UN MECI GREU. AM FACUT PARIU PE O LADA DE BERE CA NE DAU 10 GOLURI, IAR NOI AM LUAT DOAR 9 GOLURI. MACAR AM CASTIGAT LADA.” 🙂

Valea Prahovei: „PENTRU A ATRAGE ANIMALELE, PADURARII AU PUS BULGARI DE SARE IN CATEVA LOCURI DE PE VAILE DE ABRUPT, UNDE STIAU CA ACESTEA VIN DES SA SE HRANEASCA”. ( Si s-au anuntat caprele negre rapid si au pornit spre acele locuri stiind ca sus, pe coamele muntilor stau oamenii in verde pregatiti cu numaratul 🙂