Mugurii de brad…culegere, retete, utilitati

Natura iti ofera nenumarate cai spre sanatatea de care toti avem nevoie, ne-am obisnuit insa sa mergem prin farmacii in cautare de leacuri miraculoase, sa cautam sfaturi de la tot felul de oameni pe net, si doar daca privim in jurul nostru vedem ca avem la dispozitie tot felul de lucruri ce ne pot influenta sanatatea.

Este de ajuns o carte, o documentare si ce prepari cu propriile maini iti va aduce si sanatate si satisfactie…esti tu si nu un alt cumparator dintr-o farmacie, etc.

Ma opresc azi la mugurii de brad ce au inceput sa creasca la poalele Bucegilor devenind tocmai buni pentru a fi culesi.

Pentru a-i culege este nevoie de rabdare ca singuri nu cad in sacosa. Se mai lipesc unii dintre ei si de maini, daca a plouat recent se aduna mai greu…

Mugurii de brad au efecte vitaminizante, ciobanii fac din ei sirop pe care il folosesc indeosebi pentru a combate racelile si tusea asociata.  Daca siropul este pregatit cu miere actioneaza ca dezinfectant, calmant, si ajuta in regenerarea tesuturilor afectate de infectii.

Pentru anemii se face o cura de trei saptamani, timp in care se iau cateva lingurite de sirop cu 5 minute inainte de masa.

Pentru a inlatura starile de voma se mesteca (nu se inghit!) cativa muguri culesi recent.

Se consuma 5 lingurite de sirop inainte de masa…persoanele care lucreaza in conditii de stres. Trebuie stiut ca glicemia revine la valori normale dupa ce se consuma cateva lingurite de sirop.

Mugurii de brad au efecte asupra intregului organism si pot fi folositi si altfel: 1 kg de muguri se fierb in 5-6 litri de apa, dupa care se strecoara si se toarna in cada alaturi de apa pregatita pentru imbaiere, in care se si dilueaza de altfel.

Siropul din muguri de brad se prepara dupa retete variate, eu o sa enumar doar doua pe care le-am intalnit mai des.

Prima: se pune 1 kg de muguri in 2,5 litri de apa, la fiert. Dupa ce au fiert mai multe minute, se lasa sa se raceasca. Apoi se filtreaza, se arunca mugurii, si se adauga 1,5 kg – 2kg zahar (depinde de cat au scazut la foc), se pune din nou la foc pana incepe sa fiarba…si cam asta ar fi. Zaharul inainte de a fi folosit este invertit, gasiti pe net ce inseamna si cum se face.

A doua: intr-un recipient de sticla se pun in straturi muguri de brad apoi miere, cate un rand pana se umple recipientul, dupa care se tine la intuneric, si la o temperatura de cel mult 10 grade Celsius, minim o luna de zile. Ulterior se filtreaza…

Siropul se foloseste si ca bautura racoritoare diluat cu apa minerala.

Evident ca se fac destule lucruri cu mugurii de brad, eu am insirat doar cateva 🙂

Preturi la unitatile turistice din Parcul Natural Bucegi

M-am gandit sa afisez niste preturi de pe la locatiile turistice din Parcul Natural Bucegi insotite de niste sfaturi adecvate:

Cabana Padina

–         ceai 1 leu

–         ciorba de pasare 3,5 lei

–         ciorba de burtă 7 lei

–         omleta cu cascaval 4 lei

–         ciocolata calda 1 leu

–         cabanos cu piure 6lei

–         un loc in camera cu 1-4 paturi costa 30 lei

–         un loc in camera cu 14 paturi costă 20 lei

–         un loc în camera dubla costă 40 lei

–         muşchi de porc la grătar cu piure 9 lei

Cabana Diham Phoenix

–         ceai cu rom 1 leu

–         cazare 30 lei de persoană

–         mămăligă cu brânză 9 lei

–         bere 5 lei, cea mai scumpă 6 lei

–         friptură 17 lei

Hotel Cota 1400

–         camera single 120 lei

–         camera dublă 150 lei

–         camera triplă 180 lei

–         toate cu mic dejun inclus

Cabana Stâna Regală

–         240 lei camera cu mic dejun inclus, dacă turistii stau minim două nopţi preţul este de 220 lei

–         Ciorbele sunt cuprinse între 9 lei cea mai ieftină şi 14 lei cea mai scumpă, ciorba de mistreţ

–         un ceai 4 lei

–         o cafea 4 lei

–         sucuri la 5 lei

Cabana Mioriţa

–         camera dublă cu wc şi baie 110 lei

–         camera dublă cu wc pe hol 89 lei

–         un ceai costă 3 lei

–         o ciorbă 8 lei

–         cafea cu lapte 5 lei

Cabana Gura Diham

–         camera dubla 120 lei cu mic dejun inclus

–         ciorbe, dintre care cea mai scumpă este ciorba de burtă 9,5 lei

–         ceai 3,5 lei

–         berea între 5,5 lei şi 6 lei

Cabana Cuibul Dorului

–         camera single 135 lei, după a doua noapte este 120 lei

–         camera dublă 110 lei, după a doua noapte este 100 lei

–         nu au pus nimic la preţuri în anul 2010

–         orice ciorbă costă 8 lei

–         piept de pui 100g  8 lei

–         pulpă de pui 100g 8 lei

–         păstrăv 12 lei

–         ceai 3 lei

–         cafea 5 lei

–         ciocolată caldă 4 lei

Cabana Mălăieşti

–         cazare 25 lei de persoană

–         ciorbă 7 lei

–         cafea 5 lei

–         ceai din plante naturale 2 lei


Cabana Coteanu

–         în week-end 100 lei persoană cazare cu mic dejun inclus

–         în cursul săptămânii 80 lei persoană cu mic dejun inclus

–         un ceai 2 lei

–         o ciorbă între 6-7 lei

–         o bere 5 lei

–         friptură cu garnitură 20 lei

Cabana Bolboci

–         Cazare 40 lei de persoană în camere de 2,3,4 locuri

–         Ciorbă de porc 6 lei

–         Ciorbă de burtă 7,5 lei

–         Cafea 3 lei

–         Ceai 1,5 lei plante naturale

–         Friptură 8 lei

Hotelul Pestera

–         cazare în week-end camera dublă 240 lei/ noapte cu mic dejun inclus, plus acces sauna, jacuzzi, piscină

–         cazare în cursul săptămânii în camera dublă 200 lei/noapte cu mic dejun inclus, plus acces, saună, jacuzzi, piscină

–         ciorbă în jur de 8 lei

–         bere numai la doză şi la draft ajunge până la maxim 10 lei

Cabana Caraiman

–         30 lei persoană/cazare

–         nu pregătesc mâncare

–         vin fiert 5 lei

–         ceai 3 lei

–         nu au telefon, nu mai este in circuitul turistic, toate telefoanele de pe site-uri nu mai sunt bune, dar se poate totusi innopta.

Concluzii:

Cabanele Diana si Omu sunt inchise pe timpul iernii.

Evitati cazarea sau consumatia la cabanele Babele si Poiana Izvoarelor, ambele conduse de persoane departate de fenomenul turistic. Este de ajuns sa rascoliti putin pe net, lucrurile sunt aidoma si in teren.

Cabana Zanoaga a fost exclusa din start dupa ce una din doamnele de acolo a refuzat sa dea vreo informatie. De trei ori a fost contactata de persoane diferite si a dat acelasi raspuns: „veniti si vedeti la fata locului”.

Cabana Valea Dorului practica niste preturi exorbitante datorita pozitiei sale langa partiile de schi. Un mic exemplu un ceai simplu este 3 lei intr-un pahar de plastic iar cine vrea un ceai cu rom mai scoate in plus doi lei, un bidon de suc ajunge pe la 10 lei…de evitat.

Restaurantul de la Cota 2000 este unul in care pretul este pe masura calitatii.

Mancarea este proasta de cand exista cabana Miorita, am pus niste preturi de pe la ei ca asa este normal, nu trebuie nedreptatit nimeni. Aceiasi societate ce are cabana Miorita are si cabana Cuibul Dorului unde se poate vorbi de o alta lume 🙂

La Cota 1400 singurul loc atractiv este terasa La Sami, mai putin restaurantul Popas Alpin pe care il pot recomanda doar anumiti angajati ai statului ce nu platesc. Multi turisti s-au plans de preturi, de mancarea prost facuta.

La cabana Malaiesti este posibil sa luati o tzeapa pe masura. Cabanierul desi este politicos va poate caza pe afara printr-o anexa sau pe la refugiul Salvamont.

Hotelul Pestera sau cabana Coteanu comunica foarte bine cu turistii, la fel stau lucrurile la Hotelul Cota 1400 si la Stana Regala. Astfel de locatii inteleg ca pe timp de criza fiecare client este important.

La cabana Gura Diham receptionera parea venita din alta galaxie, foarte solicitanti au fost si cei de la cabana Diana care s-au oferit sa vina pe Bucegi sa deschida cabana pentru a oferi cazare, punand la dispozitie intreaga locatie, la doar 50 lei persoana.

Notiunea de cabana montana se mai pastreaza in special la cabana Diham Phoenix si cabana Padina.


Plimbari pe 1 ianuarie in Valea Prahovei?

Deci ce sa faci pe 1?

Iei o sanie si te duci pe unele partii, sau niste schiuri in spate…

Merge pe jos o plimbare din Busteni pana la Gura Diham sau cu o sanie trasa de cai.

Ori o urcare cu telecabina sau telegondola pana la Cota 1400 si apoi o coborare pe la Schitul Sf. Ana pana in Sinaia.

Fie o urcare din Sinaia la Poiana Stanii, unde ai ce face, ce vedea.

Banuiesc ca maine va fi aglomeratie la telecabina si ar trebui sa stiti care este programul.

Daca ajungeti pe la Cota 2000 nu trebuie sa uitati pastrama cu mamaliga…sau clatitele de la acel restaurant.

Merge si o distractie in Fun Park-ul de la partia Kalinderu. De asemenea, o plimbare usoara din Poiana Tapului spre Cascada Urlatoarea si o coborare in Busteni.

Mai este un patinoar prin Parcul din Sinaia, parca 15 lei era ultima data perechea de patine.

Si sa vezi Sfinxul si Babele pe 1 ianuarie poate fi o idee interesanta. Pretul la o urcare cu telecabina din Busteni la Babele este de 29 lei.

Incercati sa evitati deplasarile cu masina ca de doua zile se circula cu greutate…

Am mai uitat ceva???? Imi aduc aminte la anul… 🙂

Schitul Sf. Ana situat la cateva minute de Cota 1400

Si cateva imagini din Poiana Stanii Regale:

STÂNA REGALĂ DIN PARCUL NATURAL BUCEGI, PUNCT DE REFERINŢĂ ÎN TURISMUL MONTAN

M-am gandit sa postez la categoria RECOMANDARI, cateva locatii din Bucegi, care mie imi plac, tocmai pentru a se vedea ca nu vad totul doar intr-o singura culoare 😉

Prima si cea mai deosebita recomandare este Stana Regala.

UNDE?

Locaţie situată în Parcul Natural Bucegi, la o altitudine de 1270 m, în zona aferentă staţiunii Sinaia. Amplasată la umbra pădurii, Stâna Regala este un modern complex realizat în doar câţiva ani. Până în 2008, această zonă era una dintre cele mai problematice ale Parcului Natural. Maşini cu muzica la maxim, focuri aprinse la întâmplare şi gunoaie risipite prin toată poiana aferentă. O imagine dezolantă rezultată din turismul desfaşurat fără niciun control, după mintea fiecăruia.

DE CE?

Pentru că Stâna Regală este un loc în care găseşti calitatea serviciilor. Cu un personal exemplar şi un un bun manager, s-a reuşit într-un timp destul de scurt ca locaţia montană să fie preferată nu mai de turiştii de bun simţ. Toţi oamenii mediului din Bucegi au sprijinit desfăşurarea unei investiţii care în acelaşi timp promova şi turismul dar şi protecţia naturii.

Pentru că dacă vrei linişte, să nu auzi niciun zgomot urban, te duci la Stâna Regală. Aici nu se strigă, nu se turează motoare, nu se parchează la întâmplare. Totul este organizat şi gândit astfel încât turistul să fie mulţumit şi să revină.

STANA REGALA VAZUTA DE PE PICIORUL PIETREI ARSE

CE POŢI VEDEA?

În ultimul an, atracţiile la acest obiectiv au sporit s-au au fost amenajate corespunzător cele existente. Faţă în faţă cu terasa complexului se află ARIA SPECIALĂ DE CONSERVARE – POIANA STÂNII, ce adăposteşte o mulţime de specii de floră protejate de lege. Cea mai mare parte a gardului acestei rezervaţii a fost ridicat de cei de la Stâna Regală iar accesul spre vizitare nu se mai face la întâmplare ci pe o potecă principală. Există un spaţiu de joacă pentru copii, un mic bazin cu păstrăvi, diferite animale aduse din alte ţări, şi iarna turiştii au la dispoziţie material sportiv.

Denumirea de Stâna Regală arată că acest loc era o destinaţie preferată a familiei regale. Au trebuit să treacă peste 50 de ani ca Stâna Regală să se înscrie din nou în topul atracţiilor din Bucegi şi Valea Prahovei.

La 5 minute distanţă de complex se află un punct panoramic amenajat, Stâncile Franz Josef, pe care se găseşte amplasat un telescop ce functionează cu fise de 50 de bani. Cu ajutorul acestuia se pot vedea muntii Baiului în detaliu precum şi oraşele Văii Prahovei.

Între Sinaia şi Stâna Regală există un traseu turistic marcat cu bandă albastră ce urmăreşte fosta potecă regală, ca timp din centrul staţiunii se face, pe jos, circa 1 – 1 ½ ore.

TELESCOPUL DINSPRE VALEA PRAHOVEI

PARAUL PELES, AFLAT LA 10 MINUTE DISTANTA

DISTANŢE TURISTICE:

Sinaia – Stâna Regală – circa 1 ½ ore, cu două variante de acces pe poteca regală sau pe drum auto.

Stâna Regală – Schitul Sf. Ana – cca. 1 oră

Stâna Regală – Cota 1400 – cca. 1 ¼ ore

Stâna Regală – Buşteni, cartierul Poiana Ţapului – cca. 1 oră

Stâna Regală – Peştera Bogdan şi Avenul Haiducilor – cca. 40 minute

Stână Regală – Complex Piatra Arsă (Platoul Bucegilor) – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Cascada Urlătoare prin Valea Babei – cca. 2 ½ ore

Stâna Regală – Observatorul din Valea Peleşului – cca. 20 minute

Stâna Regală – Observatorul de pe Stâncile Franz Josef – 5 minute

Stâna Regală – Stâncile Sf. Ana (obiectiv istoric-religios) – cca. 45 minute

REZERVATIA POIANA STANII

POTECA REGALA

POIANA CU LEURDA AFLATA LA CINCI MINUTE DISTANTA DE COMPLEX

ATITUDINEA FAŢĂ DE VALORILE PARCULUI NATURAL BUCEGI:

În ultimii doi ani, cei de la Stâna Regală au reuşit o mulţime de acţiuni din care amintesc:

–         ecologizarea întregii zone din Poiana Stânii, au apărut şi coşuri de gunoi, golite la timp pentru a nu atrage urşii

–         au reparat drumul de acces auto, lung de 3,5 km şi au aşternut basculante de pietriş

–         poteca regală lungă de peste 2 kilometri a fost eliberată de stratul gros în unele locuri şi de 50 cm, de frunze, crengi, operaţiune ce nu a mai fost realizată de multe decenii

–         balustrada scărilor ce urcă pe Stâncile Franz Josef a fost reparată şi amplasat un telescop unic în Valea Prahovei

DIMINEATA, LA STANA REGALA

BUCEGII VAZUTI DE LA STANA REGALA

–         cea mai mare parte din acţiunile de ecologizare din Bucegi au fost sprijinite şi de către Stâna Regală

–         s-a creat o potecă de acces spre Peştera Bogdan, s-au realizat trepte şi s-au montat cabluri şi frânghii în zonele periculoase. De asemenea, s-a accesibilizat Avenul Haiducilor şi s-au îndepărtat bolovanii ce se puteau prăbuşi accidental peste intrarea acestui obiectiv speologic

–         la ediţia a doua a maratonului Bucegi 7500 organizat de Clubul pentru Protecţia Naturii şi Turism Braşov în 2010, cel mai dificil maraton al ţării, lung de 90 km, Stâna Regală a fost sponsorul principal al echipei locale Buceginatura2000. La acel maraton, doar 15 echipe au reuşit să treacă linia de sosire.

PRIMAVARA LA STANA REGALA

CORTUL ECHIPEI BUCEGINATURA2000

CUM AJUNGI?

Foarte simplu. Suni la nr. 0726.POIANA (764.262.). S-au intri pe www.poiana-stanii.ro cauţi ce te interesează şi trimiţi un mail.

Dacă nu va descurcati cu transportul şi vreti să va cazati sau sa luati masa la Stâna Regala,  dati un telefon şi maşina de teren a Stânii Regale vă poate lua din Sinaia.

Aşa cum spuneam mai sus, totul este făcut pentru ca turistul să fie mulţumit şi să revină!

INTERIORUL UNEI CAMERE DE LA STANA REGALA

OALA CU SARMALE LA CEAUN…

LA O COMPETITIE IN BUCEGI

IARNA PE ACEST DRUM SE COBOARA SUPERB CU SCHIURILE

IARNA LA STANA REGALA

REZULTATE DIN COMPETITII SPONSORIZATE DE STANA REGALA

Cele spuse aici, cu siguranta nu reprezinta nici macar 50% din ceea ce se intampla la Stana Regala. Nu poti cuprinde tot decat daca mergi de cateva ori la aceasta locatie. Chiar si asa, noutatile se succed de la o zi la alta!

MANASTIREA CARAIMAN SI PARINTELE PUIU GHERONTIE

Unul dintre lacasele de cult monahale ce a cunoscut o ascensiune remarcabila, -in opinia mea ca si evlavie si numar de credinciosi, a depasit orice alt lacas ortodox al Vaii Prahovei-, este Manastirea Caraiman din Busteni.

In fapt de cum ai ajuns pe Platoul Palanca, cum este cunoscuta zona pentru localnici, in fata ochilor ti se infatiseaza nu o manastire mica cum era odinioara. In prezent avem de a face cu un adevarat complex manastiresc. Denumirea cea mai indicata, tinand cont si de realitatile din teren, ar fi Complexul manastiresc Caraiman.

Planul creat de parintele Gherontie acum cativa ani, de a inchide pe trei laturi manstirea cu alte cladiri este aproape infaptuit. Biserica mare a manastirii ridicata acum cativa ani este aproape finalizata. Mai este nevoie de picturi in interior.

De putin timp parintele Gherontie nu mai este staretul manastirii si a predat lacasul de cult unui preot mai tanar, foarte capabil. Parintele David, caci acesta este numele actualului staret este observat peste tot unde sunt lucrari. Pentru ca se lucreaza in cel putin patru puncte ale manastirii.

Din cele discutate acum circa trei saptamani cu actualul staret, am aflat ca sunt firme care pretind niste bani pentru servicii neprestate, de exemplu au zis ca au adus 24 tone pietris intr-o singura masina si de fapt erau doar 16 tone, mai pe scurt concluzia mea a fost ca sunt firme care nu se sfiiesc sa dea tzepe si manastirilor. Parintele David vorbea ca se ajunge la procese prin instanta, apoi a subliniat faptul ca nu mai gardul manastirii la care se lucreaza in prezent costa peste 1 miliard lei vechi.

Ieri nu l-am gasit si pe parintele Gherasim sa vorbesc cu el, in schimb de la fostul staret Gherontie,  emblema manastirii, am aflat ca „aici se face lucru serios, lucram ca manastirea aceasta sa reziste 500 de ani, nu sa fie reparata peste cativa ani”.

Sa vedem insa si niste imagini recente cu ce se intampla in cadrul acestei renumite manastiri, care nu trebuie ocolita daca treceti prin Valea Prahovei.

PARCARE FARA PLATA IN FATA MANASTIRII

SE LUCREAZA LA GARDUL MANASTIRII

IN JURUL BRADULUI SE AFLA AGHEAZMATARUL, PRIMUL LOC AL MANASTIRII

IN INTERIORUL AGHEAZMATARULUI

SUNT PAVATE CU PIATRA ALEILE

CONSTRUCTII NOI PE LATURILE MANASTIRII

LOCUL UNDE POATE FI GASIT PARINTELE GHERONTIE

PENTRU CA IN CADRUL UNUI LACAS DE CULT TREBUIE PASTRATA O ANUMITA SMERENIE, AM POSTAT SI REGULILE DE VIZITARE ALE MANASTIRII.

Si alte articole pe aceasta tema, pe acest blog:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2011/03/22/imagini-de-la-manastirea-caraiman-si-programul-parintelui-gherontie/

https://buceginatura2000.wordpress.com/2010/05/30/manastirea-caraiman-si-parintele-gherontie/

https://buceginatura2000.wordpress.com/2011/01/06/boboteaza-la-manastirea-caraiman/