Bucla turistului comun pe Platoul Bucegilor si pana pe varfurile Dichiului

Studiul dinainte de asfaltarea lui DJ 713, care spunea ca anual in Parcul Natural Bucegi intra circa 1 milion de turisti, este demult depasit. Cred ca in 2017 vor fi cu siguranta pe la 2 milioane 🙂 Azi, 25.06.2017, daca iau in calcul: Valea Ialomitei, Valea Cerbului, zona Sinaia, telecabina Busteni-Babele, Platoul Bucegilor si DJ 713, plus traseele turistice de abrupt, cred ca au fost lejer 30.000 de persoane in Parcul Natural Bucegi.

Este limpede pentru orice om care a umblat pe Bucegi, ca poarta de intrare in masiv este DJ 713 asfaltat. Oricine are o masina poate ajunge in inima muntelui. Acum, e bine si mai putin bine. Adica, Bucegii au devenit accesibili si altora care nu se puteau bucura de peisaje… dar, in acelasi timp, poate ajunge orice necivilizat. Peste jumatate din cei care vin cu masinile, nu au nicio notiune montana, nici cea mai mica idee despre ce sa faca si ce sa nu faca. Nu vad panourile cu Parcul Natural, nu respecta nimic, cred ca este un teren al tuturor si pot face ce le trece prin cap.  Ce sa faci cu doua echipaje de jandarmi, unul de la Prahova si altul de la Dambovita? Si in masini? 🙂

Parc Natural pentru multi inseamna doar un Cismigiu ceva mai mare. Asta inseamna natural pentru ei 🙂 Din pacate, autoritatile nu stiu ce masuri sa ia la scara larga. Din cauza incompetentei, a blocajului institutional, a problemelor pe care le poti avea de la cine stie cine daca iti faci serviciul…

Problema este ca pe acesti oameni care ajung pe Bucegi nu are cine sa-i informeze. Intri pe DJ 713 ca prin propria curte, desi drumul este semnalizat ca fiind inchis. Dar, cum nu se va mai deschide oficial niciodata, pentru ca ideea a fost sa fie o gaura neagra in care sa tot bagi bani si sa nu fie gata niciodata, se circula asa, la „n-ai ce face-esti in Romania”! Ar trebui stea cineva totusi, chiar la intrare pe DJ 713, sa incaseze cei 5 lei de persoana, pentru accesul in aria protejata. Se taie chitante, se dau si saci menajeri, pliante de informare. Apoi, sunt necesare cel putin 3 refugii pe Platoul Bucegilor, ca oamenii acestia daca sunt surprinsi de ploaie, asa neechipati, se pot imbolnavi rapid. Trebuie mai multe panouri de informare, un sistem de management al deseurilor, patrule… Adica sunt lucruri simple, usor de implementat, dar cum nu se stie ce trebuie facut, fiind si atatea interese in special imobiliare, lucrurile evolueaza din inertie 🙂

Am fost si noi pe bucla turistului comun, cum ii zicem:.. Parcam masina la intersectia de la Piatra Arsa, urcam la Babele, o luam spre Cruce, venim inapoi pe Brana Caraimanului si prin jnepenisul de la Piatra Arsa. Si cam asta este. Poti face si un antrenament de alergare pe acest traseu 🙂

Ciobanie

Urcand spre Babele

Aici deja mergeam spre Cruce, lasand in spate ce se vede: cabana Babele, statia de telecabina.

Se vede bine si de aici, un loc bun de popas inainte de a cobori.

Hai ca am pus mana pe ea 🙂

Complexul manastiresc Caraiman din Busteni care, alaturi de Manastirea Sinaia, reprezinta principalele destinatii in turismul religios de pe Valea Prahovei.

Releul de pe Costila

Valea Alba

Vreo 30 minute am urmarit o capra neagra care umbla dupa ea cu 4 iezi. Trebuie sa mai merg sa o filmez de mai aproape. A fost ceva deosebit. Speriata de atata omenire ce cobora pe Brana Caraimanului, s-au retras langa o grota greu accesibila.

Fosta cabana Caraiman… azi, mai are cineva grija de ea, ca de o simpla constructie.

A disparut in Bucegi si nu a fost gasit niciodata.

Stiti ce este, nu-i asa? 🙂 Intersectia de la Piatra Arsa din mijlocul Platoului Bucegi.

Sa nu credeti ca se circula, ca era vreo coloana. Tot ce vedeti, pana departe, sunt masini parcate. Cand au asfaltat drumul, autoritatile au sustinut ca vor circula pe drum pana in 2030, doar 3000 de masini pe an. Vreo mie au fost sigur doar azi. Bine, pentru unii, anul are cateva zile 🙂 Estimari mincinoase cum ne-am obisnuit.

Aparitii auto

Sambata, a fost la Sinaia un eveniment de exceptie, un concurs de automobile de epoca.

Am luat masina si ne-am intors spre casa. Ne-am oprit sa cumparam branzeturi de langa cabana Dichiu, tot pe DJ 713. Cica era si un chiosc cu prajituri sau placinte dar nu l-am vazut. Nu stiu cum l-am ratat 🙂 Eram fascinat de o branza de burduf excelenta si visam cred ca bulzuri. Si branza de oaie proaspata era nemaipomenita. Cu astea in cap, logic ca nu am mai vazut si prajituri 🙂 Saptamana trecuta avea doamna cu branza si niste cascaval desprins din povesti. Pacat ca nu i l-am cumparat noi pe tot, ca azi nu mai avea.

De la cabana, am zis sa hoinarim, tot ca turistii si putin prin varfurile Dichiului… pe unul este un steag, pe altul o poteca spre un punct panoramic, pe altul o pancarta, pe aproape o stana cu cainii periculosi, deocamdata. Peste putin timp se invata si ei cu omul, ca aceia de pe la Piatra Arsa, Babele. In imagine, DJ 713 ce coboara de la cabana Dichiu spre Sinaia.

Sa vedem si noi 🙂

Cabana Dichiu ramane in spate

Se vede Sinaia (Valea Prahovei).

Cabana si lacul Bolboci in Valea Ialomitei. Si acolo plin de masini, oameni.

Perfecta ideea cu amplasarea unui drapel in acest loc.

Sfantul nostru tricolor 🙂

Descoperiti Brasovul! Istoria veche si recenta a Brasovului (IX)

Brasovul este inepuizabil. Desi accesibil oricui, nu se poate vedea chiar totul. Trebuie putina atentie la detalii, la istorie…

Un nou episod din serialul despre Brasov, inceput in anul 2013. Daca s-ar intampla ce dorim si cum dorim ce bine ar fi! Anul trecut a fost doar un episod din acest serial.

Va invit la o plimbare linistita, cu vorbe putine:

O locatie despre care sunt informatii in multe carti despre Brasov.

Cladirea vechiului birt „Gaura Dulce” dateaza din secolul XVII si este monument istoric. Cred ca pe timpuri era un loc dubios 🙂

Bunul gust, restaurarile profesioniste, oameni care simt trecutul, educatia si multe altele… sunt in Brasov la ele acasa.

Interesati?

Libraria Humanitas

Honterus

„Indicator” – intrarea in Biserica Neagra

Casa lui Andrei Muresanu

Bastionul Tesatorilor

Cativa porumbei:

Brebu

Brebu… o comuna frumoasa din judetul Prahova. Nu demult am ajuns si pe acolo.

dscf8737Scoala si langa ea biserica ridicata in perioada domniei lui Matei Basarab (1632-1654)

dscf8739

dscf8740

dscf8741

dscf8748Dincolo de zidul medieval sunt doua obiective importante: biserica si muzeul „Casa Domneasca.

dscf8751

dscf8752

dscf8753

dscf8754A „parcat” bicicleta 🙂

dscf8755Poarta „cetatii”

dscf8760

dscf8763

dscf8766Casa domnitorului

dscf8769

dscf8770

dscf8771

dscf8774

dscf8789

dscf8796

dscf8801

dscf8808

dscf8803„Grilaje” la Casa Domneasca

dscf8810Intrarea in biserica

dscf8816Matei Basarab

dscf8824Elena Doamna, sotia voievodului

dscf8821

beci

Primaria Brebu

Monumentul Eroilor

Comuna Brebu este situata la circa 10 km de Campina, pe o terasa din preajma raului Doftana. Se ajunge relativ usor din Campina. E de vizitat mai ales primavara, cand totul se trezeste la viata.

Dezbaterea no. 21: Ce inseamna „Sociewenecassi Wagzucha Ballarin”?!

Aceste cuvinte faceau parte dintr-o inscriptie aflata in Pestera Bogdan din muntii Bucegi.

Prima mentiune a acestei pesteri se pare ca dateaza de prin 1884, cand este semnalata de arhimandritul Nifon, staretul Manastirii Sinaia. Totusi, inscriptiile existente si astazi in pestera, arata ca era cunoscuta mai de dinainte. Sunt inscriptii vechi in principal din anul 1881. Acestea le-am postat pe 26.12.2016, aici:

https://pasiintimp.wordpress.com/2016/12/26/inscriptii-vechi-in-pestera-bogdan/

Denumirea de „Pestera Bogdan sau a lui Bogdan” este data de Mihai Haret, autorul primului ghid turistic al Vaii Prahovei (1910).

Mihai Haret, in alta carte insa, „Calator prin munti”, mentioneaza aceasta inscriptie ca existenta in capatul pesterii, sub altele care inca se vad. Probabil a spart-o cineva, a stricat-o cumva. Cred ca mai trebuie cautat, poate nu era chiar in acel loc. Haret a mai facut diferite confuzii in cartile sale.

In preajma acestor inscriptii o localizeaza scriitorul:

dscf7773

dscf7771

Sunt mentionate inscriptiile: anul 1882, cuvantul Romania, o cruce sub care se afla in stanga ‘R’ si in dreapta ‘geia’. Iar sub cruce si R+geia ar fi stat inscriptia ‘Sociewenecassi Wagzucha Ballarin”.

Acum, ce inseamna acest text misterios?

Deocamdata, nimeni nu l-a descifrat. Nici nu se stie in ce limba ar fi. Presupunerea ca in tatara a cazut aseara, cand un domn pe nume Sinan din aceasta comunitate, mi-a spus ca nu este in tatara, ci ar parea ceha sau poloneza.

Un sinaian, d-l Marius, un vechi cititor al blogului si un bun cunoscator al Bucegilor, spunea acum cativa ani intr-un comentariu, ca a copiat aceasta inscriptie si a dus textul spre traducere la Manastirea Sinaia. Cei de acolo nu i-au dat insa niciodata un raspuns. Asta se intampla in perioada comunista.

Se pot face diferite consideratii, acestea fiind adunate in cartea „100 de pasi in timp…” intr-un capitol destinat pesterilor din muntele Piatra Arsa, paginile 332-338. Insa, subiectul ultimei dezbateri din acest an este altul… intelegerea acelei inscriptii 🙂

Din inscriptie se poate intelege ca ar fi vorba de o societate. Este posibil insa si urmatorul aspect: primul cuvant sa cuprinda de fapt mai multe la un loc, si sa fi fost copiat ca intreg. Poate „cassi” inseamna „casa, acasa…”. Sau „wene” de la „a veni”. „Ballarin” este nume italian, asta e aproape o certitudine

Cine are idei, este invitat sa le scrie intr-un comentariu!

Traseul turistic: Cabana Diana – Manastirea Pestera Ialomitei – Cascada Doamnei – Muntele Batrana – Valea Horoabei – Refugiul Om pe Munte – Saua Strungulita – Muntele Tataru – Valea Tatarului – Cabana Diana

O bucla, un cerc prin zone pitoresti. Mereu „scot” cate un traseu din acesta 🙂

Intai am purces spre munte. Ne-am trezit taman in buricul intravilanului din Parcul Natural Bucegi, adica in Valea Ialomitei, zona Padina-Pestera. Unde sa parcam? Ca umblau aia de la Media Pro sau Castel Film ceva de genul, peste tot prin zona aia. Turnau un film, ca erau cu rulote, cu cafele in mana, aparatura. Vreun film sau vreo reclama fara succes 🙂 Glumesc.

Lasam masina pe langa cabana Diana si o luam la picior. Exprimarea cu luarea la picior mi-a ramas in minte dupa ce am citit relatarea luptei de la Posada. Cum a vazut-o regele maghiar. El a scris ca a luat-o la picior si toti istoricii nostri, astia marii, au inteles ca a fugit calare de a deselat bietul cal. Fara sa gandeasca o chestiune… rapele erau prea inclinate sa o ia la galop ala cu calul. A luat-o la picior inseamna ca a luat-o la sanatoasa, pe jos 🙂

Luand-o si noi la sanatoasa, tot pe jos, trecem pe langa un spatiu amenajat ca un cort cu tot felul de produse. Scria mare Magazin Alimentar. Noi am crezut ca este tot parte din scenariul de film, ne-am uitat si am plecat mai departe. Orice e posibil prin acest munte. Numai daca ma gandesc asa la mine, ca fapt divers 🙂

dscf5421

dscf5422Pe acolo, pe sus sunt izvoarele Ialomitei, se vede o parte din Mecetul Turcesc (in dreapta). Imagini luate imediat dupa ce am pornit in excursie.

Ajungem si prin zona manastirii, unde niste neni mestereau ceva pe la o instalatie:

dscf5427Intra apa prin canalul verde si invarte chestia aceea… ce or face cu energia electrica produsa nu stiu. Poate o folosesc la iluminarea pesterii Ialomitei…

dscf5428Mutand apa sa treaca printr-un canal, iata ca prin albie un firicel anemic se mai strecoara. Dar cred ca pentru 50 de metri nu e cine stie ce. Apa revine in albia un pic mai jos.

dscf5429Trei cu mapa, nimeni cu sapa. Sau tot dumnealor erau si cu una si cu alta. O fi eficienta chestia asta sau s-o fi inscriind pe aceeasi linie cu ce stim prin Bucegi?

Continuam pe langa manastire…

dscf5432

dscf5438Ce sa scriu? Transhumanta, frumusete, povestea mioritei? Nu! Un cioban cu o caruta cu coviltir, un card de caini, se duceau si ei asa… unde? La vale…

dscf5441Zona telecabinei Pestera-Babele. In cheile din spate este Pestera Ialomitei. Platforma alba poarta titlul de heliport si umbla vorba ca a costat o caruta de bani. Cred ca tot una cu coviltir ca sa nu se stie ce este inauntru.

dscf5444Pe acolo am mai stat eu mai de mult la un pranz. Frumos tare.

dscf5445

dscf5448Stana de sub Piciorul Doamnelor… acolo erau caini si ciori care mancau nu stiu ce printre acestia din urma…

dscf5449Remarcati peisajul de vis si ziua splendida ce am prins-o. De cand nu am mai fost intr-o astfel de excursie…

dscf5453Lac langa Cheile Ursilor, de fapt mai sunt si altele.

dscf5458

dscf5460

dscf5462

dscf5469

dscf5470Cascada Doamnei, destul de anemica in perioada aceasta. Primavara este splendida… E singura cascada din Bucegi pe sub care poti trece, fiind un spatiu intre caderea apei si stanca.

dscf5471Grota Cameliei

dscf5476Imagineaza-ti cum este sa stai jos, cateva clipe, langa apa…

dscf5477

dscf5481

dscf5485Drumul de pe muntele Batrana. Mereu mi-a placut acest drum, cine stie cand o fi si asta „dezvoltat durabil”. Durabil in Bucegi inseamna doua lucruri: bani multi in conturile unora, bani furati evident, dar sunt acolo unde trebuie… deci asta inseamna dezvoltarea durabila a propriilor interese si asternerea unui covor de asfalt, adica drum durabil si la propriu. Ca acum nu rezista asfaltul, e altceva, drumul e deja dezvoltat durabil se pot directiona bani pentru a fi si mai durabil. E simplu… iei notiuni de mediu si le distorsionezi sensurile in favoarea ta.

dscf5495

dscf5498Salba de lacuri mici din preajma Cheilor Ursilor. Nu sunt aceleasi cu cele postate mai sus.

dscf5499Acesta e acelasi cu unul din imaginea precedenta 🙂

dscf5510Sfinxul

dscf5516

dscf5518Cabana Diana, mai e masina noastra acolo 🙂 si constructiile aparute, ca doar ai voie sa construiesti… e intravilan, faci pensiune turistica, hotel ceva. Ca nu le mai clasifici si nu vor functiona niciodata, nu-i bai, nu intreaba nimeni… tu ti-ai atins scopul.

dscf5519O alta cruce, pe partea cealalta a Bucegilor. Fain! Are si o masuta cu banca langa ea.

dscf5524Valea Horoabei la baza stancii… si o luam pe acolo, facem stanga, si nu mai stiu ce…

dscf5534Acum pe partea cealalta

dscf5535Peisaj din Valea Horoabei

dscf5541Ce poezie, ce poveste. Iti dai seama cum e sa stai acolo? 😉

dscf5537Tura urmatoare mergem acolo, cu ceaunul.

dscf5545

dscf5546

dscf5549Locurile acestea asa trebuie sa ramana, nu dezvoltate in vreun fel.

dscf5551

dscf5553

dscf5558Varful Bucura are mantie alba… bine ca nu am fost pe acolo. Stiam eu ce stiam.

dscf5562Zbura dincolo de Saua Strunga

dscf5565

dscf5577De langa Saua Strunga spre Cheile Gradistei

dscf5580

dscf5585Popas pentru mancare. La refugiu inca se lucra. Noi cu gura mare pe acolo, sigur l-am deranjat pe baiatul care lucra la refugiu.

dscf5587

dscf5589Refugiul se numeste Om pe Munte. Sa speram ca nu mai tin ciobanii oile in el si ca unii turisti vor fi civilizati. Din toata excursia, acesta este singurul lucru durabil, in adevaratul sens al povestii. Unii au reparat un refugiu din banii lor, cu puterilor lor, pentru altii. Si nu lucreaza la vreo institutie cu atributii in Parcul Natural Bucegi. Durabil e ce ramane si pentru altii, marea majoritate. Dar bine, nu ai cum sa faci hotii sa inteleaga ca daca ne tot furam caciulile, nu doar ca ne suim unii mai sus ca altii si le facem rau celor de acelasi neam… insa in timp, se pune in pericol insasi existenta statului national. Un stat corupt este usor de ocupat.

dscf5596Din Saua Strungulita, pe unde se strecoara mereu un vant grozav dinspre Leaota, am coborat spre muntele Tataru, la acest lac.

dscf5607De aici traseul era marcat cu punct galben, apoi am lasat punctul pentru triunghi galben. Bine, teoretic, ca din creasta pana la vreun kilometru si jumatate in firul vaii, nu e neam de marcaj.

dscf5615Cartite puternice au scos pamantul asta 🙂

dscf5617Valea Tatarului cu stana… mirific peisaj.

dscf5618

dscf5622

dscf5628Vechea stana din Valea Tatarului

dscf5629Timpuri trecute…

dscf5632Si pe la marginea padurii ne astepta un drum din bolovani

dscf5635Pe care l-am coborat in 20 minute

dscf5636Iesind aici, la vreun kilometru de masina

dscf5637

dscf5638

dscf5639

dscf5646Dezvoltare durabila 🙂

dscf5647

dscf5649Aici s-a incheiat excursia. Nu stiu cat am facut… ca timp.

Ne-am intalnit la ceai pe la 8. Cum unii beau ceai fara zahar ca asa e mai bine, m-am dat si eu dupa ei. Ce sa fac 🙂 Apoi ei cu apa plata eu cu Pepsi. Dependenta, clar!

Pe la 9 ne-am urnit, pe la 10 am ajuns in Valea Ialomitei, dupa ora 18 eram acasa. Am plecat fara notiunea timpului, asa e bine…

Trebuia sa postez si o piesa muzicala, dar nu o mai gasesc… sa o mai caut un pic… trebuie sa mai caut si excursia cand am fost la acel pranz in Valea Ialomitei, cred ca prin 2013 sau 2014…

Parca asta era:

Traseul turistic: Satul Breaza (Fagaras) – Cetatea lui Negru Voda – fosta Cabana Urlea – Valea Pojorta – Schitul Ioan Botezatorul – Sat Breaza

Un traseu de cateva ore prin Tara Fagarasului…

Plecare din satul Breaza (com. Lisa), dupa ce inainte am trecut si pe la un schit… si la dus si la intors am trecut pe la acel schit, pentru ca ne-am imprietenit cu un calugar de acolo.

Mai intai ne-am oprit la biserica satului:

DSCF4267

DSCF4268Culorile s-au imprimat pe geam sau este o pictura pe sticla. Mai era una si abia se mai distingeau culorile.

DSCF4273

DSCF4289Cruci-monument in amintirea celor cazuti in razboaie, care nu au mai venit acasa.

DSCF4295Manastirea Breaza sau schitul Ioan Botezatorul ori schitul Negru Voda… aceeasi Marie. Se vede si indicatorul spre Cetatea Negru Voda.

DSCF4296In stanga se vede schitul, manastire va fi pe viitor.

Fara nicio problema, ba chiar am fost invitati sa o facem, am pozat toata biserica in interior… care are o multime de moaste de sfinti. Foarte rar vezi atatea:

DSCF4299

DSCF4303

DSCF4304

DSCF4308

DSCF4310

In opinia mea, denumirea de schitul Negru Voda este o eroare. De altfel, nu apare decat in mentiunile unora. In teren, nici calugarii nu-i spun asa si niciun indicator cu aceasta mentiune nu exista.

Si pe indicatorul din comuna Recea, scrie „Schitul Ioan Botezatorul – 10 km”.

Mai departe am urmat drumul de langa schit, si am facut la stanga pe un drumeag, iesind in spatele unei vile, aici:

DSCF4315Spre cetate nu se coboara ci se urca in dreapta

DSCF4316…pe o astfel de carare, marcata cu semn turistic, punctul rosu.

Dupa niste minute de urcus, ajungem la ruinele cetatii ascunse azi de padure:

DSCF4319

DSCF4331

DSCF4332

DSCF4338Ziduri

DSCF4358

DSCF4362

DSCF4367
Dupa o vreme buna prin aceste locuri incarcate de istorie, am pornit sa urcam si mai sus, pe traseul turistic ce ajunge la cabana Urlea, la fosta cabana.

DSCF4381

DSCF4388Se urca bine de tot 🙂

DSCF4391

DSCF4402

DSCF4403Biserica satului Breaza

DSCF4409Am ajuns la fosta cabana dupa 2 ore de la plecarea din cetate.

DSCF4413Aici am facut un popas de 20 minute

DSCF4414

DSCF4417

DSCF4419

DSCF4421Da, bun sfat!

DSCF4425Ne-am intors prin Valea Pojorta, am facut 2 ore

DSCF4426De acolo venisem, la coborare am fi facut o ora si jumatate sigur.

Daca mai urcam… mai aveam vreo 2 ore pana in Curmatura Zarnei.

DSCF4427Am coborat abrupt in dreapta

DSCF4430

DSCF4434

DSCF4438Superba

DSCF4440Spectacolul apei

DSCF4441

DSCF4444

DSCF4446Traseul mai urca, mai coboara, dar este paralel cu apa

DSCF4450Crucea fostului cabanier de la Urlea, Costica Dragomir. Probabil de cand a murit s-a stricat treaba cu cabana.

DSCF4453

DSCF4454Pod nou, pod vechi

DSCF4458Aluviuni… lemnoase

DSCF4459Bine, nu am mers pana in sat, am facut stanga prin niste poieni si am ajuns la schit. Schitul este la vreo 2 km distanta de sat.

DSCF4463Bisericuta schitului

DSCF4466Acolo este cetatea, unde este sageata rosie

DSCF4468Viitoarele chilii, spatii de cazare, staretie…

DSCF4470O cladire in paragina ne arata ca acolo a fost Muzeul Satului.

DSCF4471Inainte era comuna, acum este sat.

DSCF4472Case prin Breaza

DSCF4475

DSCF4480

La plecare ne uitam cam pe unde s-a desfasurat traseul nostru:

DSCF4481

DSCF4497O acvila observata din masina, pe un stalp pe marginea soselei…

Traseul turistic: Busteni – Valea Jepilor – fosta cabana Caraiman – Babele – Hotel Pestera – Manastirea Pestera Ialomitei si retur

29 iunie, o deplasare traditionala pana la Pestera. Bine, nu mai este ca altadata ca traditia s-a cam pierdut. In trecut, se pleca cu corturi cu o zi inainte sau la cabane. Acum… sunt alte „prioritati”!

Bineinteles ca nu am mers… doar ca este hramul manastirii, mai aveam niste treburi pe acolo.

Intrare in traseu la 8:22. Nu inainte de a analiza un pic albia Vaii Jepilor. De cand seful Salvamont Busteni, d-l Gigel Haiduc, a postat un torent peste cascada Caraiman, ne uitam cam toti la apa asta dupa fiecare ploaie. Si cum tot a plouat… 🙂

a

bViitura suprinsa de d-l Haiduc. Mi-aminteste de acum cativa ani de cea din valea Gaura… cand auzeam stancile cum se lovesc unele de altele sub apa.

Deci privirea de control asupra apei 🙂

DSCF0933In noaptea precedenta, venise apa mare, asa cum se observa in dreapta… iarba este culcata. Asa ca, daca nu ploua prea tare nu se intampla nimic. Si ploua marunt, usor, era in regula, apa era limpede.

La intrare in padure, un panou nou, cum ar trebui sa existe peste tot in Bucegi:

DSCF0935

Poze din Valea Jepilor:

DSCF0937

DSCF0938

DSCF0945

DSCF0946

DSCF0947

DSCF0950

DSCF0952Cascada Caraiman

Pana aici ploaie marunta, mai departe ceata…

Trec de fosta cabana Caraiman, o intalnire neplacuta cu niste caini de stana… neplacuta pentru ei, evident! De la Babele coborare spre Valea Ialomitei la Pestera. Parca era alta lume. In Valea Ialomitei, nu era ceata, ploaie, era un timp frumos. Mai erau nori dar nu chiar ca in Valea Prahovei, unde abia spre seara s-a mai luminat.

Mai jos de zona Cimitirul Elefantilor, o denumire cel putin prosteasca in opinia mea, alta era denumirea in trecutul cand mai erau oamenii normali, vad ceva tolanit chiar in traseu. Cainele incepe sa latre, insa cum mancam niste biscuiti ii arunc si lui unul, apoi si inca unul altuia. Dar nimic! 🙂 Sau cum ar spune iubitorii de animale de orice fel: isi faceau datoria. Cum tin la hainele mele mi-am zis sa nu caut cu dinadinsul sa vad cum isi fac datoria asta a lor. Deci, daca treceti pe traseul Babele-Pestera si vedeti patrupede din acestea mergand in trei picioare sa-mi multumiti. Ideea era ca acesti caini nu stateau langa turma de oi ci mult mai sus, in traseul turistic. Ce turist trecea, il atacau. In acest timp ciobanul statea undeva mai jos, la somn.

M-am gandit ca de ce sa umblu eu pe la doctor din cauza unor caini, prietenii omului? Nu am chef! Sa umble ei in trei picioare! Pacat ca doar atat am reusit!

DSCF0962Dupa ce am trecut, tot in traseu au ramas… se mai dadeau si la alti turisti. Chiar imi spunea un prieten, ca pe munte sunt mult mai mari sansele sa fii atacat de caini decat de ursi 🙂 Corect! Acum depinde si daca stai sa fii atacat, sa vina ciobanul, ca bietii caini… sa iubim animalele chiar daca ne ataca. Trebuie sa fii inconstient sa te bazezi pe cioban, pe bucuria animalelor de a te vedea, alte basme din acestea.

DSCF0966

DSCF0961Si ciobanul somn de voie 🙂

DSCF0968Zona Pestera-Padina

DSCF0971Coborare printre oile altei turme… ce avea caini mai constienti, latrau de la distanta.

DSCF0972

DSCF0973

DSCF0974

DSCF0977

DSCF0978

DSCF0979Padurea Cocora, pe unde trece traseul spre Piatra Arsa

DSCF0980Cascada Doamnei

DSCF0987Cu albastru… postul Jandarmeriei

DSCF0988Se lucra la drumul spre manastire si hotel

DSCF0989

DSCF0991

DSCF0998Un loc excelent amenajat

DSCF0995

DSCF0997Frumos de tot 🙂

Putin de vorba cu parintele staret, vizitat biserica veche, apoi la altele ca timpul e scurt.

DSCF0992Biserica veche, locul unde gasiti cruci cu semiluna.

Crucile cu semiluna nu semnifica victoria crestinismului asupra islamismului. O sulita in care se gaseste semiluna semnifica de fapt acest lucru. Istoria acestor cruci este detaliata in cartea „100 de pasi in timp…” la paginile 162-165.

DSCF1002

DSCF1004Asta mi s-a parut geniala 🙂 Cum trage acela…

DSCF1005

DSCF1007

DSCF1011Biserica noua, Sf. Nifon

DSCF1015Hotelul Pestera

DSCF1016Pensiunea Cocora

DSCF1017Pensiunea Octavian

DSCF1019Un punct de informare turistic…

DSCF1020Sediul Salvamont Dambovita

DSCF1021Pensiunea Piciorul Babelor

DSCF1023La urcare spre Babele

DSCF1027Cladirea manastirii din fata intrarii in Pestera Ialomitei

DSCF1031

DSCF1033

DSCF1036Babele.. evident am intrat in alt timp, ceata, umezeala… Coborare tot pe Valea Jepilor, ca e mai scurt traseul.

DSCF1039

DSCF1041

DSCF1043

DSCF1046Macesul de acest tip are niste flori parfumate, diferit…

DSCF1049

DSCF1050

DSCF1052

Printre tufisuri si o capra neagra venita de la apa:

DSCF1055

DSCF1058

DSCF1060

DSCF1064Imagine spre Valea Spumoasa… pe la 15:30 ieseam din padure… peste cateva ore eram prin alt oras deja…