Top 20 Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi…oameni si fapte intr-un sit comunitar

Ne regasim in al saselea an… la a sasea editie de Top 20 🙂 Doar este Ignatul.

Sa citim putin despre ce au facut unii si despre ce nu au facut altii 🙂 Nicio editie si niciun an nu seamana…

Cea mai periculoasa actiune de salvare desfasurata in Parcul Natural Bucegi a avut loc in noaptea de 13/14 decembrie 2014, cand echipe ale formatiei salvamont din Busteni au intervenit pentru a salva doi alpinisti blocati intr-un perete din Abruptul Caraimanului. Fiind frig, sufla vantul, era gheata si zapada (in astfel de conditii, fiecare minut este important, si pentru cei accidentati, si pentru salvatori), echipa formata din Laurentiu Paraschiv si Stefan Petrut a traversat portiuni periculoase fara asigurare, riscandu-si vietile pentru a-i salva la timp pe alpinisti. O poveste tinuta sub tacere, probabil din cauza unor reprosuri ca si-au asumat niste riscuri, desi ar fi trebuit sa fie pe prima pagina…

Autoritatea locala cea mai preocupata de conservarea trecutului istoric a fost in acest an: Primaria Sinaia.  Administratia sinaiana a restaurat doua monumente importante: „Cartea Americanilor” si „Monumentul de pe Molomat”.

Nu exista concurenta pentru titlul de cea mai buna institutie culturala a zonei, deoarece a existat mult interes, multe evenimente de anvergura, multa munca, astfel ca acest binemeritat titlu ajunge la Muzeul National Peles.

Cea mai frumoasa competitie de alergare montana desfasurata in Parcul Natural Bucegi a fost… Nu, nu a fost Marathon 7500, din cauza vremii… ci Ultramaratonul Bucegi-Leaota, organizat de Salvamont Dambovita.

Cei mai buni oameni ai mediului din Parcul Natural Bucegi, pentru a nu stiu cata oara consecutiv, sunt domnii Clementin Negutescu de la Administratia Parcului Natural Bucegi si Stelian Soare, carora eu le port un deosebit respect pentru ceea ce fac. Mereu i-am vazut implicati.

Cel mai bun om al legii din Parcul Natural Bucegi, de asemenea un titlu acordat consecutiv 🙂 merge la jandarmul montan Eugen Petroiu. Cu el esti prieten pana la lege, ai incalcat legea, te-a amendat. Poti sa suni pe cine vrei, el o stie pe a lui, este pus sa reprezinte legea si sa o aplice, asa ca asta face. Din pacate, in Romania, astfel de oameni se confrunta cu diferite probleme, daca maine isi pierd serviciul, ca au deranjat nu stiu ce politician indeplinindu-si atributiile, noi nu stim sa-i aparam, nu stim sa fim de partea adevarului. Ar trebui sa nu ne mai fie frica si sa nu mai fim complici prin tacere, pe principiul ca nu ne afecteaza. Oriunde se produce o nedreptate in sistem, ne afecteaza mai devreme sau mai tarziu…

valea prahovei

Cea mai profesionista institutie de salvare montana ramane si in acest an Centrul Montan al Jandarmeriei situat in Sinaia. Efectiv, nu pot fi depasiti de nimeni instructorii montani… sunt foarte buni.

Titlul de cel mai bun salvamontist din Bucegi ajunge la Geo Badea de la Salvamont Dambovita, un om meticulos, cu actiuni concrete, eficient, serios si modest.

Pentru ca ani la randul, Consiliul Judetean Dambovita, in afara de a distruge Parcul Natural Bucegi cu tot felul de proiecte nebunesti nu a facut altceva, ei bine, in 2014 au facut primul lor lucru bun 🙂 Au reamenajat Pestera Ialomitei, cel mai atractiv obiectiv speologic din acest parc natural. Astfel ca la ei merge titlul de cea mai buna investitie efectuata in Bucegi in 2014. Trec peste faza cu urmarirea liliacului carn, specie periclitata, de interes european si alte povesti atasate… 🙂 Eu nu stiu cum de nu-i ia cineva de ghiuverca pe astfel de saltimbanci, atunci cand propun asemenea prostii… sa risipesti o caruta de bani cotrobaind prin cotloanele muntelui dupa un liliac pe care tot tu l-ai gonit din mediul sau, atunci cand ai aplicat proiecte ce nu respectau conditiile prevazute in acordul de mediu. Tot felul de oameni, de la tot felul de institutii, cautand de zor liliacul pe toate coclaurile… Asta se cheama doar prostie, cheltuieli cu scop bine tintit si demagogie. Insa Pestera au facut-o frumos… recunosc acest lucru 🙂

Cea mai stupida actiune din Parcul Natural Bucegi a apartinut celor de la Complexul Piatra Arsa. Ei au demolat cabana veche, o anexa pierduta prin niste constructii urate, fara nicio logica. De fapt, cea mai mare „tiganie imobiliara” din Bucegi acolo o gasesti. Acea anexa ce strajuia intrarea in restaurantul complexului, de fapt, era cabana originala, ridicata in anul 1935 de catre vanatorii de munte, pe cand aveau acestia cazarma la Sinaia. Incultii de azi, in loc sa integreze cabanuta intr-un proiect estetic, au pus buldozerul pe ea si au inceput sa ridice o alta constructie, chipurile mai frumoasa 🙂 Nimic nu este mai frumos ca originalul… si-au dus istoria la gunoi. Grinda principala a cabanei, carata cu spatele tocmai din Sinaia de catre vanatorii de munte, au bagat-o pe foc.

Cele mai slabe institutii in domeniul mediului din Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi au fost Comisariatele Judetene ale Garzii de Mediu si subunitatile Romsilva. Nu au facut mai nimic, nu au deranjat sau doar au taiat lemne.

Cea mai mare si mai benefica realizare in domeniul turismului si al protectiei mediului apartine Administratiei Parcului Natural Bucegi… si o reprezinta ridicarea si punerea in functiune a Centrului de Vizitare al Parcului Natural Bucegi de la Busteni.

Cea mai buna institutie/organizatie implicata in domeniul protectiei mediului, prin actiuni constante, cu tone de sare introduse in habitatele caprelor negre, hranirea animalelor la timp, combaterea speciilor invazive si oprirea actelor de braconaj, este fara niciun dubiu Asociatia Hubertus, gestionarul Fondului Cinegetic 25 Sinaia.

fc25sinaia

Cele mai bune unitati turistice din Parcul Natural Bucegi, unitati cautate de oamenii de munte, unitati care stiu sa se promoveze, sunt: Cabana Bolboci si Terasa „La Sami”. In treacat, as aminti si de cabana Malaiesti, cautata de montaniarzi din cauza pozitiei sale izolate.

Surprinzator, cea mai cautata unitate turistica din Bucegi  a fost, in 2014, Terasa „La Sami”. Se promoveaza bine la festivalul Sinaia Forever, administratorii stiu sa se adapteze cerintelor, au si o pozitie buna, glume bune… Au inceput sa se contureze niste lucruri in folclorul montaniarzilor: ceaunul celui de la cabana Bolboci, pastrama lui Sorin Aldescu de la Cota 2000, ceaiul de la Diham Phoenix, micii si costita de „La Sami”, bulzul de la Stana Regala, servirea prompta a doamnelor de la cabana Omu. Nu am mai auzit nimic de cabana Poiana Izvoarelor, pentru ca o evita toata lumea… doar un hain si dusmanos element faunistic vietuieste pe acolo 🙂

sapatura

Cea mai frumoasa intentie de restaurare cultural-istorica a apartinut, in 2014, Primariei din Busteni. S-a incercat restaurarea monumentului de pe muntele Caraiman. Aceasta intentie va continua si in 2015, pana la urma, sigur se va face ceva si cu acel monument. Trebuie consemnata aceasta initiativa, pentru ca s-a muncit mult la depunerea proiectului, au fost implicati functionari, arhitecti, multi alti specialisti.

Apropo de Busteni, cel mai bun articol pe care l-am citit in acest an in zona noastra, a fost scris de Cristi Achim de la Ziar de Busteni. Bine, or mai fi fost si altele in presa scrisa sau pe la altii in domeniul virtual, trec si peste faptul ca imi place satira lui Dragos Patraru, pe la el intru ca sa rad… eu, insa, pe acesta l-am retinut 🙂 Articolul lui Cristi este Vorbe-n gura 4… are un umor aparte 🙂 http://ziardebusteni.ro/2014/11/04/vorbe-n-gura-4/

Este primul an cand vad ca Biserica se implica in diverse actiuni prin zona noastra. Vreau sa subliniez lucrurile care mi-au placut, despre cele care nu mi-au placut, de genul constructiei uriase de la Pestera Ialomitei, situata prin padure, am mai scris. Sunt tot felul de chestii pe care le face Biserica de cand Prea-Nefericitul Daniel a ajuns patriarh… care, daca nu poate inmulti painea si pestii, face ce stie mai bine: inmulteste banii 😉 Daca omul asta a ajuns sa numeroteze lumanarile, ce mai poate fi spus? Din chestii din acestea mici, iti dai seama cata avaritie are… ba’, sa numerotezi tu lumanarile, este de plansul lumii 🙂 🙂 Oamenii nu i-ai numara… si te mai miri ca au unii ceva cu Biserica. Eu, personal, nu am ceva cu Biserica, ma deranjeaza anumite chestii, imi plac altele… nici nu rezonez cu ideea petitiilor contra Bisericii. Daca oamenii ar crede in Dumnezeu, daca slujitorii Domnului ar crede in EL, astfel de lucruri nu s-ar intampla. Deci cea mai mare implicare in viata sociala din Valea Prahovei a apartinut in 2014 Bisericii Ortodoxe. S-a sfintit biserica mare a manastirii Caraiman, s-a sfintit pictura noua de la Biserica Domneasca, s-a sfintit locul unde va fi ridicata o bisericuta pe Bucegi, zona Baba Mare, desi mergea una mai degraba in soclul Crucii de pe Caraiman, s-a sfintit crucea de pe Molomat.

Ceva care imi place…

Ceea ce nu ma opreste de la precizarea ca exista un job la mare cautare in zona noastra, pentru care sunt aplicanti fara numar. Doar unul castiga, fiind doar un post. Daca va tine CV-ul si aveti cu ce 🙂 puteti incerca sa aplicati pentru jobul de Prea-Sfant Maturator de Bazin la manastirea Caraiman. Este simplu de tot, faci curat la pesti. Curat, adica strangi banii sa nu moara pestii… super job. Am aplicat si eu de vreo 100 de ori, dar concurenta este acerba, luptele seculare, probele grele, totusi, speranta moare ultima si inca nu a murit. Este o gluma, clar, dar, in opinia mea, asta este cel mai bun job din Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi.

Premiul pentru adanc spirit civic si pentru magnific interes dovedit in protejarea padurilor merge la comunitatile locale din Valea Prahovei si la Politia din aceste statiuni. Din data de 8 octombrie, de cand a devenit functional Radarul Padurilor, si pana in prezent, nici macar 5 cetateni nu au apelat nr. 112 sa anunte un transport de lemne observat ca iese din padure… nici Politia nu a prins pe nimeni. Exceptand amaratii prezentati drept trofee televiziunilor ca au fost capturati in fapt… pe cand luau lemne de foc din padure, sa se incalzeasca acasa 🙂 Deci, ca sa intelegeti, nu este vorba nici pe departe ca totul este lapte si miere, toata lumea este deconectata, dezinteresata, putini se mai agita sa vada cum stau lucrurile si, fiind cazuri izolate (Orasul Busteni si Hello, Busteni de pe FB), sunt catalogati nebuni, cu probleme… oamenii stau linistiti, nimeni nu vrea probleme, dar toti vor sa traiasca bine 🙂 Bine, in doua saptamani as demonstra cum stau lucrurile, de fapt, dar unii vor zice ca vreau sa ma laud, altii ca m-a pus cineva sau ca tot nebun am ramas… asa ca imi ocup timpul cu ce tine de mine, nu tine de mine sa fac si treburile altora, chiar daca le-am mai facut, am niste proiecte de finalizat, o carte de terminat, diverse… si apoi, cand vezi atatia fricosi, te intrebi pentru ce, avem soarta pe care-o meritam. Este simplu sa opresti transporturile ilegale de lemne, dar nu se vrea… sau, mai bine, sa inchei cu o replica pusa in gura lui Adrian Nastase: „Am facut puscarie pentru un partid de idioti”. Cat am ras cand am vazut chestia asta 🙂 🙂 🙂 Unii umbla dupa etnici care fura cetina de brad si altii le vantura pe sub nas tiruri de lemne…

Cea mai mare aberatie din zona noastra, ceva mai urat nici ca s-ar fi putut inventa in acest an, apartine primarului din Azuga, dl. Samson 🙂 De cand am auzit-o si de cate ori imi aduc aminte de ea, mor de ras 🙂 🙂 🙂 Omul asta…. 🙂 🙂 🙂 Deci, sa iau un ton serios, domnul edil a declarat ca face pe muntele Sorica, el-institutie si cu un libanez-societate… o statiune cu locuri de cazare… cat are tot Busteniul. Bun pana aici, omul viseaza, nu este ceva rau 🙂 Dar cand a scos perla ca va incasa de 3 ori bugetul localitatii pe care o conduce, adica 5 milioane de euro din taxe si impozite, a fost deja prea mult. Asta-i SF de la cap la coada, amice! 🙂 Pai pierzi numarul milioanelor de euro investite, nu amortizezi investitia nici in 50 de ani… Mai bine furi acesti bani, te duci la puscarie si tot iesi mai repede decat s-ar amortiza investitia.

lacat vechiIstoria consemneaza ca de pe Sorica s-a tras cu tunul la greu in primul razboi mondial, ca de, veneau invadatorii, dusmanii patriei… sa mai poti trage si in 2015, fie si cu alt tip de ghiulele, ma cam indoiesc. Cand o baga un Blitzkrieg DNA-ul, nu stiu ce se mai alege de elanul nostru patriotic. A, dar ce sa ne complicam cu de-alde d-astia, procurori, politie, ce sunt astia, ce bani au ei… doar s-au mai vazut eroi autohtoni care inconjurau de unii singuri cate o companie inamica si apoi, neavand ce face, aia tot nu voiau sa se predea, i-au lichidat pe toti… si BUUUM! Cand s-au trezit, erau toti intr-o celula la povesti… despre tunuri din sudul Libanului aduse la Sorica in varf 🙂

Ne revedem la anul, de Ignat… cu alte povesti, titluri, pamflete si elogii, dedicatii si mustrari 🙂 Sa fim sanatosi pana atunci!

Reclame

Parintele Gherontie, Manastirea Caraiman si despre moarte

Nu stiu, poate mi se pare mie, dar nu vi se pare si voua, unora, ca parca se moare mai repede in aceasta perioada? Bine, trebuie sa mai si murim, asta intelege oricine, doar ca de vreo doua luni de zile, se moare asa, intruna. Mor tineri si batrani, mor pe neasteptate.  De aceea, mi se pare mie ca se moare mai repede. La prieteni, rude, cunostinte, amici, vecini, etc., le moare de la o vreme cate cineva.  In fiecare zi, la cate o biserica din Sinaia sau Busteni, trebuie sa fie un mort.

10Sa trec la manastirea Caraiman… am ajuns ieri pe la aceasta manastire aflata sub tutela directa a Patriarhiei. Complexul manastiresc este foarte mare, se mai fac si lucruri bune, adica vin elevi, actiuni educative… este si un Centru Social.

1Poteca spre manastire. Este si drum auto, dar mie imi place pe aici, sa simti ca ajungi la o manastire, nu la un magazin de pufuleti si biscuiti

2

Predica de final, am ascultat-o de la inceput, s-au spus vorbe frumoase, miscatoare.

La iesirea din manastire, aceleasi figuri, cel putin 15 persoane cu diverse indeletniciri prin fata portilor. Oameni care supravietuiesc apeland la mila altora sau vanzand ghiocei, cosulete cu flori. Unul cerea bani pentru inmormantare, poate o fi adevarata cererea lui sau poate nu. Ideea nu este aceasta. Acesti oameni stau pe la portile manastirii in care se propovaduieste iubirea de Dumnezeu, iubirea de alti oameni. Esti cu mult mai obligat fata de Dumnezeu si fata de ceilalti oameni daca stai intr-o manastire, decat un oarecare din lume.

4

Din punctul meu de vedere, acei oameni amarati sunt ai manastirii. Pentru ca si ei il cauta pe Dumnezeu, dar altfel, la un nivel mai primitiv. Deci, ei vin la manastire, -nu intra in ea pentru ca nu li se permite-, tot pentru Dumnezeu, numai ca vin altfel. Iar Dumnezeu ii tine sanatosi, prin frig si vant, pentru ca noi sa-i vedem. Dar putini ii vedem. Eu nu fac parte dintre cei ce ii vad, nu mi-as permite sa spun asta.

Spunea cineva ca l-a vazut pe parintele Gherontie si ca arata foarte slabit. Boala l-a macinat. Probabil pentru el nu mai conteaza ce va mai fi, a vazut biserica mare a manastirii ridicata, finalizata. Asta ne spunea odata, mie si unor prieteni, prin 2007, ca vrea doar sa o vada ridicata… se ruga pentru acest lucru. Dumnezeu i-a dat mult mai mult.

6Acolo poate fi gasit parintele Gherontie

8In biserica mare

9

11

12

Mda, deci aceasta este lumea in care traim, o lume materiala, bazata mai mult pe instincte, la stimularea carora se lucreaza in diferite moduri, toate pentru a directiona marea masa spre ceva ce i-ar fi folositor unuia sau altuia. Si totusi, daca nevazutul reprezinta ceva mult mai mare decat materialul? Poate ca suntem doar personaje dintr-un imens film, unde doar regizorul stie ce vom face peste un minut. Unde te uiti exista o logica, este clar ca o constiinta superioara pune lumea in miscare…

1aO parte din Bucegi, azi-dimineata

„Ceva se intampla mereu. Iar cand se intampla, oamenii nu vad intotdeauna… sau nu inteleg… sau nu accepta ceea ce se intampla.” („Demoni printre noi”)

Edificiile lui Dumnezeu sunt sufletele noastre, nu tot felul de constructii materiale.

O saptamana cat mai buna!

Schitul de pe Platoul Bucegilor

In acest an este posibil sa asistam la ridicarea unui schit undeva pe la altitudinea de 2000 m.  Pare o idee extraordinara daca gandim din punct de vedere turistic. Va fi cea mai inalta asezare monahala din tara, va aparea un nou obiectiv ce va fi inclus in turismul religios.

Sa vedem la ce tip de constructie ne vom astepta si care vor fi cerintele de mediu de respectat, nu ne referim la avizul celor de la Parcul Natural, oricum nu da nimeni doi bani pe el 🙂

Actul acestora nu mai are nicio valoare reala fiind doar o etapa in obtinerea tuturor avizelor necesare demararii constructiei. Prinsa intre interese puternice, lipsita de un sef care sa aiba diplomatie, viziune turistica si fermitate acolo unde este cazul, Administratia Parcului Natural Bucegi a devenit o simpla institutie de decor.

Au scapat fraiele protectiei mediului si in afara de rugaciuni pentru aria protejata nu mai au ce face. Sunt bune si acestea, dar cand Dumnezeu ti-a dat putere peste unele lucruri si nu vrei sa le indrepti atunci inseamna ca ai trecut in tabara adversa.

Aparitia unui schit pe Bucegi este cum spuneam o initiativa buna, ramane insa de vazut ce se va ridica si cand se va ridica. La deschidere, o sa incerc sa le propun tuturor sa-i lase onoarea de a trage primul clopotele, actualului sef al Parcului Natural, dl. Horia Iuncu. Avand in vedere trecutul sau monahal si vocatia sa innascuta de a „proteja” mediul, dansul este cel mai in masura sa traga clopotele Bucegilor. O sa achizitionez si un anume snur monahal cu vreo mie de noduri, fiecare nod insemnand o rugaciune   pentru dl. Iuncu…cine stie.

Va trebui atunci sa ma rog si eu, si altii, pentru cei care au tradat mediul si prin aceasta pe ei insisi, abatandu-se de la credinta. De obicei eu nu prea ma rog pentru mine ca sa nu pierd timpul cerand lucruri inutile. Doar i multumesc lui Dumnezeu pentru fiecare moment, pentru fiecare zi, i cer sa-mi ierte faptele facute cu voie sau fara voie. In rugaciunile mele cuprind pe toti, prieteni, dusmani, eu nu am ce sa cer pentru ca El stie mai bine ce imi trebuie.

Cu filosofia asta i-am speriat pe multi 🙂 .

Cu detalii amanuntite despre acel schit voi reveni pe viitor pentru ca este un subiect foarte interesant.

Azi, o noua lupta pentru stoparea ilegalitatilor din Parcul Natural Bucegi

S-a mai incheiat o zi plina din cele dedicate indreptarii lucrurilor in situl comunitar Bucegi.

Am fost din nou prin Capitala, la discutii cu cei mai importanti oameni ai mediului din tara. In ultimele luni am tot vizitat anumite sedii 🙂

Ce teanc mare de documente le-am lasat si lor…pentru ca lucrurile nu se schimba pe vorbe ci pe fapte. Iar de fapte ilegale nu duce lipsa aria protejata mentionata.

Multumesc unor cititori ai blogului care m-au asteptat cu masina lor la Gara de Nord si au stat dupa mine pana am incheiat treburile. Frumos gestul lor mai ales ca nu ne-am vazut pana azi niciodata, si-au luat din timpul lor de servici.

Tot ce pot sa mai spun este ca fiecare aspect adus de mine in discutie, a fost argumentat cu acte, ca ma ascultau minute in sir fara sa intervina…

De ce se intampla astfel de lucruri? Parca le potriveste o mana nevazuta, dupa cum spunea un amic…probabil pentru ca asa trebuie sa fie. Am facut-o si pe asta si nu am avut nici cel mai mic stres, daca s-ar stii doar jumatate din planurile mele de dezvoltare turistica si in acelasi timp de protectia mediului pentru Parcul Natural Bucegi, ar ramane foarte multi fara replica 🙂

Marturisesc ca mi s-a taiat putin din elan pentru cateva secunde cand am vazut ce persoane ma asteptau in jurul mesei pentru discutii.

Am lasat un teanc de recomandari marturie ca demersurile mele au „oarecare” sustinere, in total aveam 38, am mai pastrat o parte, pentru altadata, ca sa nu stresez. Multumesc anumitor reprezentanti ai statului care cred in ceea ce fac, in ceea ce pot face.

La polul nu prea opus cativa europeni interesati asteapta niste documente cu ce este prin situl Natura 2000 Bucegi, sunt foarte curiosi de faptul cum se aplica legislatia europeana de mediu la noi in tara…si acestia sunt de pe la Directia Generala de Mediu a Comisiei Europene, mai trebuie doar un pas facut…

Dovezi despre cum functioneaza legea in Parcul Natural Bucegi, „duium”, cred ca s-a convins si cel mai sceptic ca nu vorbesc sa ma aflu in treaba. Sa vedem insa ce masuri, decizii, iau „oamenii locului” dupa ce adevarul este scris negru pe alb in fata lor.