Despre patrimoniul cultural national: autoritati, arheologi, atitudini, braconieri si istorie

Ma uit ieri la titlul unei stiri. Mare de tot scria: „Ce au patit traficantii de comori dacice de milioane de euro…”. Zic si eu, in fine, hai ca s-au jefuit cetatile dacice de la Revolutie incoace si poate aflu o stire pozitiva. Asa ca deschid articolul. Speram sa citesc ca s-au mai recuperat bratari, monede… ca au fost prinsi hotii acestia. Deci, hai sa vad ce au patit traficantii. Ce credeti ca au patit?

NU AU PATIT NIMIC!!! Adica jefuiesti in voie ani de zile, te asociezi cu diferite retele mafiote, vinzi bunurile tuturor si… apoi ce aflam, noi, acestia, cetatenii??? Ca se prescriu faptele!!! Chestia aceasta cu prescrierea e clar raspandita pe toate palierele societatii romanesti. Cica Mazare a facut o paguba de 150 milioane de euro si a primit 4 ani… cu suspendare. Astfel de chestii din pacate sunt indemnuri pe fata la furt, la astfel de atitudini.

Atunci cand vorbim de braconarea siturilor dacice, in principal, este vina statului ca nu a asigurat paza concreta a acestor situri. Aflate prin paduri sau alte locuri izolate, acestea sunt la indemana oricui isi cumpara un detector de metale. Si aici trebuie facuta o diferentiere:

1. Sunt detectoristi autorizati, animati de spirit civic, pasionati de istorie, care predau tot ce gasesc si doresc astfel sa participe la scrierea unor parti din istoria nationala. Acestia nu cauta in situri, respecta legea si sunt oameni intelectuali in procent de peste 90%.

2. Sunt detectoristi neautorizati, adica acestia isi cumpara un detector si nu se inregistreaza cu el, in sensul ca nu cer autorizatie de la Politie. Cu alte cuvinte iti poti lua un detector de oriunde vrei, faza e ca nu ai voie sa iesi cu el afara din casa in lipsa autorizatiei. Este evident ca aceia care braconeaza situri nu au niciun interes sa se autorizeze pentru ca nu vor sa atraga atentia.  E atat de logic! De regula, astfel de persoane sunt dominate de ideea imbogatirii imediate si nu au nicio constiinta. Nu se pune problema predarii vreunui obiect gasit ci a valorificarii acestuia, indiferent sub ce forma.

Ar trebui ca Politia sa ceara firmelor care comercializeaza detectoare, datele celor care achizitioneaza astfel de detectoare, pentru a verifica daca in timp acestia se mai si autorizeaza. Ar trebui impus si firmelor de curierat obligatia de a transmite astfel de informatii.

Detectoristii autorizati sunt in permanent conflict cu arheologii, pentru ca ultimii ii vad in primul rand ca pe o amenintare. Daca veti cauta stiri pe aceasta tema o sa observati cum arheologii ii baga pe toti detectoristii in aceeasi oala, adica la braconaj arheologic. Nu conteaza ca sunt sau nu autorizati. Acest lucru este explicabil deoarece in ultimii 10 ani, cele mai mari descoperiri arheologice au fost facute de catre detectoristii autorizati. S-au predat zeci de mii de monede si nenumarate bunuri de patrimoniu care intregesc o gramada de episoade istorice.

47.000 monede de argint. Sursa foto: Hotnews.

De vreo 50 de ani incoace si chiar mai bine… scrierea istoriei a fost si mai este doar apanajul celor care lucreaza in domeniu. Adica ei decid ce baga in cartile de istorie. Nu e mare diferenta intre istoricii comunisti si cei actuali. Si atunci erau orgolii si acum sunt. Si acum unii le stiu pe toate si nu accepta alte pareri. Din fericire, statul a dat o lege pentru folosirea detectoarelor de metale si chiar daca mai e mult pana se va ajunge la un nivel cu alte state civilizate, este un mare pas inainte. Astfel, s-a descoperit in 10 ani cat aveau de gand sa descopere cei din domeniu in 100 de ani 🙂 Motto-ul de azi al arheologilor care vor doar ei sa scrie istoria, cand au timp, chef sau resurse este urmatorul:

„Asa cum au stat in pamant 2000 de ani, mai pot sta cativa ani!” Si cu asta iti dai seama cine se ocupa de un sit sau de altul. Acesti oameni se intalnesc in conferinte, in discutii, isi strang mainile, vorbesc despre ce s-a facut, mai scot o carte, un studiu. Adica poezie pe banii romanilor. Fain un job din acesta, sapi, scrii si nu te intreaba nimeni de sanatate. In astfel de conditii, cand detectoristii scotocesc intreaga tara, se documenteaza si fac mai multa treaba decat tine, mai auzi si de hotii cu detectoare care jefuiesc situri si culmea nu prea patesc nimic, iti pierzi ratiunea si-i bagi pe toti in aceeasi oala. Cu alte cuvinte, oricine in afara de ei, braconeaza, jefuieste, distruge.

Arheologii au dreptate doar intr-un singur punct. Detectoristul amator intra intr-un perimetru unde a fost sa zicem o cetate necunoscuta. Si la primele detectii el incepe sa scoata, ba un cui, ba o moneda si tot continua. Nefiind sit arheologic el poate sapa de nebun. Numai ca daca ai niste cunostinte istorice si ai depistat un astfel de perimetru nu mai sapi, ci chemi arheologii, ca altfel distrugi context/stratigrafie. Doar intr-o astfel de situatie se poate considera ca un detectorist face o paguba. In rest, ei le dau de lucru specialistilor si cu toate descoperirile lor sunt desfiintati cu orice ocazie.

Cu totul altceva este cand gasesti intamplator o moneda, sabie etc, pierdute de cine stie cine prin nu stiu ce locuri. Atunci nu se distruge nimic, se recupereaza. Chiar si asa o sa-i auzi pe specialisti cum se vaita, ca nu trebuia data legea cu detectoarele 🙂 Orice om rational isi da seama ca vorbeste invidia in acest caz si in spate stau reminiscentele scolii comuniste.

Ceea ce trebuie sa stie toata lumea este ca aceasta DEZINFORMARE lansata de anumiti arheologi sau oameni de cultura prinde la foarte multi. Si daca esti autorizat sa detii un detector si nu esti foarte atent… si-i deranjezi pe oamenii acestia din domeniul Culturii, te poti trezi in niste incurcaturi URIASE. Pentru ca oamenii acestia au alimentat opinia publica spunand tot felul de povesti si prin asta au pus presiune pe Politie, alte institutii. Intelegeti? Deci daca unuia din acesta i se pune pata pe tine, mai este si scolit in comunism, si te considera un pericol, adica daca tu tot descoperi si descoperi asa fara limita, poate pune mana pe telefon si suna la Politie. Si ai incurcat-o cu tot cu detector, chiar daca nu ai nicio vina. El se recomanda ca specialist, Politia zice, pai daca zic specialistii asa e… Si la 4 dimineata e descindere la tine 🙂 Vecinii casca gura, lumea este speriata ca poate cine stie cu ce infractor se invecina si nu stia. Deci te fac astia de rusine de nu te vezi!!! Chiar daca nu se descopera nimic si esti om cinstit, daca a fost Politia la tine la revedere cu imaginea ta. Lumea te va privi cu alti ochi fiindca lucrurile negative se retin cel mai repede. In acelasi timp, specialistii nu patesc nimic. Nu-ti ramane apoi decat sa-i reclami pe toti la Parchet, sa pichetezi institutii, sa ceri audiente, sa-i actionezi in judecata si sa le ceri sume colosale. Sa stai pe capul lor ani de zile. Pentru ca astfel de oameni nu au nicio constiinta si nu le pasa ca nu ai vreo vina. „Statul paralel” este fiecare sistem inchis din institutiile statului si este compus din oameni care sunt uniti de ceva ce omul de rand doar banuieste.

Numai ca… si revin, logica e urmatoarea si e foarte simpla: VREI SA FURI DIN SITURI, NU TE AUTORIZEZI! Oricine o intelege.

Aproape intotdeauna stiu ce vorbesc si de aceea sunt atatia cititori pe blogul acesta!

Este de remarcat faptul ca nu are nimeni nicio problema ca insasi conducerea Ministerului Culturii a dat o dispozitie ilegala acum 2 ani, ca sa nu se mai plateasca recompense celor care descopera si predau in conditiile legii diferite bunuri. Adica, desi exista lege explicita, tu consideri ca nu trebuie sa o respecti! Directorul Muzeului National de Istorie, d-l Tarnoveanu a si iesit la acel moment public, cu o declaratie de dezaprobare, condamnand decizia Ministerului. Astfel de politici, ale arheologilor (puncte de vedere emise in baza invidiei si orgoliilor ca si altii interactioneaza cu domeniul lor) sau ale celor din minister (dispozitii ilegale), determina multe persoane sa nu se autorizeze ci sa praduiasca siturile si orice le iese in cale. Este evident ca astfel de atitudini, amanarea platii recompensei, cum a fost cu acel domn care a descoperit un tezaur de 55 kg de monede otomane, care a trebuit sa-i dea in judecata pentru a-si primi recompensa prevazuta de lege… indeamna pe altii, mai practici si mai lipsiti de constiinta sa incerce sa vanda ce este al statului, pe piata neagra. Deci… daca omul acela cu 55 kg de monede a trebuit sa dea statul in judecata si tocmai dupa 3 ani i-au dat recompensa prevazuta prin lege, ce pot intelege altii? Omul acesta de buna credinta a predat tot si astia din domeniul Culturii si-au batut joc de el. Instanta da dreptate in mod evident descoperitorului, insa treaba este ca astia din spate, autorii morali ai intamplarii, nu patesc nimic niciodata.

In principal, pierderea patrimoniului existent in siturile dacice se datoreaza Ministerului Culturii care nu a facut nimic sa protejeze acele situri. Iar Politia mai are mult de lucrat, persoanele care se ocupa de patrimoniu trebuie sa aiba cunostinte serioase de istorie, altfel orice fier si orice obiect li se va parea de patrimoniu. Am vazut imagini de la o descindere cica la niste braconieri. Si intr-adevar pareau cateva monede vechi care nu au fost predate.  Dar stirea era ca a fost descoperit un tezaur dacic 🙂 Pentru a intregi „tezaurul” bagasera in prim plan tot ce mai gasise omul sau oamenii aceia: un corn de caprior, cuie, tinichele, potcoave :))

Nu e de mirare ca hotii prada in voie situri, cata vreme titlul de cel mai bun politist se acorda pentru asa ceva:

Deci d-l politist a recuperat 600 de bunuri iar lumea zice: „Mama, cate a facut! E cel mai bun!”

CARE E REALITATEA?

Un prost a gasit niste bucati de ceramica. Gasesti cu sutele pe langa o gramada de foste cetati pentru ca nu le-a adunat nimeni. Si fraierul acesta, o fi gandit ca face un lucru bun si le-a strans. Cred ca nu a inteles si cred niciun om normal nu intelege cum poti fi tras la raspundere pentru ca ai adunat ceva abandonat. Deci el avea 550 de fragmente ceramice, adica bucati din acelea care sunt la tot pasul pe la Marea Neagra, cioburi…mai pe intelesul oricui.

Deja „descoperirea” este un mare nimic si nu trebuie sa fii ditamai expertul. Oricine poate aduna si mai multe bucati de ceramica doar daca se plimba ca turist. La Rasnov, Alba Iulia etc, pana la restaurari, zaceau astfel de fragmente cu zecile pe langa ziduri, prin tufisuri.

Au mai gasit 32 coloane de marmura romane… aici e vorba de vreun alt tampit care a crezut ca le vinde sau si le pune la casa, sa arate frumos. Incultura!

Deci sunt 582 de bunuri recuperate!! Colosal, nu? 🙂 De fapt, e un mare nimic. Braconierii sunt specializati pe aur si argint nu pe piatra, caramida… Intelegeti? E ca in povestea cu jandarmii si turistii din Valea Pelesului. Au plecat dupa unul sa-l salveze dar daca au mai trecut inca vreo cativa prin cadru, „i-am salvat si pe astia!”. Sa fie numarul cat mai mare.

Singura isprava demna de un asemenea Compartiment este recuperarea a 10 monede vechi si atat! Raportat la sumedenia de situri din respectivul judet este pistol cu apa. Probabil nu e nici 0,5% din cat se fura din situri anual, in acel judet.

Iata si articolul integral: http://adevarul.ro/locale/hunedoara/cine-nicolae-popa-politistul-anului-2017-comorile-dacice-recuperate-i-au-adus-nou-titlu-excelenta-1_5ab52c6fdf52022f75ef93ac/index.html

Nu s-a recuperat nicio comoara dacica, este ceva umflat artificial…daca bagi cifra de 550 deja dai impresia de cantitate. Si daca erau 5500, tot nimic era. Cei care fac ravagii prin situri nu cauta ceramica si nu stiu ce coloane. Ci monede, bratari, vase metalice valoroase. Iar de cate ori se da vreo stire din aceasta, o sa vezi si un arheolog, om al culturii, care gata ii baga pe toti la un loc, uite ce fac detectoristii. Ocazia perfecta de a incerca sa nu mai interactioneze nimeni cu domeniul tau. Ca daca ei gasesc si tu nu, atunci poate isi pune cineva problema atunci tu ce mai faci?

Personal, nu ma intereseaza meciurile dintre arheologi si detectoristi, dar trebuie aratata aceasta confuzie si dezinformare realizata de specialisti, ca efect al multiplelor descoperiri realizate de amatori. Ei trebuie sa descurajeze acest fenomen pentru ca li se pare ca le afecteaza activitatea. Nu vad descoperirile de acest tip ca pe acte patriotice sau ca o completare a activitatii lor. Si atunci, ii leaga pe autorizati de cei care fac prostii prin situri, in ideea ca poate-poate se interzice folosirea detectoarelor 🙂

Am propus de anul trecut Ministerului Culturii sa demareze un Program National, aplicabil intr-o vara, prin care Politie, arheologi, detectoristi autorizati, jandarmi, profesori, sa mearga in toate siturile unde, sub coordonarea unor specialisti, sa se cerceteze cu detectoarele toate acestea. Si totul voluntar, sa nu se plateasca nimic. Ziceam eu ca se vor gasi obiecte ce vor fi analizate vreo 10 ani de acum incolo. Pe langa faptul ca daca s-a efectuat detectie in acele situri, ele nu mai devin asa atractive pentru braconieri. Acestia din urma stiu ca tu ca arheolog dai cu lopata si cu pensula, ca nu ai detector si dupa ce te bagi in sapaturi, vin si-ti fura munca.

Nu am primit niciun raspuns. Cei de la Guvern au trimis memoriul la Ministerul Culturii si acolo a murit. Nu intereseaza pe nimeni sa faca un lucru util pentru protectia siturilor, ci doar sa arate catre unul, catre altul, sa zica asta e viata, ca o lege nu e buna, ca e bine in democratie dar nu toti trebuie sa aiba aceleasi drepturi 😉 sau sa arate ca se face, umfland cifrele la productia de cioburi. Bai, si daca lua pietricele de la o cetate ca sa le puna in prastie si recunostea… si acelea se numarau? :))

Ce este drept, chiar daca suna a lipsa de modestie, nu le putem avea chiar pe toate, pe mine ma si intereseaza cand fac ceva. Nu fac ca sa scap mai repede. E cum zicea Eminescu… turma visurilor mele eu o pasc…

Cand am propus ca Inima Reginei Maria sa fie adusa la Castelul acesteia, de la Pelisor si sa nu mai stea aiurea prin camere nevizitabile, le-am si sugerat pas cu pas cum sa faca. Le-am zis sa nu se mai agate inutil de caseta de argint, de cufar, care sunt obiecte de patrimoniu ci sa faca altele. Bineinteles ca mai departe numai Dumnezeu le-a deschis mintile si constiintele dar impulsul a venit de la mine. Ceea ce inseamna ca anumite lucruri doar unii le pot initia. Nu e lauda, e evidenta:

Am pus inceputul adresei ca sa nu se uite ca ideea aducerii Inimii Reginei la Pelisor a fost exclusiv ideea mea.

Mai departe, afland ca mai e si un bust al Reginei Maria pe la Constanta, opera a lui Oscar Han, care nu este expus de zeci si zeci de ani… am intrebat daca nu se poate aduce la Sinaia. Iata si raspunsul:

Recent, presa a scris ca bustul va fi in sfarsit expus publicului, dupa vreo 80 de ani de stat prin beciuri:

http://www.info-sud-est.ro/bustul-reginei-maria-va-fi-urcat-pe-soclu-in-fata-muzeului-de-arta-din-constanta/

Cam asta e treaba cu Istoria si Cultura. Uitati-va ca Departamentul Centenar nu a facut pana acum nimic. Chiar ministrul l-a demis nu demult pe cel responsabil si spunea acum cateva zile intr-un interviu, ca a anulat 2000 de proiecte pentru ca nu aveau nicio documentatie, ca se finantau prin acestea nu actiuni specifice ci nevoi locale… mici, bere. Problema nu e la cine a depus, ci la cine le-a primit. Asta nu cred ca s-a cercetat 🙂

http://adevarul.ro/news/politica/ivascu-despre-anulareacelor-2000-proiecte-centenar-incerca-finanteze-nevoi-locale-Isi-faceau-mici-proiecte-banii-centenarului-1_5ab64632df52022f75f7cf0d/index.html

Si ca o incheiere, in Romania cu un sistem care nu face mare lucru pe domeniile Istorie si Cultura, dar care prin tot felul de specialisti influenteaza opinia publica vorbind de rau despre altii care fac mai mult decat ei, cei din sistem, a poseda detector de metale si a fi autorizat cu acesta, este cu mult mai periculos decat a avea o arma, o pusca, un pistol. Oricand te poti trezi in necaz din cauza unui specialist din zona Culturii, care anunta el Politia, ca lui i se pare nu stiu ce. Daca descoperi ceva, te vor sabota, discredita, nu te vor mentiona in studii sau carti de specialitate, te vor amana pana te saturi, pana iti pui problema abandonului si chiar a plecarii din tara. Interferezi cu domeniul lor, e nasol. Politia te va crede foarte, foarte greu. In niciun caz nu si-a pus nimeni problema cum acele 550 de fragmente ceramice le-a putut gasi cineva, fiind evident ca nu se descopera asa ceva cu detectorul. Cum naiba de poate lua unul o sacosa de cioburi din acestea? Daca el poate lua de pe jos astfel de fragmente din preajma a zeci si zeci de situri pe langa care trece oricine ca turist, nu se cuvine oare a face cercetari pentru neglijenta, nepasare?

Mai toate siturile din tara sunt lasate la indemana tuturor… Cine stie cate obiecte unicat au parasit tara din cauza acestor atitudini… Intrucat statul nu are bani sa plateasca paza siturilor arheologice si la educatie stam prost, cea mai buna masura este cum am zis, demararea unui Program National de cercetare a acestor situri prin detectie, de catre echipe multidisciplinare. Si asa ai prabusit piata neagra, siturile nu vor mai fi atractive pentru braconieri… Razboiul nu este intre arheologi si detectoristi autorizati, intre specialisti si amatori, ci e pe bunurile din situri, impotriva braconierilor. Din pacate, Romania e dezbinata si nu vom vedea materializat un astfel de Program. Din cauza orgoliilor, a prostiei, a reminiscentelor comuniste, a lipsei de viziune, a filozofiei stupide ca bunurile de patrimoniu pot sta in continuare in pamant mult si bine.

Anunțuri

„Sinaia pe partie”, Evenimente, „Marea Unire nu se uita niciodata”, Varfuri de sageti, Ansamblul funerar de la Setu…

Ninge bine acum la ora 24, pe aici, pe la Busteni. E clar, e Iarna Mieilor 🙂

Sinaia se pregateste de concurs:

Care insa va fi reprogramat:

sinaia pe partie 2

Vin insa si momente artistice…

La Busteni:

Din nou la Sinaia, de data aceasta la Casino:

Si la Breaza:

Sunt sigur ca nu multi au auzit de proiectul dintre artista Violeta Macovei si Orchestra Muzicii Reprezentative a MApN. A iesit un cantec superb:

M-am gandit ca noile propuneri de monumente la care am facut referire intr-un articol anterior, sa nu mai fie luate separat unul cate unul ci, ca un intreg:

Adica denumirea generica sa fie: „Ansamblul funerar de la Setu-Sinaia”. Si avem 3 monumente: Familia Ungarth, Eduard Kirchner si Eduard Hubsch. Marele Eduard Hubsch isi are asadar locul de veci la Sinaia…

Spuneam la inceput de saptamana de o ordine a unor articole. Sunt la ultimul din acea ordine.

Nu demult, am facut o descoperire frumoasa si nu as vrea sa spun prea multe, pentru ca las specialistii sa se pronunte. Eu sunt cu calculele si cu logica atunci cand ma refer la istorie. Si, intr-o zi, dupa alte doua zile de studiu si intrebari, mi-a dat cu virgula intr-o problema. Iar cand imi da cu virgula, trebuie sa si vad de ce, cum, de ce asa si nu altfel. Pot urmari un lucru obsesiv sau acel lucru ma poate urmari, nici nu pot dormi 🙂

Asa am gasit, in opinia mea, primele piese de armament geto-dacic din Valea Prahovei. E cam lunga Valea aceasta a Prahovei asa ca nu voi face precizari exacte. Cert este ca toate obiectele au fost predate unei primarii care la randul ei, le-a predat mai departe si azi sunt la cei din Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie. Acestia vor decide ce se va intampla mai departe. Eu mi-am verificat ipoteza si am fost foarte bucuros ca era cum gandeam 🙂 Si atat a fost treaba mea! Iata si obiectele:

Sunt cateva tipuri de varfuri de sageti. Unele au si spin, adica o ramificatie, pentru a fi mai greu de scos din corpul victimei. E clar ca astfel de sageti sunt de razboi.

Este o jumatate noua de pagina de istorie… Astept sa vad ce spun si domnii arheologi. Evident, nu am cum sa public locatia pentru ca de astfel de situatii trebuie sa se ocupe cei de specialitate. Nu fac mare caz de descoperire, chiar daca este ceva deosebit. Sunt sigur ca mai sunt pe acolo astfel de urme insa, fara o coordonare de specialitate, se pot pierde niste informatii valoroase. Si asa, sunt ferm convins ca nici macar specialistii nu se bucura de aceasta descoperire. Insa adevarul istoric ramane adevar istoric!

Propuneri noi de monumente pentru clasare, o noua harta pe piata, descoperiri intamplatoare

Ordinea din titlu este si ordinea viitoare. Intai un subiect detaliat in acest articol apoi celelalte in alte doua articole.

Primul subiect. Nu neaparat pentru ca suntem in Anul Centenarului ci pentru ca asa e normal, daca iei in calcul ca trebuie transmise anumite lucruri si generatiilor viitoare. M-am gandit ca sunt lucruri care daca nu apar intr-o lista si nu se iau masuri de conservare, vor disparea in viitorul apropiat. Noi, astazi, ne-am obisnuit cu ele, trecand de sute de ori pe langa acestea si nu le mai vedem. Ca si noi, oamenii, si acestea sunt supuse probei timpului.

Azi, din tren, am vazut un astfel de exemplu. Intre gara Sinaia si halta Sinaia Sud, dincolo de trecerea de cale ferata spre zona Piscul Cainelui, ceva se modificase in peisaj. O casa veche, emblematica in acea zona, cu o arhitectura traditionala, avea tot acoperisul dat jos. Se mai ridica un etaj… iar cladirea nu va mai semana deloc cu ce a fost. Aceasta observatie a venit inca o data sa arate ca daca nu se iau niste masuri, unele lucruri se pierd pentru totdeauna. Important este ca fiecare monument cu o anumita valoare pentru istoria locala si nu numai, sa fie pozat… notate anumite caracteristici si luate coordonatele GPS.

Prin urmare, m-am gandit ca trei monumente unice in Sinaia, observate de mine prin cimitirul localitatii in anul 2014, ar trebui sa fie clasate. Demersurile in acest caz le poate face numai administratia locala, eu doar le-am trimis propunerile.

Prima propunere este ca monumentul funerar al inspectorului general al muzicilor militare, Eduard Hubsch, sa devina monument istoric. Eduard Hubsch a fost parintele muzicii militare romanesti, ocupand functia enuntata intre anii 1867-1894. Este autorul primului imn national compus in anul 1862, deci pe timpul lui Cuza, viitor Imn Regal, pe versurile lui Alecsandri. Monumentul are diverse inscriptii dar si o vioara si un portativ.

Cu steluta verde monumentul lui Eduard Hubsch.

A doua propunere este ca monumentul funerar al familiei Ungarth, care a dat primul hotelier din istoria Sinaiei, sa devina monument istoric. Aici sunt inmormantati de asemenea… celebra Carola sau pictorul Villy.

Si a treia propunere… ca monumentul funerar al lui Eduard Kirchner, cel care a avut Noul Hotel Sinaia, existent si azi in parcul din Sinaia sub denumirea de Hotel Regal, sa devina si el monument istoric.

Moumentul familiei Ungarth si monumentul lui Eduard Kirchner

Toate aceste monumente sunt invecinate. Tinand cont, ca Hubsch si Kirchner nu mai au rude in viata, se poate gasi cineva peste un timp, dupa ce se vor darama aceste monumente, care va instraina locurile de veci. Toate aceste trei persoane au fost mari personalitati ale sfarsitului de sec. XIX si inceput de secol XX. Multi vorbesc despre ei, dar ar trebui stiut ca existe si urmele lor fizice, ca „dorm” in pamantul Sinaiei… chiar daca proprietatile lor sunt azi ale altora. Mai multe detalii despre acestia si poze sunt in cartea „100 de pasi in timp, un alt fel de ghid al Vaii Superioare a Prahovei si Parcului Natural Bucegi”, paginile 29-35 si paginile 131-133.

Subiectul articolului urmator se refera la o harta aparuta recent, sub egida unei administratii locale, o harta facuta la modul profesionist. Este cel mai bun material de acest tip realizat in judetul Prahova in ultimii 25 de ani. Deci, nu e cu Shubert si nu stiu care, realizatorii aceia de harti compilate care nu spun nimic, dar care te cauta pentru publicitate, acesta fiind de altfel si scopul…

Aceasta este o harta lucrata de un specialist si chiar te ajuta in teren. O sa revin cu detalii.

Un alt subiect in pregatire, face referire la o descoperire intamplatoare. Am gasit niste varfuri vechi de sageti… cred ca sunt din vremea… 🙂 le-am predat ca asa trebuie facut si… astept sa vedem ce spun specialistii despre acestea!

Primaria Sinaia cumpara un monument istoric, Statiunea Nationala Pestera-Padina, Pe urmele lui Nicolae Grigorescu si ale zimbrilor

Un eveniment aproape nemaivazut in judetul Prahova si foarte rar in Romania. O primarie cumpara o vila, declarata monument istoric, aflata in paragina, tocmai pentru a o restaura. Respectiva constructie a fost acum multi ani, Casa de Cultura a orasului Sinaia.

In anul Centenarului, in care mai mult vorbim decat facem, faptele sunt relevante. Sinaia vedem cum isi salveaza patrimoniul istoric…

Guvernul a completat lista statiunilor turistice si gasim pe aceasta si:

Zona Pestera-Padina din Parcul Natural Bucegi… care devine Statiune Turistica de Interes National.

Se anunta o seama de evenimente de primavara:

Afisul este extraordinar. Inscrierile se fac pe Facebook, contul Romania Cicloturistica, se va sta la cort si se va plati 50 lei… Se pleaca din Bucuresti, pe biciclete. La zimbrii! 🙂

Al doilea eveniment este unul cultural:

„Pe urmele lui Nicolae Grigorescu”… distribuit pe Facebook de cunoscutii oameni de cultura ai judetului Prahova, gen d-l Marius Manea etc…

Traseu cicloturistic prin satele si comunele raului Provita… cu iesire la Ploiesti

De fapt, de prin toamna anului trecut imi propusesem sa fac trei trasee cu bicicleta prin judet. Hai ca merg cu un prieten, hai cu altul, nu in acest week-end, hai ca poate saptamana urmatoare… si nu am mai facut niciun traseu. Si intai apare nemultumirea, vin frustrarea, nervii 🙂 Ba’ dar ia stai un pic asa… Pana vineri seara mintea a creat un traseu compus din toate cele trei trasee  propuse.

Sambata, pe 10.03.2018, am urcat bicicleta in trenul de 8:00 a.m. si am coborat la Breaza. La ora 9:00 eram langa parcul orasului. De aici luam startul, nu inainte de a arunca o privire la fostul castel al lui Zoe Brancoveanu-Bibescu. Bine, initial „Castelul de la Breaza” a fost ridicat de Toma Cantacuzino, intr-o forma mai modesta, ctitorul manastirii Poiana, cel care a sters-o cu o parte a cavaleriei romane la rusi… e alta poveste. Faza este ca aceasta pagina de istorie se prezinta azi, asa cum o vedeti:

O vreme a fost si hotel, hotelul Parc

„Martor”

Ies pe dupa stadionul orasului, prin niste noroaie, in str. Ocinei si „pe cai, ca se filmeaza!” A, am uitat sa zic ca am plecat alone, de capul meu. Nu trebuie sa stai dupa nimeni, trebuie sa faci ce crezi intotdeauna. Ce nu faci la timp, nu mai faci sau faci foarte greu.

Aveam nevoie de acest traseu intrucat imi trebuia o imagine cat mai clara despre obiective, localitati etc.

Ajung la Valea Tarsei, si vad un monument dedicat eroilor din Primul Razboi Mondial:

Merg ce mai merg si ajung dupa un urcus, parca de vreun km, intr-un punct panoramic. In special, cuprindeam cu privirea comuna Adunati:

Comuna Adunati

Biserica din comuna

Nu merg spre centrul comunei ci fac stanga spre Ocina de Jos, pentru a ajunge in cele doua localitati cu nume de Provite.

Te bagi acolo si astepti autobuzul. Intre timp, nu pastrezi curatenia, ca na, educatia… Nici cos de gunoi nu am vazut.

Ies din comuna…

Si intalnirea pentru prima data in acea zi, cu raul Provita:

Vine dinspre Talea si raul acesta, o alta comuna frumoasa.

Case batranesti, parasite

Biserica din Provita de Sus, cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, ridicata la 1834. Prima biserica de pe aici, se pare ca s-a construit pe la 1629 si care, ulterior, a devenit metocul bisericii Sf. Gheorghe cel Nou din Bucuresti, unde este mormantul lui Constantin Brancoveanu.

Pentru poze de aproape foloseam telefonul, pentru a vedea si alte detalii utilizam aparatul foto. Nu puteam rata asemenea bijuterie. Cine mai face azi asa ceva…

Oficiul postal din Provita de Sus. O cladire monument din anul 1908.

Sa nu uit de Monumentul Eroilor din Primul Razboi Mondial, situat chiar in fata bisericii amintite mai sus:

De aici s-au inspirat cand au restaurat monumentul de la Busteni…si nu numai.

Faceau pe timpuri, unii, niste monumente deosebite. Si azi, uitati-va daca mai face cineva vreun monument care sa spuna acolo, cat de cat ceva. Se platesc o multime de bani pe toate imbecilitatile…

Oamenii simteau ceva care nu mai este la moda astazi.

Biserica mai de aproape

Cred ca al doilea hram este Sf. Nicolae

Clopotul vechi, cumparat la data de 27 martie 1924

Si cateva cruci de piatra:

Anul 1901

Si am ajuns in Provita de Jos, la biserica ridicata in anul 1862, cu hramul „Sf. Nicolae”:

Langa biserica un impunator soldat

Nu-i asa ca monumentele de altadata aveau niste note originale?

Istoric biserica din Provita de Jos

Continui spre satul Draganeasa, de unde imi propusesem sa merg pe un drum forestier si sa ies…in comuna Magureni. Daca urmam drumul ca oamenii ieseam prin Poiana Campina. Acesta era de fapt si primul traseu propus mai demult.

O poza in spate, inca in Draganeasa

Provita… O luam eu direct in fata, pe langa albie, dar observasem si la fata locului si pe harta, ca trebuie traversata apa. Adanca nu era, numai ca mirosea ingrozitor si totusi e putin spus. Astfel ca am ocolit pe un drum plin de noroaie. O ora am facut din Draganeasa pana in Magureni. De-a dreptul, vara, cred ca faci 30 minute…

Undeva departe, se vedeau la marginea padurii o cruce si un animal mic, o vulpe cel mai probabil.

Ajung si in drumul comunal 115B care leaga aceasta comuna prahoveana de comuna damboviteana Iedera:

Provita la Magureni. Departe o parte din Bucegi…

Comuna Magureni e atestata la 1526, pe atunci un sat, evident.

Intrarea in localitate

Mai pozez o cruce si ajung la biserica ridicata de Pauna Cantacuzino, sotia spatarului Draghici si fii…

Biserica are hramul „Sf Treime” si aici slujeste parintele Alexandru Schiopu la care am mai fost…

Din Magureni traseul meu ajungea spre Filipestii de Padure, motiv pentru care am urmat un drum oarecare, asfaltat cam 80%, pana am iesit in DJ 720:

Bucegii cu releul de pe Costila

Aici nu mai era asfalt, dar mai erau 50 metri pana la DJ 720.

Intrarea in Filipestii de Padure

Acum am vazut si eu unde se opreste calea ferata, evident nu mai este functionala de ani de zile.

Biserica „Sf. Trei Ierarhi” supranumita „Voronetul Munteniei de S-E”, am mai fost si am mai scris despre acest loc…

In apropiere este si ce a mai ramas din ruinele conacului lui Toma Cantacuzino, cel cu castelul de la Breaza, despre care am vorbit la inceputul articolului.

La iesire din Filipestii de Padure, trebuia sa fac stanga, nu inainte de a ma opri la un alt monument inchinat eroilor din Primul Razboi Mondial…

Pe celalte laturi mai este scris: Oituz si Dunare

De aici, dreapta spre Marginenii de Jos, DC 720D

Biserica localitatii are si ea un monument al eroilor

Localitatea Marginenii de Jos apartine de comuna Filipestii de Targ care este in jud. Prahova.

Am continuat spre Marginenii de Sus care este in jud. Dambovita si tine de comuna Darmanesti.

Biserica din Marginenii de Sus, hram „Sf. Arhangheli”

Anul 1861

Las Marginenii in spate, ies la DN 72 Ploiesti-Targoviste, pentru a ajunge la Darmanesti si dincolo de aceasta.

Darmanesti, primaria

Inca un monument al eroilor

Si continui pe DN 72 pana la intersectia cu localitatile Zalhanaua si Manesti. Las deci drumul spre Ploiesti pentru alta ruta ocolitoare…

Fac dreapta… pe 101A

Biserica din Zalhanaua

Intrarea in comuna Manesti

 

In stanga, dupa zid, este parcul Callimachi-Vacarescu. Tot acolo este un conac vechi si ruinat. Nu am avut timp sa constat daca e permis accesul… la prima vedere parea ca nu 🙂

Biserica din Manesti, frumoasa…

Ridicata la 1898, dupa planurile lui Paul Gottereau

Din acest loc, am pornit spre comuna Cocorasti Colt, cu  o scurta oprire la biserica „Sf. Treime” din Cocorastii Grind:

Ridicata la 1648

In DN 1A. Dar nu am tinut eu prea mult nici acest drum:

Ies din drum, pe un drum mai vechi care ducea in Stancesti:

Aceasta e Prahova

Raul Prahova la Stancesti

Am uitat sa spun ca mi-am propus, daca gasesc cateva zile libere, la vara, sa merg pe langa Prahova de la Comarnic (pentru ca pana aici am mai fost) si pana la varsarea in Ialomita la Patru Frati (Adancata).

Traversare localitate si revenire la DN 1A

Nu pentru multa vreme insa… Am facut stanga iar, de data asta spre Targsoru Vechi-Strejnicu-Ploiesti Vest

Biserica Targsoru Vechi

Biserica din Strejnicu

Si la 18:30 eram la gara Ploiesti Vest, la 19:11 a venit trenul. Pe la orele 21 eram inapoi acasa.

Am vazut aproape tot ce ma interesa: anumite monumente, biserici, case, peisaje. Am comparat cu relatari din carti de acum 100 de ani, am stabilit locuri unde sa mai merg si unde nu mai are rost. Mi-am completat arhiva foto pentru niste proiecte viitoare. Cred ca am facut vreo 80 km, fara graba, la peisaj. E fain acest tip de mers, intri in atmosfera locurilor, nu treci ca din pusca. Vezi oamenii, traditii, auzi tot felul…

Iata traseul si kilometrii, aproximativ:

Din Breaza pana la intersectie cu Minieri si Marginenii de Jos

Din Minieri-Marginenii de Jos pana la Ploiesti

36 km

41 km

Cu ce m-am mai abatut de la drum se fac 80 km.

Vreo 2000 de ani de istorie in jurul Manastirii Turnu de la Targsorul Vechi… observatii asupra unui proiect european!

Nu stiu de ce i se spune Manastirea Turnu. In cazul manastirii omonime de pe Valea Oltului se stie… denumirea vine de la un turn. Nu am aflat inca daca a fost vreun turn anumit si la Targsor. Cetatea/asezarea, a purtat numele de Targsor (Tarsor). Acum i se spune Targsorul Vechi si desemneaza atat o localitate cat si un sit arheologic situat la periferia localitatii.

Manastirea de azi, Turnu, se afla in situl arheologic.

Targsorul, a fost una dintre resedintele domnesti ale Tarii Romanesti, mare targ, mare asezare la intersectie de drumuri comerciale. Desi in top in alte vremuri, azi, aidoma Gherghitei, doar amintirea a biruit timpul.

Zona fostei asezari medievale se prezenta de pe la 1900 ca o zona parasita cu ziduri de la foste biserici, ruine de fortificatii mici ici-colo, gramezi de pietre si caramizi. Evident, aici, arheologii au gasit un teren fertil si in ultima suta de ani s-a tot sapat si cercetat. Prin urmare, s-a reconstituit istoricul locuirii umane prin acel perimetru. Adica, au gasit urmele unui sat dacic, apoi ale unor terme romane si au datat dupa diverse materiale si etapele medievale ale asezarii.

Dupa 1990, Biserica Ortodoxa Romana ia decizia sa reinvie traditia monahala prin aceste locuri. La acel moment, se mai vedeau ruinele a trei biserici ridicate in perioade diferite. Imediat, aceasta initiativa si-a gasit si oponentii: Consiliul Judetean Prahova si Muzeul de Istorie si Arheologie Prahova. Partile combatante ani de zile au incercat sa se convinga de bune intentii sau sa arate inutilitatea ideii. In cele din urma, un proiect european a unit Consiliul Judetean cu Biserica. Cum Muzeul de Istorie este subordonat CJ, e clar ca opozitia a incetat.

Pe terenurile parasite/cercetate de arheologi a inceput a se ridica un complex monahal de proportii. Povestea incepe aici: https://www.crestinortodox.ro/biserici-manastiri/manastirea-turnu-prahova-67934.html

Proiectul acesta i-a impacat pe toti. Biserica si-a vazut scopul implinit, legatura dintre aceasta si CJ a fost asigurata de un personaj binecunoscut in judet, iar arheologii s-au multumit ca vad un fel de restaurare a unor ziduri/ruine si ceva pe la termele romane…

Biserica i-a dat inainte cu pedepsirea pacatosilor care se opun ridicarii unui locas sfant, ceilalti ca se distruge totul si ca unii nu se mai satura de bani…

Restaurarea a fost reusita in cea mai mare parte. Evident cu diverse aspecte negative, cum este la noi. Parerea mea este ca Dumnezeu nu a facut pe placul niciunei parti ci a redat altora bucuria intalnirii cu EL si prin acele locuri. Fiecare parte si-a avut scopul propriu, subiectiv clar, dar din ciocnirea acestor parti a iesit un lucru bun: acela ca oamenii IL cauta pe Dumnezeu, ca vin sute si sute de persoane in fiecare duminica la biserica manastirii.

Ca sa va faceti o mica imagine despre aceasta manastire, va invit sa cititi un reportaj de vara din acest loc, pentru ca apoi sa reveniti aici, dupa ce-l parcurgeti:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2017/08/05/traseu-religios-la-manastirea-turnu-si-traseu-turistic-din-busteni-la-azuga/

Acum, dupa ce ati vazut imaginile din acel articol, sa mergem mai departe. Imi propun sa semnalez si sa corectez, fara alt scop decat acela de informare, unele aspecte observate la Manastirea Turnu.

Pe peretele nordic, la exterior, cum ajungi la manastire, gasesti un panou prins de zid. Acesta:

In august anul trecut, nu prea l-am inteles. Am dat vina pe nestiinta mea, pe graba, ca nu cunosteam geografia locurilor. Vedeti 4 biserici, iar una este chiar in interiorul unei constructii mai mari. Mai apare si termenul „Leaota”. In pliantul manastirii veti gasi ca este vorba de „raul Leaota”. De fapt, este un parau si unul destul de mic. O greseala ca si aceea din zona Comarnic. Daca mergeti pe DN1, veti vedea pe la Comarnic, la un pod, un panou pe care scrie… raul Batraioarei. Insa, pe panou a stat scris la inceput: Paraul Batraioarei. Nu stiu cum a disparut „Pa” iar azi a ramas doar „raul”, astfel incat toata lumea numeste valea cu putina apa drept… un rau 🙂

Panoul de mai sus nu ajuta vizitatorul! Respectivul panou este montat in asa fel incat induce in eroare pe oricine nu are un anumit exercitiu geografic.

In loc sa se fi optat pentru un panou simplu, gen: „Dvs. sunteti Aici”, in fata – Biserica lui Antonie, in stanga – Biserica lui Vladislav, in dreapta – Biserica Rosie, s-a ales un astfel de panou. Pana si acesta ar fi fost usor de inteles daca nu ar fi fost montat pe zidul manastirii. Panoul este pus pe zidul nordic al manastirii dar tu il privesti pe axa N-S, deci nu corespunde cu ce vezi in stanga sau dreapta. Ca sa intelegi asezarea in teren, ar trebui sa iei panoul in maini si sa-l sucesti in directia din care ai venit. Exact cum ai face cu o harta, o asezi spre Nord.

La astfel de obiective nimeni nu-ti sta de exercitii geografice, sa-ti caute Nordul. Trebuie sa fie cat mai simplu. Plus ca drumul de acces nu este redat.

O alta greseala: lipsa sagetilor ce indruma vizitatorul spre fostele biserici, actuale obiective. Trebuie pentru fiecare biserica un indicator, altfel omul nu stie ce are in fata ochilor.

La Biserica Alba.

Din fata intrarii manastirii vezi in stanga o constructie ciudata:

Biserica Alba, restaurata, cu un frumos istoric, este obturata de constructia aceasta stupida. Nu inteleg cum s-a aprobat o asemenea prostie care nu acopera sau protejeaza biserica, ci urmele unor terme, adica niste pietre noi puse cam pe unde s-au gasit fundatiile termelor. Se putea face ceva de o mai mica dimensiune, mult mai estetic.

Acopera sau „protejeaza” acele fundatii de pe jos :)) Inteleg din ce in ce mai bine cum de astfel de proiecte se aproba. Trebuie sa fie cat mai urat, cat mai mare si evident cat mai costisitor. Daca aceste conditii sunt indeplinite, e bine pentru toata lumea. „Uita-te tu!!!” 🙂 Au conturat cu pietre noi niste urme romane, nici vorba de pastrat patina timpului sau de o punere in valoare a fundatiei, la zi, dupa care au pus niste pietris printre ele. „Ce conservi ma’ tu aici? Piatra noua?” :)) Pai daca asfaltam/reconditionam un vechi drum roman, ce faceam, ii puneam si acoperis? 🙂 Asta este una dintre cele mai evidente dovezi de prostie, de incultura, de interese congruente cu istoria din alte motive…

Dupa „restaurare”, au construit onduleurile aceastea uriase, urate, pentru „protectie”. „Viziunea” autorului mi se pare „fara egal” intr-o tara normala, tipica insa cand vorbim de abordarea istoriei de catre „expertii” din tarile „balcanice”.

In panou se vede o imagine aeriana cu o biserica mica si un imens acoperis „protector” deasupra „termelor”. Mai este si o alta imagine cu ruinele vechi care au fost acoperite, „conservate”, fara sa fie lasat un martor macar… Bine, asta nu a tinut de Biserica, a fost altceva. In mod evident, Biserica era interesata de construirea acelui patrulater in jurul bisericii lui Antonie Voda. Ca se mai facea ceva si pe langa, nu era nici rau, nici bine, era de lucru pentru toata lumea. Cand toti lucreaza si fiecare e pe partea lui, „e bine boss, asa trebuie sa fie!”

Ma uit eu si zic: „Ba,’ „dormition” se zice la „Adormire”? Ma interesez spre seara si da, asa se zice. Este o chestie de detaliu ca sa spun asa. Catolicii spun „Assumption”, iar ortodocsii „Dormition”.

O constructie ondulata si de asemenea marime, poate mergea pe la Sarmizegetusa… nu aici, unde ai cimentat niste pietre oarecare :)) Eu tot ma intreb de multe ori, oare pe astia, care fac asemenea traznai, nu-i intreaba nimeni de sanatate? Cum de pot sa se ocupe de ani de zile de istorie si restaurari cand au asemenea idei? Tot ma gandesc de ieri, de cand am vazut cascadoria asta, sa fac o adresa la Comisia Europeana si sa intreb, asa trebuie cheltuiti banii?

Orice student de anul I la Arhitectura ar fi gandit ceva mai util si mai frumos.

Tot despre Biserica Alba restaurata din fonduri europene. In interior, arata bine, daca te uiti pe geam evident. Pentru ca o alta greseala este aceea ca aceasta biserica este mereu inchisa:

Desi este pentru toti, de 3 ani nu se viziteaza. Pe hartie, orice se face din bani europeni se viziteaza gratuit. Cum este de exemplu, Centrul „Alexandru Beldie” al Administratiei Parcului Natural Bucegi din statiunea Busteni. Ridicat din bani europeni, acesta este zilnic deschis. Orice turist viziteaza, se informeaza in mod gratuit. Vreo 5 ani un astfel de obiectiv se tine gratuit la dispozitia publicului. Nu e de la mine, este o prevedere legala cand manevrezi fonduri europene. Dupa 5 ani, poti pune taxa de vizitare.

La manastirea Turnu nu poti vizita nici Biserica Alba si nici Muzeul. Daca intrebi de muzeu, ti se spune ca nu e gata. Insa acolo unde trebuia sa fie muzeu scrie „secretariat”. Dupa 5 ani se vor putea vizita ambele obiective pentru ca atunci va putea fi si o taxa impusa. Pana atunci nu se poate respecta o conditie obligatorie in derularea proiectelor cu astfel de fonduri.

Cand iei pliantul manastirii, afli cateva detalii in plus. Bineinteles, acest pliant costa doar 2 lei si este destul de slabut. Afli insa ca pisania vechii bisericii, unde se mentioneaza numele lui Vlad Tepes este „in muzeu”. Adica la secretariat 🙂

Captura de pe site-ul manastirii: manastireaturnu.ro

Privind pisania mi-aduc brusc aminte ca am vazut ceva si nu am dat atentie… Nici nu aveam cum pana nu am vazut aceasta imagine.

La pangar mai afli de pe un afis ca o icoana veche, facatoare de minuni, imbracata in argint, de cand mai era biserica intreaga, deci dinainte de 1900, se afla la o manastire de pe muntele Athos. De ce oare nu or fi cerut-o inapoi? O fi greu, nu le-o restituie…

Cine stie, poate e cineva de acolo specializat si el pe fonduri europene, ma gandesc ca poate chiar a devenit un limbaj pan-european. O donatie europeana nu strica nimanui.

Mai sunt greseli dar acestea nu trebuie expuse public pentru ca ele privesc pe cei de acolo. Insa ultima pe care o semnalez este ca in biserica, cele mai importante portrete nu sunt denumite. Toate au nume, mai putin acestea:

Probabil, a scris candva cine sunt acesti ctitori. Azi, afli din pliantul manastirii ca ar fi domnitorul Constantin Brancoveanu si doamna Maria. Eu nu stiu daca e asa. Intai, trebuie citit prin documente de inceput de secol XX. Fara sa citesc in pliant, la prima vedere mi s-a parut ca ar fi Matei Basarab. Este o simpla impresie, poate fi Brancoveanu 🙂 Sa ma uit acum prin arhive…

Da, cica ar fi Brancoveanu pictat cand e tanar. Oare aia o fi barba sau guler? Mi se paruse barba. Costumul domnitorului a fost initial rosu cu albastru. Deci nu au nume aceste personaje. Ar trebui semnalizat.

Si nu e ultima eroare, mai trebuie spusa una 🙂 In biserica este o placa de mormant. In alte biserici, de regula traducerea inscriptiei este afisata in apropiere. Aici nu este, deci am sa-i rog sa puna una.

Si imagini pe larg, cum se zice…

Din biserica lui Antonie Voda:

Antonie Voda si Neagoe Basarab

Diferente intre pictura veche si cea noua. Pictura veche mai exista doar pe cativa metri patrati.

Biserica lui Vladislav:

Soseaua trece chiar pe langa gard

Manastirea o vedeti in fata iar Biserica Alba in stanga. Deci, biserica lui Vladislav o poti rata usor, mai ales ca nu este un indicator spre aceasta.

 

Spre Biserica Rosie:

Nu aveti cum sa nu fii auzit de celebra miere Turnu. In drum spre Biserica Rosie, vedeti pe stanga stupii… Gasiti in pangarul manastirii tot felul de produse naturale.

Aici se observa cel mai bine zidul vechi si zidul nou. Poate ca asa trebuia facut si la fundatiile romane.

Aici nu s-ar fi gandit la un acoperis ca la termele romane. In mod sigur, un asemenea acoperis in locul acesta, nu ar fi ridicat semne de intrebare. Pentru ca aici ai proteja niste ziduri vechi nu niste pietre oarecare, aduse de pe prundul garlei.

De final, sper ca am informat cum trebuie, aveti multe de vazut la aceasta manastire frumoasa. Pana la urma veniti pentru Dumnezeu si cei care sluujesc in acest locas..! De asemenea, un mijloc de transport sigur sunt cursele din Ploiesti, cu plecare de la autogara din zona Podul Inalt. Iata programul afisat langa statia din apropierea manastirii:

Biletul Ploiesti – Manastire este 4 lei.

Dezbaterea no.24: Ar trebui ca podurile de la Florei (Comarnic) si de la Izvor (Sinaia)… sa devina monumente istorice?

Iata si prima dezbatere pe acest an…

Vorbeam pe 15.01.2018 de primele poduri de piatra ce au apartinut actualului DN 1. Ca au fost ridicate pe vremea domnitorului Barbu Stirbei (1849-1853 si 1854-1856), fratele fostului domnitor Gheorghe Bibescu, cel care si incepuse lucrarile la prima sosea de pe Valea Prahovei.

Cel mai grandios pod al soselei initiale, a fost podul de la valea Floreiului, ridicat pe la 1855. Peste cativa ani, s-au incheiat lucrarile si la podul din zona Izvor, Sinaia.

Cat este de atunci si pana astazi? Ca sa fie rotund, sa zicem doar 150 de ani.

Ei bine, acele poduri exista si astazi, dar evident nu se mai circula pe acestea:

Podul de la Florei, pe raza Primariei Comarnic

Podul de la Izvor, pe raza Primariei Sinaia

Avem asadar, 2 martori mari ai istoriei din Valea Superioara a Prahovei. De ce sa nu le conservam, sa le reparam ici-colo, cat sa nu se mai cada pietre din ele?

De ce sa nu le transmitem generatiile viitoare sub forma monumentelor istorice? Cine stie ce tehnologii vor exista peste 50-100 de ani si poate atunci le vor conserva altii si mai bine…

Iata ce mi-a raspuns Directia Judeteana pentru Cultura Prahova, acelasi raspuns ajungand si la Institutia Prefectului, Ministerul Culturii si primariile mentionate:

Deci, Primariile Comarnic si Sinaia au si memoriul meu si instructiunile/sprijinul Directiei Judetene pentru Cultura.

Podurile nu sunt protejate de legea monumentelor istorice, ceea ce permite anumite interventii, adica toaletari, ca mai cresc arbusti prin crapaturi sau cimentat prin unele locuri…

Aceste constructii nu stau sa cada, dar au nevoie de unele reparatii pentru conservare. Ca de circulat auto, nu mai este nevoie, existand poduri moderne.

Intrebarile care apar, sunt diverse:

-Vor dori primariile sa faca acest efort?

-Nu cumva vor considera ca, de regula, istoria mai si costa? Si cum bugetul mereu e mic…

-Oare nu isi vor pasa raspunderea de la o institutie la alta? Ca nu sunt poduri ce tin de primarie, ca sunt poate ale CNAIR, Consiliul Judetean etc.? Cum am vazut bine intr-un articol anterior, referitor la situatia acelei balustrade de pod regal de la Castelul Peles? Care in cele din urma, nu apartine nimanui ca nu-i pasa nimanui, desi toti trec pe acolo…

-Localnicii ar fi de acord cu un asemenea demers cultural?

-In zilele noastre, se mai poate face distinctia ca nu sunt doar niste poduri vechi, nedemolate la timp de comunisti? Ca valoarea lor este inestimabila, parte a patrimoniului acestor locuri?

Stiu ca pe blogul acesta intra persoane de la ambele primarii, poate cineva va reusi sa explice si sa convinga pe aceia care pot lua niste decizii in acest sens. Iar daca si voi credeti ca podurile ar trebui conservate, raspanditi ideea/informatia. Chiar daca nu se va face nimic, macar se va sti care este treaba cu acele poduri. Si cum acestea nu vor cadea maine sau poimaine, cine stie, poate intr-o zi cineva va lua masuri corespunzatoare. Este important sa cunoastem, mai intai de toate!