O minune a naturii si un exemplu de civilizatie: Platoul Pietrei Mari

Uneori, lucrurile se petrec pe neasteptate si momentul te surprinde initial, pentru ca apoi sa iasa totul cum trebuie 🙂 Am ajuns pe platoul muntelui Piatra Mare, acum cateva zile. Muntele acesta, unul dintre cei 4 munti care inconjoara statiunea Predeal, este si el sit Natura 2000. La taierile din satelit postate de Facebook, nu ai zice ca este. Una este sa exploatezi ca la carte, si alta sa chelesti versanti cum am vazut pe la Timisul de Sus. Bine, si treaba asta este legala, pentru ca poarta numele de „taieri in parchete mici”. La ras se pot taia 2 hectare… dar este cu dus si intors chestia aceasta. Daca in acte scrii ca inclinatia versantului are o anumita valoare, poti taia. In teren, e posibil ca inclinatia versantului sa fie alta, si sa nu ai voie de fapt, sa tai. Asta se observa doar daca este cineva preocupat…

Iata insa cateva cadre montane care dau un suflu nou realitatii omenesti 🙂

In centrul Platoului este cabana Piatra Mare… o constructie mica dar primitoare.

Tot felul de frumuseti sunt inghesuite prin acest loc.

Brasovul il ai la picioare

Nu departe de cabana, sunt locuri perfecte de amplasat corturile.

Cu masina pe aici, nu cred ca se va ajunge in urmatorii 50 de ani.

Intr-o zi de week-end, platoul abunda de oameni, mai ales daca se anunta vremea buna.

Cu toate acestea, nu vezi un gunoi, un pet, un ambalaj, nimic.

Mai multe puncte de belvedere… acestea sunt perfecte pentru servirea mesei. Totul este sa ajungi primul.

Pe fiecare stanca se afla cate un grup de iubitori ai muntelui.

Prima stanca

A doua stanca

Monumente naturale care supravietuiesc in principal, pentru ca nu oricine poate ajunge prin aceste locuri.

Ruinele fostei cabane de pe Piatra Mare.

Prima cabana de pe Piatra Mare a aparut inainte de 1900.

In interiorul cabanei sunt tot felul de amintiri, este recreat un cadru istoric, cu imagini si obiecte de demult.

Cabana fiind mica, sunt cazati in primul rand cei care fac rezervare.

O schita cu traseele se afla in apropierea cabanei.

Dar, o chestie cu adevarat frumoasa, pe care nu o veti vedea niciodata in Bucegi de exemplu, din „ratiuni” evidente 😉 este amenajarea unui izvor nu departe de cabana si semnalizarea acestuia cum se cuvine.

Adica, prin acest munte unii se gandesc si la altii, spre deosebire de anumite locatii turistice unde nu ai incotro si trebuie sa cumperi de la acestea. Nu o sa vezi in Bucegi, un indicator pus la o cabana, care sa te indrume spre un izvor. Ideea este de a consuma de la cabana, ce sa-ti iei tu apa din padure :))

La Piatra Mare, lucrurile sunt altfel:

Spre izvor

Nu as fi bagat prea tare de seama, daca nu as fi auzit un turist ca intreaba pe cineva de la cabana, unde gaseste apa. Si acela i-a raspuns din bucatarie sa urmareasca marcajul ca izvorul e aproape. In Bucegi nu am auzit niciodata un astfel de sfat 🙂

Vreo 5 magarusi folositi la transportul celor utile pe la cabana, zburdau liberi printre floricele si oameni 🙂 Zici ca ai nimerit cine stie pe unde si te uiti asa, cum acest platou impleteste oameni si natura.

Poze cand plecam, oamenii apareau de pe diverse trasee. Mai toti treceau si pe la cabana sa comande cate ceva.

Pana si indicator spre o toaleta aveau 🙂

Da, si sunt si jnepeni pe acest munte. Cineva ma intrebase mai demult.

Asadar… e foarte frumos si pe aici, de stat pe iarba cu orele. Trebuie sa ajungi pe aici undeva pe la 9 dimineata si sa cobori pe la ora 16. Sa fie si zi frumoasa… sa ai timp sa simti ca ai stat in natura.

Prin Valea Rea-Cumpatu-Poiana Tapului

Cateva imagini dintr-o zi… in care am fost sa vedem daca este vreo urma de acel vitel de cerb. Nimic! A supravietuit sau l-a mancat vreun lup…

Lacerta agilis

Valea Rea

Frumusete in muntii Baiului

Colt de rai

Coborare

Acela „descult”

„Sunetul Muzicii” in al 6-lea an

Sambata, ora 16, in holul de onoare al Castelului Pelisor… niste tineri artisti, aflati in primul lor turneu national, au reusit sa incante asistenta.

Publicul a fost mai numeros ca niciodata… cred ca rareori am vazut atatea persoane in randul spectatorilor.

Sa citez… este mai bine 🙂

„Un rol important la realizarea spectacolului “Tales” l-a avut Ioana Flora, una dintre cele mai apreciate actrițe ale noului val cinematografic românesc.

A fost o memorabilă îmbinare între muzică, poezie, scrisori de dragoste, între arta sonoră imaginată de compozitori ca: Jean Baptiste Barriere, Sebastian Lee, Johann Benjamin Gross, Jacques Offenbach, Camille Saint Saens sau David Popper şi arta înveşmântării cuvântului în texte profunde semnate de Victor Hugo, Franz Kafka sau Charles Baudelaire. Seara s-a încheiat cu piesa “La capătul lumii”, scrisă de Diana Gheorghiu pe versurile poetului Ioan Flora, tatăl actriței invitate. Lucrarea a fost prezentată în primă audiție cu prilejul turneului amintit și s-a bucurat și de participarea sopranei Veronica Anușca. A fost o recreare a unor lumi speciale în care publicul, avid de inedit, de frumos s-a lăsat condus de artiști adevărați. ” – spune blogul https://stagiuneasunetulmuzicii.wordpress.com/2016/03/26/sunetul-muzicii-un-nou-inceput/

Iata si cateva imagini cu violoncelistii Ella Bokor si Mircea Marian, cu actrita Ioana Flora si soprana Veronica Anusca.

a

b

c

d

eSoprana

f

g

hCe mai, a fost un concert deosebit. Este frumos sa vezi ca mai sunt multi tineri care se implica si cred in ceea ce fac.

Cred ca aceasta este cheia dezvoltarii si promovarii unui oras… fiecare face tot ce tine de el… cu orice ocazie si in orice zi. Creaza, pune in miscare, face sa se intample. Ca sa vina oamenii, trebuie sa se intample…

De week-end

Ieri a plouat in Valea Prahovei, prima ploaie, cred, pe anul acesta. Acum, la 8 a.m., muntele este in ceata, dar niste raze de soare tot isi arunca pe ici, pe colo, peste padure, cateva raze… s-ar putea sa fie frumos mai tarziu 🙂

1

2

3

4

5

Un week-end cat mai reusit! 😉

Intr-o toamna calda, rece, trista, frumoasa

Mai trebuia senina si innorata. Cred ca azi a cazut prima bruma in Valea Prahovei. Pe Bucegi cazuse ea de mai de mult. Cum a iesit soarele, ca este o zi perfecta de toamna, a inceput sa ploua cu frunze. Mii de frunze asterneau un covor de la Sinaia la Busteni.

La Sinaia, parcul era o splendoare. Aleile erau sub frunze. Foarte buna ideea de a nu se matura; cel putin pentru o saptamana este o idee faina. Parcul plin de oameni, care isi plimbau picioarele prin frunze, stateau pe banci si acestea cu frunze, copii si batrani:

0

2

3

4

5

6Aici este pe Aleea Nifon, spre manastire

7

8

Si pe la Busteni:

9

10

11Erau si oameni pe la Cruce

12

13

14

15

16

17Cantonul Jepi, mai trece o iarna peste el, a 105-a…

Din nou la Sinaia, prin imprejurimile castelului Peles:

18Statuia ctitorului Romaniei moderne… si turisti pozand prin preajma sa

19Carol I

20

21

22

23De spus ar fi multe, dar pentru data viitoare! Azi este pauza de poze!

Arhitectura: balcoane, verande si terase; Un tunel si transporturi lemnoase

Mai multe poze, mai putine cuvinte 🙂 Frumosul, in viziunea mea, se mai traduce si prin anumite aspecte ca acestea de mai jos:

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

Tunelul:

1

2

Ieri, prin centrul Predealului, sosind dinspre Cioplea… 3 transporturi lemnoase:

3

5Unul dupa altul

6Trebuie vazut, cred ca se defriseaza ceva de anvergura…

O vale desprinsa din povesti: Valea Jepilor

Se poate spune fara niciun dubiu ca traseul turistic pe Valea Jepilor este cel mai dificil din intregul Abrupt Prahovean. Dar, valea, are in aceasta perioada si o sumedenie de elemente atractive: peisaje, cascade, pasari, fluturi, mirosul ierbii, capre negre, telecabina trece pe deasupra, poduri de zapada, flori diverse etc… efortul parca trece pe un plan secund cand vezi atatea minunatii. Sa mai fie si vreme buna…

Cateva poze de ieri:

1aCam de pe aici incepe mai serios traseul

1O poienita in care dimineata devreme pasc caprele negre

2Ce scara naturala superba!

3Pe acolo te strecori in imparatia nordica a Jepilor Mici, salbaticie pura

3bInceputul vaii… la poza ne gandim

4Mici praguri de apa, fiecare cu propria poveste. Ai nevoie de o zi intreaga sa le asculti, sa urci si sa cobori fara a iesi din vale.

5Sa fii in acest peisaj, parca simti asa cu totul altceva 🙂

6Multi metri de zapada, dedesubt cad intruna picaturi de apa din acest pod… si totusi mai dureaza pana se topeste.

7Inca nu dorim sa ne prezentam, cautam o cale sa fugim 🙂

9De aici este bine, este o distanta convenabila 🙂

8Sa mai si urcam ca daca nu ar fi un pic dificil… nu ar fi frumos

10Cascada Caraiman sau a Vaii Jepilor, este cunoscuta sub mai multe denumiri. O frumusete… sa o privesti. Din cand in cand, vantul se baga si el in seama si atunci ii azvarle apa in evantai…

O sa inchei cu niste fluturasi surprinsi la o sueta:

11Se mai numesc popular si fluturasii cerului… lesne de imaginat cat am stat privindu-i, pozandu-i.