Bucla turistului comun pe Platoul Bucegilor si pana pe varfurile Dichiului

Studiul dinainte de asfaltarea lui DJ 713, care spunea ca anual in Parcul Natural Bucegi intra circa 1 milion de turisti, este demult depasit. Cred ca in 2017 vor fi cu siguranta pe la 2 milioane 🙂 Azi, 25.06.2017, daca iau in calcul: Valea Ialomitei, Valea Cerbului, zona Sinaia, telecabina Busteni-Babele, Platoul Bucegilor si DJ 713, plus traseele turistice de abrupt, cred ca au fost lejer 30.000 de persoane in Parcul Natural Bucegi.

Este limpede pentru orice om care a umblat pe Bucegi, ca poarta de intrare in masiv este DJ 713 asfaltat. Oricine are o masina poate ajunge in inima muntelui. Acum, e bine si mai putin bine. Adica, Bucegii au devenit accesibili si altora care nu se puteau bucura de peisaje… dar, in acelasi timp, poate ajunge orice necivilizat. Peste jumatate din cei care vin cu masinile, nu au nicio notiune montana, nici cea mai mica idee despre ce sa faca si ce sa nu faca. Nu vad panourile cu Parcul Natural, nu respecta nimic, cred ca este un teren al tuturor si pot face ce le trece prin cap.  Ce sa faci cu doua echipaje de jandarmi, unul de la Prahova si altul de la Dambovita? Si in masini? 🙂

Parc Natural pentru multi inseamna doar un Cismigiu ceva mai mare. Asta inseamna natural pentru ei 🙂 Din pacate, autoritatile nu stiu ce masuri sa ia la scara larga. Din cauza incompetentei, a blocajului institutional, a problemelor pe care le poti avea de la cine stie cine daca iti faci serviciul…

Problema este ca pe acesti oameni care ajung pe Bucegi nu are cine sa-i informeze. Intri pe DJ 713 ca prin propria curte, desi drumul este semnalizat ca fiind inchis. Dar, cum nu se va mai deschide oficial niciodata, pentru ca ideea a fost sa fie o gaura neagra in care sa tot bagi bani si sa nu fie gata niciodata, se circula asa, la „n-ai ce face-esti in Romania”! Ar trebui stea cineva totusi, chiar la intrare pe DJ 713, sa incaseze cei 5 lei de persoana, pentru accesul in aria protejata. Se taie chitante, se dau si saci menajeri, pliante de informare. Apoi, sunt necesare cel putin 3 refugii pe Platoul Bucegilor, ca oamenii acestia daca sunt surprinsi de ploaie, asa neechipati, se pot imbolnavi rapid. Trebuie mai multe panouri de informare, un sistem de management al deseurilor, patrule… Adica sunt lucruri simple, usor de implementat, dar cum nu se stie ce trebuie facut, fiind si atatea interese in special imobiliare, lucrurile evolueaza din inertie 🙂

Am fost si noi pe bucla turistului comun, cum ii zicem:.. Parcam masina la intersectia de la Piatra Arsa, urcam la Babele, o luam spre Cruce, venim inapoi pe Brana Caraimanului si prin jnepenisul de la Piatra Arsa. Si cam asta este. Poti face si un antrenament de alergare pe acest traseu 🙂

Ciobanie

Urcand spre Babele

Aici deja mergeam spre Cruce, lasand in spate ce se vede: cabana Babele, statia de telecabina.

Se vede bine si de aici, un loc bun de popas inainte de a cobori.

Hai ca am pus mana pe ea 🙂

Complexul manastiresc Caraiman din Busteni care, alaturi de Manastirea Sinaia, reprezinta principalele destinatii in turismul religios de pe Valea Prahovei.

Releul de pe Costila

Valea Alba

Vreo 30 minute am urmarit o capra neagra care umbla dupa ea cu 4 iezi. Trebuie sa mai merg sa o filmez de mai aproape. A fost ceva deosebit. Speriata de atata omenire ce cobora pe Brana Caraimanului, s-au retras langa o grota greu accesibila.

Fosta cabana Caraiman… azi, mai are cineva grija de ea, ca de o simpla constructie.

A disparut in Bucegi si nu a fost gasit niciodata.

Stiti ce este, nu-i asa? 🙂 Intersectia de la Piatra Arsa din mijlocul Platoului Bucegi.

Sa nu credeti ca se circula, ca era vreo coloana. Tot ce vedeti, pana departe, sunt masini parcate. Cand au asfaltat drumul, autoritatile au sustinut ca vor circula pe drum pana in 2030, doar 3000 de masini pe an. Vreo mie au fost sigur doar azi. Bine, pentru unii, anul are cateva zile 🙂 Estimari mincinoase cum ne-am obisnuit.

Aparitii auto

Sambata, a fost la Sinaia un eveniment de exceptie, un concurs de automobile de epoca.

Am luat masina si ne-am intors spre casa. Ne-am oprit sa cumparam branzeturi de langa cabana Dichiu, tot pe DJ 713. Cica era si un chiosc cu prajituri sau placinte dar nu l-am vazut. Nu stiu cum l-am ratat 🙂 Eram fascinat de o branza de burduf excelenta si visam cred ca bulzuri. Si branza de oaie proaspata era nemaipomenita. Cu astea in cap, logic ca nu am mai vazut si prajituri 🙂 Saptamana trecuta avea doamna cu branza si niste cascaval desprins din povesti. Pacat ca nu i l-am cumparat noi pe tot, ca azi nu mai avea.

De la cabana, am zis sa hoinarim, tot ca turistii si putin prin varfurile Dichiului… pe unul este un steag, pe altul o poteca spre un punct panoramic, pe altul o pancarta, pe aproape o stana cu cainii periculosi, deocamdata. Peste putin timp se invata si ei cu omul, ca aceia de pe la Piatra Arsa, Babele. In imagine, DJ 713 ce coboara de la cabana Dichiu spre Sinaia.

Sa vedem si noi 🙂

Cabana Dichiu ramane in spate

Se vede Sinaia (Valea Prahovei).

Cabana si lacul Bolboci in Valea Ialomitei. Si acolo plin de masini, oameni.

Perfecta ideea cu amplasarea unui drapel in acest loc.

Sfantul nostru tricolor 🙂

De la Bolboci si pana la Obarsia Ialomitei

Ce colt de rai este acest Parc Natural Bucegi!!! 🙂

Cheile Zanoagei

Marea din mijlocul Bucegilor: Lacul de acumulare Bolboci.

La acel moment nu „fuctiona”. Dupa ora 11 era perfect, dar tot nu a „fuctionat” 🙂

Tarife telecabina Pestera-Babele

Nimeni! 🙂 Nici acum nu am reusit sa-mi dau seama al cui este „Centrul” acesta: al Administratiei Parcului sau al Consiliului Judetean?!

Pe la sediul Salvamont Dambovita se planifica…

Animale pe Bucegi, muntele s-a umplut de viata.

Vaca-santinela 🙂

Se scarpina de piatra

Gornistul cirezii, tine trupa unita, aproape.

Traseu printre vacute

Valea Ialomitei spre obarsie

Pietrarul (Oenanthe oenanthe)- pasarea simbol a Dobrogei. Observata in Bucegi la 1700 m altitudine. In special, poate fi observata in Dobrogea, dar cuibareste si in alte locuri din tara. Ii plac si Bucegii.

Membrii Birding Romania mi-au spus ca este o femela. Ducea mancare la pui.

Cascada Obarsiei

Oi in umbra muntelui

Tinta: Cascada

Pe cruce au fost scrise niste indemnuri, binecuvantari, la adresa celor care cutreiera muntii.

In toata splendoarea…

De la Scropoasa – Bolboci – Padina – Pestera si pana la Obarsia, ai tot felul de vazut. Este superba zona 🙂

Pe un picior de plai: localitatea Secaria

Comuna Secaria, o comuna cu oameni harnici, mai toti fiind preocupati cu cresterea animalelor, o localitate bagata parca in muntii Baiului, cu o populatie de circa 1200 oameni.

Coborare in comuna

Margarete de… La multi ani 🙂

Nu am inteles la ce se refera 🙂

O veche pasiune, crucile din piatra, ciment…

Biserica localitatii

Are hramul Buna Vestire

Ridicata in anul 1870

Din 1891

Bujorel

Oficiul postal din Secaria

Cred ca sediul Politiei… probabil!

Monumentul eroilor, un proiect interesant

Soldatul roman

O scurta incursiune intr-o localitate prinsa intre Valea Prahovei si Valea Doftanei. Desi izolata, merita vizitata, pentru peisaje, oamenii de aici, arhitectura traditionala, cirezile de animale…

Istorie chiar si din bilete la Muzeul National Peles si restaurarea Crucii de Piatra din Izvor

Vin turisti pentru istorie. Se cheltuiesc bani pentru a privi si auzi istoria. Intr-o lume dominata de foame 🙂 e greu sa crezi ca se mai formeaza cozi si pentru altceva decat mancare 🙂 Si totusi se intampla.

La bilete, pentru vizitarea Castelului Peles

Un adevarat record de vizitatori

La un moment dat, am observat-o pe d-na Dana Voitescu care a scos din rand o familie cu un bebe mic in carucior. Cum afara mai si ploua usor, dansa i-a dus cu acordul tuturor, la intrare. Frumos gest! Dar, bine, d-na respectiva face parte din categoria oamenilor care sfintesc locul.

Pe acolo erau cei care deja vizitasera castelul.

Iata cum istoria vinde, anima, cheama, imbie… si cu cat mai multi facem pasul spre educatie-cunoastere, cu atat mai mult cresc sansele sa constientizam cine suntem si ce inseamna aceasta „umbrela” numita Romania. Fara istorie, fara citit, umblam si noi pe aici asa, pacaliti de unul si de altul ca oltenii sunt o natie, ca ardelenii alta, ca Radu Negru nu a existat sau daca a existat era vreun cuman, ceva migrator oricum 🙂

Nu doar Sinaia… ci toata Valea Superioara a Prahovei musteste de istorie, cultura si religie. Cu toate acestea, mai sunt multe de facut pentru a avea un turism ca la carte. Trebuie schimbate mentalitati, spus adevarul istoric; inca mai locuim minciuni doar pentru ca sunt spuse de oameni care apar la televizor. Merg chiar si conspiratiile, mai ales acelea cu tablitele de la Sinaia, cata vreme le tratam ca atare. Un cititor avizat cat de cat, care stie mai multe despre lumea daco-geta, nu doar numele Burebista si Decebal, isi da seama foarte usor ca acele tablite sunt niste falsuri recente. Bine, cand vrei sa fie cu tot dinadinsul ca tine si nu cum e realitatea, atunci na, sigur nimic nu e ceea ce pare 😉

Uneori, pe la Sinaia, mai dispare cate un monument si reapare in alt loc dupa un timp. Vorbim insa de o „conspiratie” organizata 🙂 a autoritatilor. Asa a fost cazul Crucii de pe Molomat, a Cartii Americanilor, care erau degradate prin diferite locuri si au fost puse apoi in valoare in diferite locuri. De vreo saptamana, a disparut si Crucea de Piatra din Izvor, realizata in anul 1862, deci pe vremea lui Cuza. In partea superioara inca mai pastra anul. Sa retineti ca este cea mai veche cruce de piatra de la Sinaia la Predeal. Conform documentelor, cea mai veche cruce de piatra ar fi trebuit sa fie cea de pe Molomat (Molomot). Insa, acea cruce nu este cea originala ci este realizata dupa anul 1900.

A fost luata, sa vedem unde va aparea acum.

Nu e chiar de colea, sa umbli prin locuri cu incarcatura istorica, de 1 Mai. Parca si timpul curge altfel, si lemnele de pe foc trosnesc intr-un anumit mod… 🙂

19.09.1922

1.05.2017. In spate, vechiul tunel, martor al unei tragedii feroviare, focul la cativa metri. In fata, aceleasi caderi de apa, partea de jos. Momente in care timpul nu mai exista pentru ca nu are ce face pe acolo 🙂 „Dumnezeu le-a dat oamenilor pedeapsa timpului” -din ciclul filozofiilor ce plutesc prin acele locuri 🙂

Cruci ‘imbogatite’ si un nou sistem de planete

Existenta unei cruci pe Vf. Piatra Mare a starnit acum vreo saptamana, o disputa aprinsa intre oamenii care merg pe munte. Unii sunt deranjati… ca de ce se pun cruci peste tot! Majoritatea nu vede insa o problema in aceasta initiativa… care a apartinut Salvamontului. O taina pentru unii si simbol al credintei sau motiv de enervare si un lucru neavenit pentru altii! Daca strecura cineva ideea, la gluma, in toiul discutiilor, ca se va face acolo un schit sa fi vazut scandal 🙂

Acest eveniment/dezbatere de pe Facebook mi-a adus aminte ca am pozat si admirat niste cruci, tot de data recenta, bogat ornate. Frumos dar si util… ar fi sa si stim intreaga poveste la fiecare cruce de acest gen. Cineva trebuie sa le cunoasca, ma gandesc.

dscf8688

dscf8809

Crucea te duce cu gandul la Dumnezeu, Creatie, Adevar, Univers, Lumina…

Ieri, cei de la NASA au anuntat descoperirea unui sistem de planete asemanatoare cu Pamantul. Stiti ca pentru a sustine viata, asa cum o vedem noi, o planeta trebuie sa aiba multe caracteristici. De gasit au mai gasit asemenea planete, presupuse propice vietii, dar acum au gasit mai multe planete similare cu a noastra… intr-un singur loc sau sistem. Din acestea vreo trei ar trebui sa aiba apa.

Este evident ca Totul poate fi diferit. De la trecutul nostru la intelegerea viitorului. A crede ca din miliarde si miliarde de planete doar pe Pamant exista Viata, mi se pare asa… o politica a strutului.

Mai jos, vedeti ca se considera o mare descoperire:

Dar ce mi se pare mai frumos este ca poti vedea un pic… din ce ar fi pe acolo 🙂 Aceasta in imaginea de mai jos, navigand cu sagetile…

Pana acolo ar fi vreo 40 de ani lumina 🙂 adica daca nu se inventeaza ceva… nu va ajunge nimeni prin acele locuri vreodata. Lumina calatoreste in vid cu 300.000 km pe secunda, ne-ar trebui ceva care sa o depaseasca bine de tot. La viteza noastra de azi, ajungem in cateva zeci de mii de ani 🙂

De la Predeal la Busteni peste muntele Diham

Pe 31.12.2016 plecand norii de pe cerul Vaii Prahovei si Bucegilor, am vazut ca Zapada isi facuse imparatie pe muntele Diham. Acest munte este un fel de bariera naturala intre Transilvania si Muntenia. In el se opresc cele mai puternice vanturi, motiv pentru care, atunci cand ninge, viscoleste si noaptea este ger, padurile de pe acolo devin tablouri pictate in albul cel mai pur. Este ceva ce trebuie trait… o splendoare! 🙂

Dimineata, pe 01.01.2017, ma uit din nou si ma gandesc ca pentru a surprinde cat mai bine albul imparatesc si sa nu ne intoarcem tot pe acelasi drum, ar fi bine sa mergem in Predeal cu trenul si sa ne intoarcem pe jos, peste respectivul munte. Pana cadem de acord, si din cauza unor neconcordante, eu mai mereu am dreptate 😉 dar altii vor sa fie ca ei… si cand se conving ca e mai bine cum zic, e deja prea tarziu… prin urmare am pierdut trenul. Mai aveam unul peste vreo ora. Cu masina cine stie cand am fi ajuns, vazusem si ca o ambulanta si o masina de descarcerare se duceau spre Azuga asa ca… hai sa stam la slujba la biserica. La Biserica Domneasca din Busteni am stat pana la urmatorul tren.

Vine trenul plin de oameni, o parte au o coborat la Busteni, apoi mai multi la Azuga… si la Predeal nu mai reuseam sa coboram de atata lume 🙂 Predealul, a fost in perioada acestor sarbatori cea mai cautata statiune de pe Valea Prahovei… peste 10.000 de oameni sarbatorind Revelionul la partia Clabucet. Statiunea are zapada din plin pe partii, copacii sunt incarcati de zapada, cine a ales Predealul pentru a petrece sfarsitul de an, a facut alegerea perfecta.

Tin pe aceasta cale sa felicit un prieten, un tanar devotat orasului, care si-a sacrificat timpul si a pus mereu pe altii mai presus de sine si de ai lui, pentru implicarea sa in dezvoltarea turismului predelean. Un om modest, serios, responsabil, care permanent cauta solutii pentru a face ceva pentru orasul sau. Bravo, Catalin!  Catalin, este directorul Centrului National de Informare si Promovare Turistica din Predeal. Pe 31.12, pe la orele 18, el inca era la acel centru pentru a fi de folos turistilor ce cautau vreo informatie turistica. In acelasi timp, pregatea niste taloane pentru o tombola ce se desfasura prin unitatile turistice, urmand ca seara sa mearga la partia Clabucet pentru alte activitati. Pentru mine, acest tanar este un exemplu de cum trebuie facut turismul in fiecare oras.

Predealul fiind plin de oameni si masini, initial am zis sa urmam un traseu turistic care pleaca de la piata si ajunge prin padure la Valea Rasnoavei, langa fosta cabana Fraga si de acolo sa urmam direct drumul spre muntele Diham. Dar noaptea trecuta, mancarea etc, nu se potrivea si am urmat „sanatos” soseaua 🙂 La 11:30 plecam din Busteni, coboram in Predeal peste vreo 12 minute, dupa care am iesit in centru.

Trecem pe langa noul hotel Carmen, amenajat la superlativ, una dintre unitatile turistice de renume ale Predealului, ce are un frumos istoric, regasit si in cartea „100 de pasi in timp…”. De fapt, si cartea „Predealul, prin ochii tai…” are un capitol referitor la acest hotel: „Intalnirea cu Carmen; cu hotelul Carmen”… pentru ca aceste carti scot din trecut ceea ce nu se mai stie.

Urmam DN 73A Predeal-Rasnov, trecem de cimitirul eroilor, unitatea militara, sanatoriul de nevroze, vile, paduri inghetate…

dscf7843Peste ei s-a ridicat Romania Mare.

dscf7847

dscf7848Pe Valea Rasnoavei

dscf7850

dscf7852Departe, releul de pe muntele Costila

dscf7854

dscf7855Pe la ora 13 paraseam soseaua si intram pe drumul ce urca prin padurile Dihamului.

dscf7857Drumul era curatat foarte bine.

dscf7859In prima poienita ni se infatiseaza Bucegii nordici in splendoarea lor. Ceva mai incolo se vedeau Piatra Craiului si un colt din Fagarasi.

dscf7865

dscf7867Coltul Fagarasilor mi-a amintit de excursia din 2016 la chilia parintelui Arsenie Boca, cu un alt tanar exemplu pentru societatea noastra, Madalin Focsa de la Centrul National de Informare si Promovare Turistica din Breaza (Prahova). In multe locuri din tara aceasta, avem oameni capabili, ramane o enigma genetica despre cum ajung opusurile acestora in tot felul de functii 🙂

dscf7863Stanca aflata nu departe de fosta cabana Belvedere, cabana demolata in totalitate.

dscf7868

dscf7869Pe acolo trebuia sa ajungem.

dscf7871In departare zona Zarnestiului… pe acolo este si rezervatia de ursi.

dscf7872Pe langa cabana Steaua (Forban). Ne-am intalnit pe acest traseu cu cateva sute de turisti.

dscf7874Sorcova

dscf7876

dscf7879„Fratele” Bucsoiu – cum ii zice Razvan, prietenul de alergari montane 🙂

dscf7881„Privind” cu aparatul peste Muchia Cheii-Posatavaru, vedem statii de telegondole, telescaune si sediul Salvamont.

dscf7884Piatra Craiului

dscf7886

dscf7887

dscf7893Cabana Steaua, Postavarul la stanga si Piatra Mare la dreapta

dscf7894Si acolo era de mers, in masivul Piatra Mare. Am fi surprins Predealul in haine albe… dar pentru asta trebuie plecat cu trenul de ora 6, ca sa faci poze bune si sa ai pozele in spate. Jumatate de an, am urmarit un astfel de moment, pentru poza de pe spatele cartii cu Predealul. Anul trecut pe 1.01.2016 eram pe acel munte…

dscf7898La urmatoarea excursie prin astfel de locuri, am sa plec de dimineata, cu doua termosuri, unul de ceai si altul de cafea, prajituri si un scaun pliant. Am vazut unul folosit la pescuit. Dar bine, nu singur, ca nu e fain singur, adica eu nu am cum sa ma bucur singur de peisaje. Altii pot, mie nu mi-a iesit niciodata. Un peisaj superb face nota discordanta cu un singur personaj. Adica nu poate fi o bucurie a unuia. Eu ma vad pe scaun alaturi de altii ca mine, sporovaind, facand poze, privind in toate directiile si cand ne saturam iar mai departe… iar pus scaunele 🙂 Trebuie sa cumpar 2-3 scaune…

dscf7899Muntele Bucsoiu

dscf7901Crampei de rai

dscf7904Hop si eu, sa iau putin din magia locului 😉

dscf7915

dscf7920Crucea de pe Caraiman

dscf7923Pereche in haine de iarna

dscf7924

dscf7925Ii inteleg pe astia cu snowmobile 🙂

dscf7927Un alt loc de asezat scaunul 🙂

dscf7933

dscf7935Cabana Diham Phoenix, pe un picior de plai

dscf7936

dscf7938

dscf7944Batrana stana pe care o pozez an de an, de mai multe ori, in diferite perioade. De aici, incepe coborarea spre Busteni, spre cabana Gura Diham.

dscf7952Rulotistii au venit sa petreaca Anul Nou in vechile locuri unde stau si primavara, pe Valea Cerbului. Imi place ca sunt consecventi.

dscf7954Pe la ora 15 eram prin Valea Cerbului admirand si saniile localnicilor trase de cai. Pe la ora 16 ajungeam acasa. Cu siguranta cine merge azi pe acolo, are parte de aceleasi peisaje… pentru ca ziua de ieri seamana perfect cu cea de azi 🙂

Ipoteza din lansarea unei carti si imagini de pe Prahova

Trebuia sa mai revin cu poze de la un eveniment intamplat la Busteni, o lansare de carte despre Monumentul Eroilor de pe muntele Caraiman. Vorbisem intr-un articol anterior ca urma acest eveniment. Stau acum si ma gandesc, oare cand a fost ultima lansare de carte de pana acum la Busteni, si nu imi dau seama. Cred ca in acest an aceasta a fost singura lansare… sau oricum, cea mai serioasa din acest an 🙂

Aceasta carte reprezinta munca unui domn atras de aceasta Cruce, documentandu-se in acest sens cativa ani. Cartea parca are vreo 200 de pagini, este structurata in 3 capitole… merita apreciat efortul autorului care a staruit sa caute in diverse locatii tot felul de informatii despre acest monument. Mi-a placut ca nu a avut aere de scriitor, de importanta 🙂 Omul, atat cat a putut a incercat sa vina cu ceva inedit. Nu a scris o carte dupa alte carti, cum poate face cam oricine. A venit cu niste informatii noi, cate a gasit. Acum depinde ce este noul pentru fiecare!

Pe la finalul cartii, autorul realizeaza un interviu cu d-l Alexandru Bartoc, un alt neobosit luptator pentru restaurarea Crucii si punerea acesteia in valoare. Eu cunosc trei astfel de persoane care au un atasament profund de acest monument: autorul, d-l Bartoc si city-managerul orasului Busteni, d-l Marian Ilie. Mai sunt si altii evident, dar mie mi s-a parut ca oamenii acestia chiar sunt dedicati trup si suflet monumentului.

Revin la interviul de care vorbeam si citesc stupefiat unul din motivele pentru care proiectul de restaurare a Crucii cu banii norvegieni nu s-a realizat. Stiti care este? Traseul unui aviz!

Ministrul UDMR, Kelemen Hunor a semnat acel aviz. Ei bine, acel aviz nu a mai ajuns mai jos sau mai sus cu cateva etaje, oricum vorbim de aceeasi cladire, la biroul care trebuia. Deci acesta semneaza avizul si avizul nu mai ajunge la dosar. Pai nu trebuie cineva sa-si puna niste intrebari? Nu cumva udmr-istul nu a dorit reabilitarea unui monument ridicat in memoria ostasilor care au facut Romania Mare?

Adica facuta o reclamatie, ceva, chiar daca este tardiv, poate cerceteaza cineva. Poate ministrul i-a zis unui functionar, baga si tu avizul asta pe undeva, uita de el. Poate ar trebui sa puna cineva niste intrebari. Sa ne mai gandim, zic! 😉

dscf5196

dscf5199Reprezentantul Primariei Busteni, city-managerul

dscf5203Prezentatorul

dscf5212Autorul

dscf5215D-l Bartoc

dscf5222Un inginer pensionat din Breaza, un om de o valoare mai rar intalnita, un specialist in constructii metalice.

Bun… si acum niste poze, unele mai bune, altele prin ploaie si ceata:

dscf5365

dscf5394Apa a facut un jgheab prin stanca aceasta

dscf5400Ce mai… e toamna! La frigul care a fost zilele acestea, doar a nins pe Bucegi, pe la Omu, Cruce, Babele… simti imediat gradele. La Predeal, frig tare, la Busteni mai putin frig, la Comarnic… e bine 🙂

dscf5404Alt unghi

dscf5407

Stai, cum era? „Templu” sau „aspect de templu”. Oricum in fata unei asemenea maretii merge cam orice! 🙂