Monumentul Eroilor din WW2 de la Sinaia; Podul de lemn din Valea Cerbului; Despre dezbateri si…ceaiuri!

Pe la inceputul lunii, am fost intrebat despre un monument al orasului Sinaia. Este vorba de cel din zona Setu-Izvorul Rece, adica de monumentul eroilor din cel De-Al Doilea Razboi Mondial. Culmea, 🙂 nu prea stiam cine stie ce despre el. E ridicat in perioada comunista si poate de aceea. Nici pe net nu o sa gasiti detalii prea multe despre monument si cimitirul aferent.

Tot in apropiere de acest loc se afla atat cimitirul civil Setu cat si cimitirul eroilor sovietici.

Respectivul monument este singurul de altfel, care mai sta in picioare in zona Sinaia-Predeal din timpul WW2. A mai fost unul, al vanatorilor de munte dar l-au transformat comunistii. In anii trecuti, am semnalat Oficiului National pentru Cultul Eroilor ca mai trebuie tunsa iarba, rescrise numele eroilor ca abia se mai vedeau. Prin 2016/2017 au venit elevii Colegiului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza si au refacut scrisul. Plus ca au facut si curatenie.

Cimitirul Eroilor Sovietici, prin comparatie, este de vreo 10 ani, mult mai bine ingrijit decat cel romanesc. Am fost de curand si amandoua sunt azi la fel de curate. Abia de vreun an-doi, sunt la acelasi nivel.

Cimitirul Eroilor Romani din cel De-al Doilea Razboi Mondial

Soclul monumentului

Monumentul din WW2

Acestea sunt singurele informatii gasite despre cimitirul de la Sinaia din WW2:

….

Tot inainte de Pasti, am vazut pe Valea Cerbului cum un exploatator de padure a „asternut” peste parau un pod din busteni, peste care a pus pietris. O solutie foarte utila gasita in colaborare cu Jandarmeria Montana Busteni. Au fost dese reclamatiile ca distrugea albia, ca trecea prin apa, ca polua…

Acum s-a facut un pod! Deci s-a gasit o solutie buna pentru mediu.

Cica: ”bai, cat taie astia!” 🙂 Omul, cine o fi nu stiu, dar taie pentru ca este autorizat sa taie. Nu e pe acolo de capul lui!

Ma simteam obligat sa postez imagini cu podul pe care l-au observat cu siguranta si altii, pentru ca nu prea am vazut astfel de masuri:

Revin cu cateva consideratii referitoare la articolele cu dezbaterea de la Busteni, aceea din 12.04.2018:

  • s-a vazut ca reprezentantii Ministerului Mediului au venit cu vechiul Plan, au vorbit de o harta pe care se fac modificari dar care „era prea mare” ca sa fie publicata. Deci nu merge asa! Vorbesc ca prostul si treci tu ce vrei, iar eu vad cand s-o aproba Planul, daca ai introdus ce propun sau nu. Bine, eu macar nu am vorbit ca nu avea rost. Nu se inregistra nimic, nu se nota nimic. Imi pierdeam timpul. Nici modificari/propuneri nu am trimis. Daca nu ai trecut nimic din cele propuse de vreo doi ani si ai venit tot cu Planul vechi, nu are rost! Consider si acum ca e pierdere de timp.
  • am solicitat Ministerului Mediului organizarea altei dezbateri publice, unde sa fie prezenti TOTI cei din Parcul Natural Bucegi. Si sa nu fie ultima, ci sa mai fie inca o dezbatere sau daca nu, sa se raspunda argumentat fiecaruia de ce nu i s-au introdus modificari in Plan sau de ce i s-au introdus.
  • de asemenea harta de care spun ei ca ar exista si Planul cu propunerile, sa fie incarcate pe site inainte de aprobare. Nu una sa fie pe site si alta sa se aprobe.
  • daca nu filmam cu telefonul nu ramanea nimic din aceasta „dezbatere”. Nu ati fi vazut discursurile d-lui director Iuncu, d-lui primar Oprea, d-nei de la APIA…
  • multumesc celor care au trimis si la alte institutii link-uri catre acele articole cat si pentru distribuire 🙂 Am vazut cum personalitati ale zonei, distribuiau filmarile care-i avantajau si nu articolul dupa ce initial il apreciasera pe FB. Si-au retras repede aprecierea cand au vazut „buceginatura2000” 🙂 Haha! 🙂 Blogul asta nu e chiar pentru oricine. A comenta pe blog nu este un drept ci un privilegiu, in sensul ca nu public orice tip de comentariu, de dragul traficului, conversatiei. Cand o sa vreau trafic, o sa-mi fac un alt blog si vand biscuiti si pufuleti. Nu le place unora, acestea sunt regulile din 2009.
  • important este ca de ani de zile, acest blog are o abordare serioasa a realitatii, construieste, prezinta, observa… este in acord cu ideea mea de a pune o pietricica la o societate mai buna.
  • spunea cineva ca degeaba, ce am scris nu ajunge la cine trebuie din Minister. Si o sa-i raspund si aici ca intamplarea face sa am adresa personala a ministrului data chiar de cei din staff-ul dumneaei. Poate intreba si la orice institutie din Bucegi daca s-a auzit de ce am scris! In general, acest blog a tintit persoanele si institutiile de decizie care pot schimba si face ceva. Este o greseala sa se creada ca scriu ca nu am somn etc.

Si apropo de vizite, poate ca nu sunt chiar 2-3 cei care au citit articolul de duminica:

Eu vorbesc de un public tintit, nu de persoane intrate accidental pe blog. Poti avea 10.000 de cititori pe zi, veniti din toate colturile netului, se cheama ca ai trafic, dar impactul articolului e minim. Foarte putini au tangenta cu subiectul tau. Deci, chiar daca nu ne convine, blogul acesta are o paleta de cititori mai diferiti. Pentru astfel de oameni, merita sa-ti dai interesul.

M-a tot rugat un prieten sa-i dau niste ceaiuri… de multa vreme. Intre timp, a plecat din tara. Efectiv nu am avut timp sa ma ocup de problema. Ocazia s-a ivit cand asteptam un alt prieten si m-am gandit eu sa-l surprind cu un ceai, zic eu, nu chiar de ici, de colea. Adica iti trebuie timp si rabdare, sa-l aduni, sa-l usuci in anumite conditii, sa-l prelucrezi in anumite conditii.

O sa explic…

Florile de soc de exemplu, se usuca doar la soare, asa isi pastreaza culoarea. Important este sa nu-l misti prea mult ca se piarde polenul. Daca ti-l prinde vreun pic ploaia, trebuie sa-l arunci, fiindca prinde mucegai in timp. Apoi, mai trebuie rabdare pana polenul se transforma intr-un praf mai solid. Depozitarea si ambalajul sunt alti factori importanti si nici nu-ti dai seama cat de mult conteaza astfel de detalii in procesul final.

Fiecare planta cu regulile ei… cu momentul sau cand se culege. Afinul cu tulpina si fructe nu se usuca in buchet la verticala cum faceau batranii, pentru ca la uscare toate fructele cad pe jos si la revedere, ci la orizontala. La fel si chimenul, se taie cu foarfeca partea cu boabele…

Legat de asta, tot e primavara, as recomanda culegerea si uscarea florilor si frunzelor de macrisul iepurelui (Oxalis acetosella). Planta e mica si cam greu de cules dar asta nu mai conteaza 🙂 Acum e de cules cat e verde crud.

Dupa ce aduni din aprilie pana in octombrie plante de ceai, abia atunci poti spune ca ai toate ingredientele pentru un ceai adevarat de munte. Nu inseamna ca-l si ai pe loc. Mai dureaza pana ajungi la prelucrare.

Pana la urma, iese ceva cam asa:

Un lucru foarte important este ca plantele sa-si pastreze culoarea. De asemenea si mirosul specific. Nu poti tine menta langa zmeur…

Ce avem in acest ceai: afin (fructe, frunze si tulpina), sunatoare, o anumita cantitate de coada soricelului, fructe de macese, de corn, flori de trandafir de munte (o specie mai mica de maces cu flori ce miros puternic), soc (flori), menta in proportie mai mica (unele plante puse in cantitati mari schimba gustul), frunze de zmeur, frunze de mur, chimen, sovarv de munte (o planta care se pune in cantitati mici din anumite motive 🙂 ), cimbrisor de piatra, o planta careia i se spune busuioc de munte dar nu are treaba cu busuiocul, putina patlagina… si mai sunt cateva! E probat de ani de zile…

Sa nu inchei inainte de a spune ceva antologic…

Eram anul trecut la 7 Izvoare, in munte, langa lac. Nu singur, evident. Luam niste apa, doar e „a lui Zamolxe”, iesim si stam pe la drum o vreme, sa ne pregatim de intoarcere. „Lumea” bea apa pura din munte, subsemnatul savura 7Up… spre stupefactia unui prieten bun. Nu-i venea sa creada ca din atatea buruieni cunoscute si etc, eu beam o astfel de „nenorocire” 🙂 7 Izvoare, 7Up… fiecare cu ce are chef in unele momente.

Anunțuri

Dezbaterea no.22: Unde a fost Vama Prahovei?

Valea Superioara a Prahovei este astazi una dintre cele mai importante destinatii turistice ale tarii. In special, pentru cadrul natural, unitati turistice, partii si cateva obiective aparute mai ales dupa 1880. Pe scurt, sa vedem cateva repere:

  • sunt descoperite la Sinaia, in anul 1890, topoare din epoca bronzului, adica de acum 3800 ani. Clar locuia cineva pe aici sau macar tranzita zona. Pe acestea, pozate, le-ati vazut unii dintre dvs. in cartea „Predealul prin ochii tai”.
  • In 1358, Ludovic cel Mare, al Ungariei, mentioneaza un drum comercial pe Valea Prahovei. Acest drum nu era la acea data prea important. Era insa o ruta comerciala.
  • Foarte multi istorici si cercetatori atesta o vama pe drumul comercial al Prahovei in vremea lui Dan al II-lea, la 1422. Cercetand si eu, am descoperit un hrisov al lui Mircea cel Batran ce atesta o vama pe raul Prahova… exact in anul 1400.
  • La 1453 este atestat schitul Sf. Ana de la poalele stancilor cu acelasi nume.
  • Dupa 1500 apar localitati de tipul catunelor initial: Campina, Breaza, Comarnic. Mentionarea acestora in documente nu inseamna ca atunci s-au infiintat. Ele, cu siguranta, aveau ceva vechime. Poate nu mare, dar existau dinainte de 1500.
  • In 1695 se ridica manastirea Sinaia.
  • In 1883 avem castelul Peles.

De la 1400 si pana la Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920, se poate vorbi de o Vama a Prahovei. Asadar, avem 520 de ani de existenta a acestei Vami.

In timpul lui Mircea cel Batran, aceasta vama nu putea fi decat in apropiere de sau la Gherghita. In 1661 si in 1674 se fac primele mentiuni clare ca Vama Prahovei se afla la Campina. Este foarte posibil ca vama la Campina sa fi fost cu mult inainte de acesti ani, dar nu exista marturii.

Sigiliul Vamii de la Campina. Se observa anul 1824. Imaginea a fost realizata de catre reprezentantul Centrului National de Informare Turistica din Breaza, d-l Madalin Focsa, dupa originalul existent la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Tot dansul, a publicat in ziarul „Oglinda” din Campina, doua articole:

http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2016/10/vama-identitatea-ignorata-campinei.html

http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2017/01/vama-campina-primul-motor-de-dezvoltare.html

In anul 1834, dupa unele surse in anul 1840, se muta vama de la Campina la Breaza.

In 1852, domnitorul Barbu Stirbey muta vama de la Breaza la Predeal.

In 1883, Vama Prahovei functiona tot la Predeal, dar in alta cladire, care se mai pastreaza si astazi:

Cladirea vamii

Fosta cladire, astazi

In loc sa avem un muzeu acolo, avem o ruina. Se spune ca Primaria a incercat sa o cumpere, dar pretul ar fi foarte mare.

Bun…

Va intrebati care este subiectul dezbaterii?

Pai, timp de sute de ani am avut Vama Prahovei. Ironia sau prostia, ori nepasarea si timpul, sau cine mai stie ce, fac ca astazi sa avem o singura marturie clara despre pozitia acestei vami. Adica acea cladire de mai sus, din anul 1883. Pana la 1883 noi nu stim unde a fost Vama Prahovei. Nu stim sa aratam pe harta si deci nici in teren, unde au fost sediile vamii, ruinele, fundatiile de-a lungul secolelor. Hai sa zicem ca pana la 1852, pentru ca am identificat fara niciun dubiu unde a fost primul loc de vama din Predeal. Initial, nu a fost acum unde stim ca este cladirea din 1883. Dar sa lasam insa Predealul, pentru ca aici lucrurile sunt clare.

Ei bine, niciun cetatean, nicio institutie, niciun specialist, NIMENI… nu stie unde au fost cu exactitate sediile Vamii Prahovei, pe cand aceasta era la Campina sau la Breaza. Au trecut vreo 180 de ani si nu mai stie NIMENI. La 1800, Vama Prahovei  de la Campina, era in top cum se spune, super vestita si cunoscuta. Azi nu mai stim unde a fost. In ritmul acesta, peste 100 de ani sau chiar mai putin, nu se va mai sti nici de aceasta de la Predeal. Stati doar un pic, sa o cumpere vreun interesat pentru a-si face un hotel sau pensiune si va dispare si aceasta definitiv din peisaj.

Intrebarea este: CUM LOCALIZAM SEDIILE VAMII PRAHOVEI, DIN CAMPINA SI DIN BREAZA?

Istorici, pasionati, arheologi etc. fixeaza prin orasul Campina fosta vama, ba ca este intr-un loc, ba in altul, ba a vazut cineva un zid vechi care nu mai este astazi, deci nu exista nimic sigur. Arheologii de la Muzeul Judetean de Istorie din Ploiesti au facut niste sapaturi, au gasit niste ziduri… dar nu pot spune ca acolo a fost vama pentru ca nu au gasit dovezi,

Am citit si ce spun campinenii, ce spun unele monografii. Chiar daca toti se agata de oras, mie, cum ii zice… ‘filingu’ 🙂 imi spune ca nu are cum sa fie in oras. Am mai impartasit parerea mea si altora si au zis ca nu vad bine lucrurile pentru ca nu am cercetat ca ei. De acord, nu am citit si nu m-am documentat ca ei. Insa:

  • Vama Prahovei vine de la numele raului Prahova. Drumurile comerciale au insotit intotdeauna cursurile de apa. Logic!
  • Ca vama a fost la Campina sau la Breaza, nu schimba cine stie ce realitatea. Vama aceasta nu avea cum sa fie prea departe de cursul raului. Zic eu! 🙂
  • Campina se afla pe o terasa, Breaza la fel. Pana la acestea urci serios. Cum naiba incurajezi comertul, daca pui o vama in varf de deal si nu de-a lungul raului?
  • Unii au zis ca drumul comercial trecea apa Prahovei pe la Comarnic, urca in Breaza, cobora iar la Prahova, o traversa ca sa urce in Campina, de acolo cobora iar la Prahova si iar o traversa ducandu-se spre Banesti-Ploiesti. Eu, negustor, ma gandesc ca daca aveam treaba la Ploiesti sau la Bucuresti, nu ma opream in Campina, o luam pe langa marginea raului Prahova si nu mai urcam nici la Breaza si nici la Campina. Lasam una pe dreapta si alta pe stanga, cum face si actualul DN 1. Dar cica nu, ca drumul era drum. Aici eu cred ca nu e adevarat 🙂
  • Daca Vama Prahovei era in Campina sau in Breaza, cum de niciun locuitor nu stie unde era? Se pastra un toponim, o amintire, arata cineva cu degetul un loc. Nici Primariile nu au habar.
  • In mod cert, cand vama era la Campina, in actualul oras era sediul celor care pazeau frontiera si vama, plus locuri de desfacere. Ceea ce nu inseamna, in opinia mea, ca vama propriu-zisa era in oras. Nu poti obliga negustorii sa-ti urce un deal, daca nu au treaba in acel loc, mi se pare logic.
  • Vama Prahovei, si la Breaza si la Campina, trebuie sa fi fost in zona actuala a caii ferate, in preajma raului Prahova, a DN 1. E logic sa verifici acte si marfuri intr-o zona cat mai accesibila pentru toata lumea. Cat as vrea sa inteleg alte ratiuni, ca vama a fost in orase, nu ma ajuta… 🙂 De ce eu ca sa-mi vizez un pasaport, urc un deal, cand pot sa merg liniar, la vale, fara probleme? Poate as fi dus 3 carute la Bucuresti, de ce sa urc cu ele prin Campina?

Dupa mine, cei de la vama, aveau pe langa raul Prahova o cladire, si acolo luau taxe. Ce confiscau, trimiteau sus in oras, unde aveau spatii de depozitare/desfacere.

Deci, cum gasim sediile Vamii? 🙂

Dezbaterea no. 21: Ce inseamna „Sociewenecassi Wagzucha Ballarin”?!

Aceste cuvinte faceau parte dintr-o inscriptie aflata in Pestera Bogdan din muntii Bucegi.

Prima mentiune a acestei pesteri se pare ca dateaza de prin 1884, cand este semnalata de arhimandritul Nifon, staretul Manastirii Sinaia. Totusi, inscriptiile existente si astazi in pestera, arata ca era cunoscuta mai de dinainte. Sunt inscriptii vechi in principal din anul 1881. Acestea le-am postat pe 26.12.2016, aici:

https://pasiintimp.wordpress.com/2016/12/26/inscriptii-vechi-in-pestera-bogdan/

Denumirea de „Pestera Bogdan sau a lui Bogdan” este data de Mihai Haret, autorul primului ghid turistic al Vaii Prahovei (1910).

Mihai Haret, in alta carte insa, „Calator prin munti”, mentioneaza aceasta inscriptie ca existenta in capatul pesterii, sub altele care inca se vad. Probabil a spart-o cineva, a stricat-o cumva. Cred ca mai trebuie cautat, poate nu era chiar in acel loc. Haret a mai facut diferite confuzii in cartile sale.

In preajma acestor inscriptii o localizeaza scriitorul:

dscf7773

dscf7771

Sunt mentionate inscriptiile: anul 1882, cuvantul Romania, o cruce sub care se afla in stanga ‘R’ si in dreapta ‘geia’. Iar sub cruce si R+geia ar fi stat inscriptia ‘Sociewenecassi Wagzucha Ballarin”.

Acum, ce inseamna acest text misterios?

Deocamdata, nimeni nu l-a descifrat. Nici nu se stie in ce limba ar fi. Presupunerea ca in tatara a cazut aseara, cand un domn pe nume Sinan din aceasta comunitate, mi-a spus ca nu este in tatara, ci ar parea ceha sau poloneza.

Un sinaian, d-l Marius, un vechi cititor al blogului si un bun cunoscator al Bucegilor, spunea acum cativa ani intr-un comentariu, ca a copiat aceasta inscriptie si a dus textul spre traducere la Manastirea Sinaia. Cei de acolo nu i-au dat insa niciodata un raspuns. Asta se intampla in perioada comunista.

Se pot face diferite consideratii, acestea fiind adunate in cartea „100 de pasi in timp…” intr-un capitol destinat pesterilor din muntele Piatra Arsa, paginile 332-338. Insa, subiectul ultimei dezbateri din acest an este altul… intelegerea acelei inscriptii 🙂

Din inscriptie se poate intelege ca ar fi vorba de o societate. Este posibil insa si urmatorul aspect: primul cuvant sa cuprinda de fapt mai multe la un loc, si sa fi fost copiat ca intreg. Poate „cassi” inseamna „casa, acasa…”. Sau „wene” de la „a veni”. „Ballarin” este nume italian, asta e aproape o certitudine

Cine are idei, este invitat sa le scrie intr-un comentariu!

Planul de Management al Parcului Natural Bucegi, Lansare de carte si Concert la Busteni!

Legat de Planul de Management al Parcului Natural Bucegi avem totusi o versiune, cea primita de o institutie publica si anume de Primaria Sinaia.

Trebuie sa fii nerealist sau rau intentionat sa nu vezi ca Sinaia se remarca pe Valea Prahovei prin niste atribute unice. Nu ma refer la faptul ca au Pelesul, Manastirea. Si alte localitati au destule si ele. Cand ajungi in Sinaia iti dai seama ca e altceva. Este acea atmosfera de civilizatie si normalitate. Cred ca trebuia de la inceput sa intreb la Primaria Sinaia de Planul de Management al Parcului Natural Bucegi si nu sa fac un anunt ca sa-l cumpar. Pentru ca ei sigur mi l-ar fi dat.

Oricum, prin amabilitatea si transparenta city-managerului statiunii Sinaia, d-l Marian Panait, am acel plan. Multumesc, d-le Marian! Daca am acel plan, il are oricine doreste.

De aici, se poate descarca:

https://drive.google.com/file/d/0B7E6818pM0fAMFI0YlZPUUNZVHc/view?usp=sharing

Mi s-a atras atentia de cand am publicat anuntul, de anumite persoane, ca nu este legal ce fac. Eu trebuie sa va spun public catorva care poseda niste informatii eronate despre mine. Pe mine ma cam doare la basca, pe romaneste, de ce considera unii ca e voie si nu e voie, ca e legal sau mai putin legal. Daca mie mi se pare ca e bine ce fac, asa si fac, si cu asta basta.

Nu e nicio ilegalitate sa faci publice informatii ce intereseaza pe toti. Daca le tii doar pentru tine, e clar ca ai interese ascunse, vrei sa nu stie prea multi de intentiile tale. Asta cu procedura legala, e o gargara ieftina care nu tine. Tu daca esti mafiot nu ai cum in vecii vecilor sa respecti vreo lege, doar vorbesti ca sa te afli in treaba. Nicio procedura legala nu tine cetateanul departe de informatiile de interes public. Si in cazul de fata „se aranjeaza” bunurile statului, deci intereseaza pe oricine!

Se vand terenuri prin Bucegi, ba apar proiecte ca se fac statiuni, ba ca Sfinxul ajunge in curtea nu stiu cui, ba se face sosea peste Bucegi pana in Moieciu si etc… deci, hai sa stim si noi ce se intampla! Poate oamenii vin cu propuneri. Sunt peste un milion de oameni ce-ti vin in Bucegi. Trebuia sa fie peste tot, prin muntii acestia, cutii postale, registre in care oamenii sa-si spuna parerile… Nu poti sa-i ignori pe toti, ca Bucegii nu stau in curtea unuia si face el ce considera.

Ca atare, haideti sa comparam Planul vechi cu cel nou, hartile, documentele, sa le suprapunem si sa vedem care sunt diferentele. Nimeni nu e nebun sa se opuna unui proiect cata vreme acesta produce efecte pozitive, cuantificabile, nu poezie ca fac eu si asa e bine!

Iar treaba cu nu se mai poate face nimic, este o chestie comunista, intiparita in gene si mentalitati. Nu se aproba acest plan in cateva zile! El ajunge la minister si acestia se uita pe el, dupa care trebuie aprobat in sedinta de Guvern. Si asta nu se intampla cat ai bate din palme. Este un pic de timp sa trimita observatii si propuneri si ceilalti, adica oamenii care merg pe munte, alte institutii care nu au fost invitate la dezbaterea de joi.

Asa ca, descarcati si rasfoiti planul, dati link-ul tuturor, notati observatii si propuneri si trimiteti-le pe adresa ministerului mediului sau le postati aici, cum doreste fiecare. Cu siguranta, eu si altii vom analiza planul in detaliu, dar nimeni nu le stie/vede pe toate.

Apropo de Bucegi, Salvamontul din Busteni pregateste o actiune de anvergura, de refacere a unor trasee turistice. Prin curtea de la ei, se observa ca se vopsesc stalpi… Nu stiu, oare pe acestia i-a rugat cineva sa vina cu propuneri, poate ei vad altfel niste chestii, doar au o permanenta pe Bucegi. Ca daca-i chemi sa umpli sala…

Iata si lansarea de carte si un alt eveniment de azi, de la Busteni:

„Sâmbăta 17 septembrie 2016, la Centrul Cultural „Aurel Stroe“ din Buşteni vor avea loc două evenimente:

–   La ora 16.30, scriitorul Paul Adrian Cristescu îsi va lansa cartea „CRUCEA EROILOR de pe Muntele Caraiman“apărută anul acesta, 2016, la Editura Tiparg. Cartea, ca şi Crucea de pe Caraiman este dedicată tuturor eroilor neamului căzuţi la datorie pentru apărarea patriei, fiind o cronică a etapelor ridicării acestui monument pe Muntele Caraiman, începând cu faza de proiectare şi terminând cu înscrierea monumentului în Guinness Book în 2013.

La ora 18.00 va avea loc, în cadrul Stagiunii Muzicale 2016 de la Buşteni, un „Recital de pian“ al pianistei Mihaela Manea. Concertul va avea următorul program: J.S.Bach – Preludiu si fuga in Fa major, caietul II; W.A.Mozart – Sonata KV 281; J.Brahms – Scherzo opus 4; Einojuhani Rautavaara – Studiu opus 42 nr.1; S.Rachmaninov – Variaţiuni pe o tema de Corelli opus 42.”

lansare-carte-cruce

Si poate se sesizeaza cineva din Politie si cerceteaza incendierea recenta a stanei din Poiana Costila. Poze sunt destule pe Ziar de Busteni dar nu cred ca s-a sesizat nimeni.

Nu stiu cum se face, dar tot felul de lucruri iau foc taman in preajma unor evenimente si versiunea oficiala este mereu cea mai proasta: ba fulgerul a lovit, ba un turist neatent a aruncat un rest de tigara…

Eu am grave probleme de intelegere in general a lucrurilor… si nu reusesc absolut deloc, nici de aceasta data, sa-mi explic cum o stana situata sub niste arbori arde pana la temelie si padurea nu ia foc…

Pentru mine e clar de niste ani, de cand cu incendiile ce au mai fost pe aici, ca avem in Bucegi niste genii ale focului, si daca astia au chef, dau foc la ce vor muschii lor, nu-i va prinde nimeni niciodata! Asteptam sa imbatraneasca si sa se lase de treaba, alta solutie nu este!

ANUNT: Cine vinde ultima versiune a Planului de Management al Parcului Natural Bucegi?

Un anunt din categoria oricarui anunt obisnuit 🙂

Azi are loc la Centrul de Informare al Administratiei Parcului Natural Bucegi o dezbatere a autoritatilor pe marginea viitorului plan de management al Parcului Natural Bucegi.

Publicul larg nu a vazut vreo varianta actualizata a acestui plan… ce va fi trimis spre aprobare ministerului si guvernului. Cica a fost o dezbatere publica… in noiembrie anul trecut 🙂

Sa fim seriosi, nu a auzit nimeni de asa ceva. Nu inseamna ca nu s-a si tinut! Clar a avut loc! E simplu: eu scriu un anunt ti-l arat tie… si ai luat la cunostinta. Tu si cu mine. Gata dezbaterea! 🙂 Un anunt printr-un ziar pe care nu-l citeste nimeni si ai respectat legea! Ar trebui sa zic ‘simplu ca buna ziua’, dar nici buna ziua nu mai e ce a fost! 😉

Ca atare, ieri, intamplarea face sa ma opreasca unul dintre milionarii in euro de pe aici… sunt vreo 4 din ce stiu eu. Si dupa ce am cules aprecierile sale, am fost intrebat de munte, ce mai e nou. Ce sa mai fie? Se intalnesc unii maine, sa dezbata noul plan, pe care l-au vazut doar cei care au anumite interese.

El cica sa-l cumparam. Eu: de unde? El: da anunt, platesc eu.

Stau eu ma gandesc si zic ca a glumit. Numai ca seara a revenit cu un telefon si… daca omul plateste poftim anunt!

Blogul Bucegi Natura 2000 cumpara ultima versiune a planului de management al Parcului Natural Bucegi!

In primul rand trebuie sa ma uit in el, sa vad noile modificari.

In al doilea rand vreau sa-l postez integral ca sa fie descarcat gratuit de oricine este interesat… cat si pentru a-l dezbate pe bune… pe acolo, pe aici, pe oriunde intra cati mai multi oameni de munte.

Specific ca se cauta versiunea tinuta „sub cheie” de d-l director Iuncu! 🙂

Nu veti gasi pe site-ul Parcului sau pe contul de Facebook, ori pe undeva pe vreun site al Primariilor ceva referitor la dezbaterea Planului de Management al Parcului. Nici cea de azi, nici cea de altadata.

La aceasta adresa de e-mail… negociem cumpararea Planului:

pmbucegi@yahoo.com

Si ca sa nu ne plictisim, sa ascultam doua piese muzicale, mai vechi:

Din ce stiu, si reprezentantii Politiei au fost invitati la intalnirea de la Busteni. Ei ar trebui sa aiba o varianta reala de Plan, doar nu se duc asa, fara sa stie despre ce este vorba. Ei, respectand legea si fiind in slujba cetatenilor, ar trebui fara probleme sa imi dea o copie dupa ce au primit, daca-i rog evident 🙂 Sa stim si noi, cum s-au impartit Bucegii…

Multumesc! 😉

Dezbaterea no.20: Ladislau Kan al III-lea este inmormantat la Curtea de Arges?!

Ultima dezbatere a fost cu fixarea luptei de la Posada. Stiti ca invatam ca lupta s-a dat in perioada 9-12 noiembrie 1330. Istoricii nostri spun ca batalia a inceput intr-o vineri. Cronica pictata de la Viena spune ca macelul a tinut din ziua a sasea a saptamanii si pana in ziua a doua a saptamanii. In fine, demonstratia mea a fost bine primita de mai multe institutii, dar asta veti afla prin toamna.

In articolul precedent va spuneam ca am ajuns la Curtea de Arges, ca pana la acel moment eu credeam ca Biserica Domneasca este aceea cu turnuri spiralate din cadrul Manastirii Curtea de Arges. Nu credeam numai eu, ci si multi altii. Aceasta pentru ca, probabil, este mai bine promovata ultima. Oricum este bine ca am iesit din confuzie.

Cu ocazia deplasarii la Biserica Domneasca am vazut si ca aceia de acolo, promoveaza portretul lui Basarab I ca fiind al lui Nicolae Alexandru. Acesta din urma este pictat in biserica din Campulung, ctitorie a sa si loc de veci (din care se mai pastreaza placa de mormant).

DSCF1270Basarab I pictat in Biserica Domneasca de la Curtea de Arges si interpretat de cei de la Muzeul Municipal, drept Nicolae Alexandru.

nicolae_alexandruNicolae Alexandru, pictat la Campulung. De altfel, Biserica Ortodoxa l-a celebrat frumos acum doi ani:

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/cultura/16373-eveniment-de-exceptie-duminica-16-noiembrie-la-manastirea-negru-voda-sp-12234

Tot in Biserica Domneasca este si un mormant mai special. A fost descoperit in anul 1920 si a fost considerat pana de curand a fi al lui Vladislav Vlaicu. In urma cu cativa ani, renumitul cercetator Alexandru Simon a lansat Proiectul Genesis, una din initiativele reale de a clarifica diferite aspecte din istoria nationala. Pentru ca noi ne-am umplut istoria de tot felul de povesti, mintindu-ne ca am fost prin locurile acestea, un fel de buricii pamantului. Adevarul este ca nu am fost nici prea sus si nici prea jos, avem destule lucruri cu care sa ne mandrim, dar nu e cazul sa exageram. Nu avem nevoie de basme, deoarece cu ajutorul acestora doar schimbam adevarul istoric.

Pentru basme istorice, intotdeauna voi recomanda cartile domnului Neagu Djuvara. Mie imi place de dansul, este un batranel cult, simpatic, care a citit mult, a scris carti groase… dar cam atat. Cand si-a luat nasul la purtare datorita numarului mare de cititori si al unor sustinatori din sfera administratiei, si ei paraleli cu istoria, a fost pus la punct de breasla istoricilor, prin profesorul Matei Cazacu. Pentru ca poti presupune la infinit, dar cand in mod intentionat ignori documentele istorice, o dai in fictiune, in altceva…

DSCF1253Cand am fost pe 2 iulie la Curtea de Arges

La istorie nu e ca la matematica, unde unul cu unul iti dau mereu doi. In abordarea istorica trebuie sa ai un simt aparte, nu doar date… si o imaginatie care sa te poata duce pana in timpurile pe care le abordezi, insa fara a aluneca in teorii care iti convin. In acelasi timp, ipoteza de azi se vede maine altfel, daca apare un alt element ce largeste contextul. Toti marii istorici au renuntat la teoriile lor initiale, imediat ce au gasit si alte indicii care pozitionau mai bine subiectul… atunci cand concluzia era una mult mai apropiata de adevar.

Datarea osemintelor celui din mormantul de la Curtea de Arges arata ca a murit undeva pe la 1340-1350. Daca veti cauta pe net, veti gasi tot felul de surse, articole, speculatii, referitoare la cel inmormantat. Ca Nicolae Iorga s-a rugat la aceste oseminte, ca altul spunea ca a fost „un falnic roman”, ca „arata ca voievozii romani aveau o curte, un trai, aproape egal cu cel al altora din Europa…”. Asta nu este insa nimic, majoritatea prostiilor le gasim la cei scoliti pana in maduva oaselor de Partidul Comunist Roman, specializati in minciuna si fals istoric.

Treaba este ca nimeni nu stie cine este ingropat in acel mormant! Daca ne-am fi alcatuit o istorie pe bune, si sa lasam vrajeala ca nu vor dusmanii natiunii si de-astea, am fi stiut cine este ingropat. Dar nu stim! Si oamenii aceia din Proiectul Genesis se chinuie sa ia probe din mormantul lui Mircea cel Batran ca sa vada daca sunt rude cei doi. Probabil au luat, nu am de unde sa stiu, proiectul este un pic misterios, si cred ca… pentru a nu deranja cu adevarul pe unii mai sensibili.

Personal cred ca intre cele doua personaje nu exista niciun grad de rudenie. Cel de la Arges nu este un voievod roman cunoscut, de la Basarab I la Mircea cel Batran.

Ca sa imi dau cu parerea… ca acesta este si scopul dezbaterii. Eu primul, dumneavoastra apoi…

Initial am presupus ca este un fiu al Basarab I, aflat la curtea regatului maghiar, deprins cu obiceiurile catolice. De retinut ca decedatul este ingropat cu multe accesorii ce denota ca era mai apropiat de cultura vestica decat de a noastra.

personaj mormantEnigma din istoria nationala

Deci, Basarab I si Nicolae Alexandru sunt inmormantati la Campulung iar Vladislav Vlaicu si Radu I, urmatorii voievozi dupa primii… au murit dupa anul 1375. Deci nu sunt ei ingropati la Arges.

Cel ingropat are un inel si o pafta cum voievozii romani nu au purtat. Si coroana sa m-a facut sa inclin spre ipoteza ca nu este un fiu al lui Basarab. Oricat ne-ar placea sa credem, sa fie asa, acel personaj nu este roman. Stiu ca unii zic ca nasturii au stema Basarabilor, eu ma cam indoiesc, dar nici daca ar fi asa nu inseamna un indiciu clar.

Apoi, am zis ca este voievodul Toma al Ardealului, unul dintre cei care-l incitasera pe regele Carol Robert de Anjou sa treaca la actiune contra lui Basarab I. Unele surse il dau mort la Posada pe acest voievod, altele ca a scapat si a mai trait pana in anul 1342. Ma gandisem ca fie l-a ingropat cum se cuvine Basarab, fie l-a tinut ostatic pana la moarte. Dar cum pe Wikipedia si in alte surse se mentioneaza ca nu a murit la Posada inseamna ca defunctul de la Curtea de Arges nu este voievodul Toma. Cred ca domneste confuzia cu lupta din 1368, cand voievodul Nicolae al Ardealului este ucis in lupta initiata impotriva lui Vladislav-Vlaicu.

O eroare a unor istorici militari parca, doctori in istorie, care au scris o carte prin anii ’80 m-a pus pe alta pista. Una sustenabila, bazata pe documente si posibil si cea adevarata.

Acesti autori, imediat sa le caut numele… Nicolae Stoicescu si Florian Tuca, spun in cartea lor de un anume Ladislau Bors voievod transilvanean, aflat in dispute cu regele Carol Robert, care se refugiaza si la curtea lui Basarab I. Acest Ladislau Bors, cum l-au romanizat istoricii nostri era de fapt Lorand Borsa, de vreo trei ori voievod al Transilvaniei, ultima oara intre 1288-1294. El pierde voievodatul in urma unei lupte cu regele maghiar Andrei al III-lea in anul 1294. Va muri in anul 1301.

Totusi, imi zic ca istoricii acestia au citit pe undeva despre un voievod transilvanean aflat in dispute cu regele Carol Robert. Si intradevar a fost unul: Ladislau Kan al II-lea (1294-1315). Acest voievod era clar pus de regele Andrei al III-lea si in luptele pentru coroana maghiara va lupta impotriva lui Carol Robert, pretendent si viitor rege. Chiar daca in 1310 Carol Robert devine rege, acest voievod isi pastreaza scaunul pana in anul 1315 cand moare. Relatiile dintre cei doi au ramas incordate, evident.

Dupa ce moare Ladislau Kan al II-lea, este ales voievod, fiul sau… Ladislau Kan al III-lea. Era anul 1315. Regele Carol Robert refuza insa sa-l recunoasca si ulterior impune un alt voievod.

Si de aici incepe povestea, ipoteza mea…

Carol Robert il someaza sa predea coroana iar Ladislau Kan al III-lea refuza. Asta este documentata istoric. Mai mult de atat, el sau fii sai ani de zile organizeaza rascoale, prada tinuturi prin Transilvania… se dau lupte mari pana in 1321 cand Ladislau Kan si fii sai, invinsi in fata cetatii Devei… fug in Tara Romaneasca.

In anul 1329, la data de 10 aprilie, este emis un document de cancelaria maghiara in care este vorba de confiscarea unor sate ce au apartinut fiilor lui Ladislau. Istoricii romani il confunda mai departe cu acel Lorand (Roland) Borsa care insa murise din 1301. Acest Ladislau este cu siguranta Ladislau Kan al III-lea, indepartat din scaunul voievodal in anul 1315. Iata ce spune documentul:

“Din princina nefastei necredinţe cunoscute la care fusese convertit acel Ladislau voievod, care trăieşte şi acum, iar fiii săi, urmându-l în stricăciunea necredinţei, totdeauna s-au învrăjmăşit contra majestăţii noastre; şi acum, întovărăşiţi cu alţi necredincioşi şi rivali ai regelui, uneltesc  spre aceeaşi necredinţă a trădării şi, făcând incursiuni în posesiunile regale, nu se înfricoşează a provoca vaste incendii şi atâta distrugere şi depopulare încât abia se poate spune prin vorbe”.

Mai mult de atat, documentele vorbesc ca acest Ladislau si fii sai isi gasisera adapost la… curtea voievodului Basarab. Un an mai tarziu, in 1330 stim ca  regele maghiar a intrat in Tara Romaneasca si a fost zdrobit la Posada.

Prin urmare, voievodul indreptatit al Transilvaniei se afla la curtea lui Basarab, fiind in relatii foarte bune cu voievodul roman.

DSCF1195O cruce catolica…

El poate fi cel ingropat in mormantul de la Curtea de Arges. Se justifica astfel si vestimentatia. Curtea voievodala a Transilvaniei avea relatii bune cu toata lumea catolica. Paftaua si inelul ce au facut sa curga rauri de ipoteze capata astfel explicatii plauzibile. Coroana nu a predat-o si a fost ingropat cu ea.

Cei care au descoperit mormantul de la Arges in 1920, au tras concluzia ca aceia care l-au ingropat nu au dorit sa se stie cine este si, in acest sens, au pus multe straturi de pietris, mortar, cautand sa mascheze cat mai bine mormantul. Intrucat constructia Bisericii Domnesti a fost inceputa prin 1340 de catre Basarab I, cred ca este foarte posibil ca voievodul transilvanean sa fi murit inainte de 1340 si sa fi fost inmormantat in biserica veche, situata tot pe acel loc si atribuita voievodului Seneslau (cel din Diploma Ioanitilor, an 1247). Posibil ca Ladislau Kan al III-lea sa fi trecut la credinta ortodoxa sau nu. Faptul ca au ascuns mormantul atat de bine arata ca nu religia prima ci ideea de a nu fi gasit decedatul. Apoi, cea mai buna ascunzatoare pentru un defunct catolic cautat trebuie sa recunoastem ca este… o biserica ortodoxa 🙂 Nu l-ar fi cautat nimeni acolo…

Acum sa cautam argumente ca defunctul descoperit la Curtea de Arges… nu este Ladislau Kan al III-lea? 😉

Dezbaterea no.18: Poze pentru explicatii

Mai jos… cateva poze. Mi se pare foarte interesant ce vedeti dvs. in ele. De ce? Pai, eu pot spune ceva, dar fiecare poate intelege diferit. Nu este nevoie de comentarii la toate pozele, ci la ce pare mai interesant, daca pare 🙂 Un fel de… ce poate fi!

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

Multumesc!