Dezbaterea publica asupra Planului de Management al Parcului Natural Bucegi… fara toti cei interesati!

Toata lumea a primit invitatii, putini au aparut! Cam asa au stat lucrurile cu dezbaterea de la Busteni. E publica pentru ca este intr-un loc public, nu ca au si stiut de ea toti cei interesati.

Pe plan local, si ma refer la Busteni, Sinaia, Azuga, i-am vazut pe toti primarii. Ca organizare, a fost perfect.

Numai ca nu poti sa-i dai drumul acestui Plan pana nu cuprinzi tot ce trebuie in el. Pe repede-inainte si neascultandu-i pe toti se vor crea obstacole diverse in viitor.

O sa ziceti ca de 2 ani se tot vorbeste. Ok, se discuta dar nimeni nu a vazut ce s-a trecut in Plan. Daca s-a trecut ceva in acesta…

Din punctul meu de vedere, situatia este la fel ca in 2016. Mai rau de atat, trebuie retinute doua aspecte:

1. Conform declaratiei d-lui primar Vlad Oprea, primariile si consiliile judetene s-au intalnit acum doua saptamani pentru a trimite un document comun Ministerului Mediului, deoarece in Plan ei nu au vazut modificari de vreun fel.

2. Dupa dezbaterea de la Busteni, mare parte din cei care reprezinta Ministerul Mediului, s-au intalnit, sa discute intre ei.

Ce trebuie inteles?

1. Autoritatile locale vor sa-si impuna modificarile in noul Plan oricum ar fi.

2. Cei din Ministerul Mediului vor alege raul cel mai mic pentru mediu, adica nu tot ce se propune.

Care sunt riscurile?

1. In goana de a aplica proiecte se poate pune in pericol biodiversitatea, pot disparea anumite zone.

2. In ideea de a conserva, se pot scoate proiecte utile si se va bloca dezvoltarea unor comunitati etc.

ACESTE DEZBATERI, si scriu cu litere mari pentru a se evidentia, NU AU FOST SI NU SUNT DELOC TRANSPARENTE! DE ASEMENEA, VIITORUL PLAN DUPA CUM SE VEDE, NU VA TINE CONT DE INTERESUL TUTUROR CELOR DIN PARCUL NATURAL BUCEGI!

„Doamna, va contrazic, la nivelul Consiliului Judetean nu s-a primit nimic… am auzit intamplator, uitati-va cum am venit imbracat!” (spune consilierul judetean Mihail Vestea, fost primar al Predealului vreme de 16 ani).

„Colegii mei s-au ocupat sa trimita si sa verifice!” – spune d-na director Croitoru, care nu a admis posibilitatea sa nu ajunga informatia la cei interesati. Vedeti in sala ce spune lumea, luati articolul meu din data de 13.04.2018 si sa vedeti ca un comentariu apartine d-nei care conduce Hotelul Pestera si Asociatia Pestera-Padina. Informarea nu s-a efectuat, e clar!

„In conditiile astea, facem o alta dezbatere!” CHIAR VA ROG SA FACETI O ALTA DEZBATERE SERIOASA SI TRANSPARENTA! In aceasta sa veniti cu harta si sa ne explicati modificarile. Nu in ultimul rand sa publicati pe site varianta ce va fi trimisa la aprobare. Nu una sa zici/sa afisezi si alta sa aprobi.

Nu se dau la schimb zone protejate pentru interese obscure si nu batem toba cu protejarea ursului si mistretului cand padurea e plina iar la speciile astea trebuie facuta vanatoare serioasa, ar trebuie sa fie una din premisele discutiilor.

In mare parte, cei din Minister sunt protectionisti, inspirati de „ecologisti” care nu au nicio treaba cu turismul, mediul sau comunitatile locale.

Planul acesta trebuie sa satisfaca atat exigentele de mediu cat si nevoile celor care relationeaza cu Parcul. Ca sa iasa o treaba buna, profesionista, chemi pe toata lumea, ii asculti pe toti, notezi, explici de ce introduci o modificare in Plan si de ce nu introduci o alta. Cu diplomatie, fara strigate si cu argumente scoti un Plan bun. Asa cum e acum, impartiti in tabere, unii cu mediul, altii cu proiectele, si restul nechemati, e tipic balcanic. Si stupid si fara viitor.

Unde sunt cabanierii, cei din turism, agentiile, hotelierii, Primaria Predeal, Rasnovul, centrele nationale turistice, salvamontul din 3 judete, transportatorii 4×4, Biserica, Asociatia Pestera-Padina cu cea mai mare unitate turistica din Bucegi, Jandarmeria, Politia, Apele, Armata cu monumentul lor… unde sunt acestia? Ai hartie de la ei cu propunerile lor? Cu toti ciobanii ai vorbit? Pe administratorii fondurilor cinegetice i-ai intrebat ce parere au? Sau doar astia vaneaza si deci nu au tangente cu mediul si Planul? Stii tu cum sunt! Pe proprietarii de terenuri, cei care detin 41% din Bucegi, i-ai intrebat?

AI CUMVA CATEVA DOSARE DE CORESPONDENTA CU CEI INTERESATI, REZULTATE DIN DISCUTIILE PE CARE LE AI DE DOI ANI?

A FACUT CINEVA VREODATA UN PROCES VERBAL LA FINAL DE DEZBATERE? Macar sa fie notati/e cei inscrisi la cuvant si ideile principale ale acestora.

DE LA PRESA NU A VENIT NIMENI. Am facut eu niste filmari de doi bani cu telefonul si alea raman… Ba’, nici telefonul nu era al meu :))

ACEASTA NU  A FOST O DEZBATERE SI ACELA NU VA FI UN PLAN DE MANAGEMENT! A venit cineva de la Bucuresti si le-a dat voie sa vorbeasca unor oameni! Si nimic mai mult. Ca la scoala, cand esti scos la lectie. Imi dai tu nota care crezi! Aici nu merge asa… trebuie sa existe un consens.

Da, Busteniul a venit cu temele facute, Sinaia prin primar a spus lucrurilor pe nume. Azuga s-a uitat ca la film, desi Clabucetele Taurului si Azugii sunt sit Natura 2000. APIA, bravo lor!

Nu am o problema cu protectia mediului sau cu dezvoltarea comunitatilor. Vad multiple probleme prin acest mod de realizare a unui viitor act, in baza caruia se va administra ani de zile cel mai vizitat munte al tarii. Este o targuiala lipsita de bun simt unde fiecare incearca sa fure la cantar. Nu o luati ca pe o figura de stil, chiar asa este!

Lucrurile nu mai merg ca altadata, ne intelegem tacit, mutam limite, radem tot, „ca ne ia DNA-ul pe toti”. Trebuie inteles ca tot patrimoniul natural este al tuturor, ca poti aplica proiecte si eu, si tu, prin urmare trebuie sa gasim o forma legala.

Nu vii tu ca protejezi ursul, cand el umbla peste tot, este inmultit excesiv si eu nu am voie sa reabilitez captarile si conductele de apa ale orasului. Ca ele trec nu stiu prin ce zona ai stabilit tu. Pui mana si trasezi culoar pentru fiecare conducta, nu-mi pasa de ursul tau cand am mii de oameni care imi sar in cap. Pentru cativa metri cat sa se intervina la conducte nu moare niciun urs. Intervii acum si mai schimbi conducta dupa 10-30 ani. Acestea sunt niste chestii normale si nu au treaba cu protectia mediului. S-au invatat unii sa faca din tantar-armasar.

Un alt exemplu deplasat este propunerea Consiliului Judetean Prahova cu heliportul din apropiere de Releul Costila. Prietene, dincolo de ratiunea de a avea acolo o pista necesara evacuarii accidentatilor, tu acolo ajungi cu un elicopter. Nu cu o „fortareata zburatoare”, nu cu o escadrila. Vii cu un limbric rotativ capabil sa se aseze in 20 mp. Si atat! Propunerea pentru heliport este de cateva mii de metri patrati, o mie sau vreo doua mii, nu am auzit bine ca am ramas stupefiat! Nici in filme nu poate exista asa ceva! Un 100 de metri patrati e pomana deja…

CONCLUZIA MAJORA este ca in special cei din Bucuresti, din Ministerul Mediului, nu stiu absolut nimic despre acest Parc Natural! Nimic! Nimic! Eu cel putin nu am cum sa-i acuz de rea-vointa ci doar de necunoastere. Habar nu au de realitatile din acest munte, care trebuia sa fie etalonul in materie de turism si de mediu al Romaniei.

Degeaba senatorul de Prahova, d-l Savin aseaza lucrurile pe partea prahoveana si obtine consens, daca ele raman vraiste pe Brasov si Dambovita. Apoi, nu exista o conexiune a proiectelor. Vorbea cineva de partia din Valea Tiganesti si toti se uitau, ca apoi d-l director Iuncu sa spuna clar ca nu a depus nimeni nimic. Deci, nu stie unul ce face altul, totul e la intamplare. Si peste cativa ani o sa auzi cum striga aia de la Rasnov ca le-ai blocat dezvoltarea, ca nu au stiut…

Cu Transcarpatica asta cum mai facem? Ii bagam cateva curbe in protectie integrala ca sa-i linistim un pic cu proiectele astea?

O sa fie un prost care face planul, vin altii cu banii, baga buldozerele, fac jumatate de drum si „hopa! pe aici nu e voie!”. Pentru ca, din timp, cineva a gandit ca face un bine mediului si te-a sabotat. Si o sa zica nu el, Planul! Ori faci lucrurile cum trebuie de la inceput, ori nu te mai apuci de ele!

Pe oamenii astia care stau pe munte cum sta Sfinxul, gen cei de la statia meteo de la Omu, pe cei de la Cota 1400 i-ai intrebat ceva? Faptul ca-i intrebi… deja te pune pe o pozitie de bun simt, obligandu-l si pe celalalt macar sa se informeze.

….

Facand lucrurile intr-un asemenea mod lamentabil, nu ai nicio credibilitate in fata oamenilor, turisti, localnici. Nu ai cum sa dai o amenda ca-ti sare lumea in cap. Nu contezi in domeniul mediului decat cu numele. Real, tu o sa te faci ca lucrezi fiindca te-ai bagat intr-un colt cu politica ta obtuza si fiecare va face ce va dori. Tu urmezi niste pasi procedurali, ai un Plan si nimeni nu aude de el, nu cunoaste, nu stie cu ce se mananca. Pe cine sa aliniezi la politica ta?

Nici nu are rost sa vorbim de generatiile viitoare! Doar daca ne referim la tari ca Germania, Japonia, Suedia…ceva de genul, oameni seriosi.

CATEGORIC, CA TREBUIE O ALTA DEZBATERE. IN ACEASTA MINISTERUL MEDIULUI SA VINA SA ARATE CA A OPERAT CEVA DIN MODIFICARILE PROPUSE. INTRE TIMP, TREBUIE CONTACTATI TOTI CEI CARE AU VREO TREABA CU ACEST PARC. Sa trimita propuneri. Ce daca va fi un volum mare de munca? De aceea esti acolo si pana la urma toata lumea vrea un Plan cat mai bun! Unde bun inseamna si corect, si de viitor.

Sa dureze munca la Plan inca 6 luni dar macar sa stii ca timp de cativa ani se duce si aria asta protejata intr-o directie clara, de viitor.

Uite, eu vreau sa propun (am multe de propus si nu o sa le insir acum pe toate aici!), ca:

-zona Saua Urlatorilor sa fie rezervatie peisagistica, avem acolo stalpii funicularului de acum 100 de ani, tocmai ca sa nu-i fure cineva intr-o zi si, in acelasi timp rezervatie pentru conservarea Apolonului Negru, pentru cine stie ce este chestia asta. Du-te in Saua asta primavara si ai sa observi ca acolo este cea mai mare densitate la aceasta specie din Bucegi. Aceasta zona trebuie trecuta neaparat in plan.

-in apropiere de statia de telecabina de la Babele trebuie sa existe 200 mp prevazuti ca spatiu pentru asociatia transportatorilor 4×4, sa-si faca un sediu acolo. Parcarea de mai jos sa fie folosita si de ei. Sunt 70 de soferi care au in spate 70 de familii. Ca le gasesti un loc acolo si in Plan, ca nu le gasesti, ei tot vor fi pe munte. Ori ii lasi sa umble brambura si ii persecuti pe unde-i prinzi, ori le stabilesti un culoar si le zici: tu pe acolo si respecti legea. Nu mai sus de Babele, nu la stanga, nu la dreapta. Asociatia acestor transportatori, vrei nu vrei, face parte din acest Parc si trebuie inclusa in anexele Planului de Management.

-fara acordul proprietarilor de paduri, al ocolului silvic, al administratorului fondului cinegetic, al proprietarului de pasune, nu derulezi niciun proiect stiintific, nu cercetezi tu nicio specie. Poti sa fii de la mama Academiei. E de bun simt sa ma intrebi si pe mine fiind si in interesul meu sa cunosc cat mai multe.

-fiecare stana, captare, observator cinegetic trebuie introduse in Plan, legalizate. Pentru ca nimeni nu ti le asigura daca le bagi in nu stiu ce zone. Vine un nebun intr-o zi si-ti da foc, ca exemplu. A fost cazul observatorului cinegetic de la Valea Babei. O investitie de vreo 20.000 lei s-a dus intr-o noapte. Pentru ca nu poti asigura ce nu exista!

ETC…

Toate acestea le voi semnala Ministerului Mediului, in mod evident! Intreband daca se trece ceva in acest Plan sau nu se trece.

Anunțuri

Cele mai importante momente ale dezbaterii publice de la Busteni asupra viitorului Plan de Management al Parcului Natural Bucegi

12 aprilie 2018.

Busteni. Centrul Cultural „Aurel Stroe”.

Cea mai tare dezbatere la care am asistat in ultimii ani. Si de bine si de mai putin bine 🙂

A fost o dezbatere rationala, ramane de vazut ce va fi trecut in noul Plan. Pentru ca, asa cum multi au observat, planul postat pe site-ul Ministerului Mediului este acelasi dintotdeauna. Altfel spus, orice modificare trimisa sau propusa anterior de cetateni sau autoritati, nu a fost luata in seama. Nefiind trecut nimic in varianta existenta pe site-ul Ministerului, concluzia a fost doar una: lipsa de bun simt si de respect fata de cetateni si autoritati locale. Stiind ca si altii au observat acest lucru, m-am gandit ca va iesi o dezbatere furtunoasa.

Chiar asa a si fost si o sa scriu cateva momente mai importante:

Exista o harta in care s-au facut totusi niste modificari propuse de comunitatile locale, alte persoane etc. Harta nu o au decat Administratia Parcului si cei de la Minister. Nu a fost facuta publica pentru ca e prea mare de incarcat pe site 🙂 Asa s-a zis!!! :))) Asta e pentru cine a iesit din post si are pofta de gogosi. O harta cat de mica putea fi pusa doar sa arati ca tii cont de propuneri.

Sedinta a fost deschisa de doua persoane cu functii de conducere prin Ministerul Mediului, au mai fost primari, parlamentari, cetateni obisnuiti, consilieri, reprezentanti de la Garda de Mediu, Agentii pentru Protectia Mediului, rangerii Parcului, Clubul Alpin Roman etc.

Au lipsit marile ONG-uri de mediu. Eu v-am mai zis ca protectia asta a mediului s-a dus naibii, unii nu au nicio treaba cu ea, altii se folosesc de anumite aspecte pentru a castiga aderenti la cauza lor. Au fost inscrisi la cuvant cei de la Agent Green dar nu a aparut nimeni la microfon. E logic si de ce, pentru cine vede putin mai departe de joaca de-a protectia mediului.

S-a aflat cu aceasta ocazie cate probleme au comunitatile… din care una majora este aceea a aductiunilor si captarilor de apa. Unele captari sunt de pe la 1900, cea mai recenta este din anul 1979.

Se pare ca se va interveni pana la urma la speciile urs si mistret pentru ca atunci cand efectivul optim este cu mult depasit nu ai cum sa mai pui problema protejarii. Interventie adica vanatoare ca e plina padurea de ursi si mistreti.

Directorul Parcului, d-l Iuncu, spunea ca relocarea nu mai e o solutie, aceasta fiind in ultimul an un proces continuu fara rezultat. Nu mai ai unde sa mai duci atatea animale.

Comunitatile locale si institutiile sunt in proportie covarsitoare pentru reducerea nr. acestor animale. Sunt prea multe, sa ramana efectivul optim… Vor plange si vor inteti Facebook-ul unii ecologisti care nu inteleg ca protectia mediului se face inclusiv prin vanatoare, dar oameni si animale nu pot imparti si strazile. Eu nici nu discut si nici public comentariile celor care nu cunosc problematica Bucegilor si plang de mila animalelor, asezand mai presus ursul decat omul.

Primaria Moroieni se pare ca a impus o taxa de 2 lei pe hectar de padure/pasune pentru pompierii voluntari. Prin sala s-au aratat unii ofensati, proprietari de zeci de hectare de padure, ca daca e voluntar de ce sa plateasca…

Ca statul nu plateste despagubiri celor care au terenuri, paduri in Parcul Natural Bucegi, ca este un abuz si o nationalizare mascata. Cei din Minister incearca sa rezolve aceste probleme si au prezentat solutii si avansat termene.

Circa 41% din Parcul Natural Bucegi o reprezinta proprietatea privata si unii dintre proprietari s-au aratat ofensati ca nu au fost consultati/chemati sa propuna/sa auda ce se discuta in legatura cu noul Plan.

Limitele ariei protejate nu corespund cerintelor comuntitatii locale.

Absolut toata discutia a fost in jurul zonarii si a limitelor Parcului.

Cea mai argumentata sustinere in cadrul aceste dezbaterii a fost a Busteniului. D-l Marian Ilie care a reprezentat orasul, a venit alaturi de colegii sai cu toate argumentele si schitele necesare.

Primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea a avut niste interventii deosebite, spunand ca nu se respecta PUG-ul orasului, ca sunt cartiere cu vile in interiorul Parcului, ca o telegondola nu figureaza in plan. A sustinut pe buna dreptate, ca este la a treia dezbatere acest Plan si in el nu a fost operata vreo modificare propusa.

D-l Iuncu a mai spus ca principalul scop al Planului este protejarea mediului si, foarte interesant, ca nu exista niciun document care sa ateste ca Sfinxul e monument si ca se incearca prin acest Plan…

O intreaga problematica a fost ridicata tot din cauza limitelor Parcului si a altor erori, de catre fosta sefa de la APIA Prahova.

Zonele Parcului, pentru cei care nu le stiu, sunt:

Zona de Dezvoltare Durabila (aici se aplica proiecte turistice), Zona de Management Durabil (valorificarea resurselor naturale), Zona de Protectie Integrala (sunt restrictii majore de exploatare a resurselor), Zona de Protectie Stricta (unde sunt permise doar activitati non-invazive).

Mai departe, nu are rost sa insir imagini, ci niste filmulete cu protagonistii:

Primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea

D-l Horia Iuncu vorbind pe marginea observatiilor facute de cei prezenti.

APIA, pasunile si pastorii…

Un proprietar de teren intreaba de ce terenul lui a fost introdus in zona de protectie integrala si de ce hotararile Consiliului Stiintific nu sunt publice. Treaba e veche de cand lumea, politica Administratiei Parcului in materie de documente este una de netransparenta totala. Si acest lucru se intoarce mereu in timp impotriva institutiei, eclipsand lucrurile bune pe care le face A.P.N.B. In filmare, cel care raspunde este presedintele Consiliului Stiintific al Parcului, d-l Cristian Goran.

Concluzia majoritara este ca nu se vor pune in practica prea multe modificari.

Din punctul meu de vedere, dezbaterea aceasta mai trebuie urmata de o alta, sa se vada daca s-au operat modificari si sa fie toti cei care au legatura cu aria protejata prezenti. Nu i-am vazut pe cei de la Moroieni, de la C.J. Dambovita, era d-l Vestea de la Brasov… nici pe cei de la Asociatia Pestera-Padina, nici cabanieri, nici transportatori 4×4. Comunicarea Ministerului Mediului cu cei mentionati a fost dezastruoasa de niciunul nu a fost prezent. Mai degraba, nu cunosc realitatile din Parc. Probabil, va trebui contestata aceasta dezbatere, tocmai pentru a veni toata lumea interesata si a se verifica daca modificarile au fost trecute in Plan. Iar ce nu este trecut, trebuie explicat argumentat ce ratiuni au stat la baza. Nu merge asa, eu iti propun, tu te faci ca asculti, apoi pleci si aia e…. vedem dupa aprobare daca apar si eu sau nu. Desi multi se asteptau ca senatorul zonei, d-l Savin, sa vina si sa dreaga nu mai stiu ce, omul a fost foarte rational si a explicat argumentat de ce este nevoie de unele modificari la Plan. Dumnealui, primarul din Sinaia, d-l Marian Ilie, d-l Iuncu… au avut niste prestatii civilizate.

Personal, sunt de parere ca acest plan nu armonizeaza protectia mediului cu interesele comunitatilor. Nu cred ca a fost toata lumea interesata consultata. Nu cred ca vor fi operate la Plan modificari serioase. Mai mult de atat, nu e nimic in plan care sa puna bazele unei dezvoltari viitoare a ariei protejate. Intentiile Administratiei Parcului sunt evident pozitive, nu cred ca poate cineva crede altceva, dar se merge excesiv pe conservare/protectie. Evolutia societatii si a unor segmente economice nu vor fi oprite ca delimitezi o zona de alta… In opinia mea, acest plan trebuie sa preintampine niste provocari de peste 2-3 ani si sa creeze infrastructura pentru anumite activitati. Cand omul dintr-o comunitate are un serviciu, un anumit nivel de trai, se va implica in protejarea mediului. Cata vreme nu are, este la limita subzistentei sau a legii, putin ii va pasa de mediu. Va fura lemn si orice poate fi valorificat, va duce gunoiul in padure, pentru ca nu-l intereseaza. Ca sa iasa un Plan echitabil, e nevoie de multa, multa munca si de transparenta, ca sa nu se spuna apoi ca nu s-a stiut, ca nu a fost X ascultat. Asta daca vrei sa faci lucrurile profesionist, corect si durabil.

Peste timp: „intalnirea” cu Nadejda Stirbey

Stirbey e cu Y si nu cu I.

Romania a avut niste femei puternice intr-o anumita perioada iar acestea se mai si cunosteau intre ele 🙂 Sa enumar cateva personalitati binecunoscute: Regina Maria, Martha Bibescu, Nadejda Stirbey…

Nadejda, nascuta in anul 1876, venea din neamul Bibestilor, fiind nepoata domnitorului Gheorghe Bibescu, cel care a parasit tara in anul 1848. S-a casatorit in anul 1895 cu varul ei de gradul al II-lea, Barbu Stirbey. Nimeni altul decat viitorul apropiat al Reginei Maria si administrator dupa moartea lui Ioan Kalinderu (in 1913) al Domeniilor Coroanei. De altfel, copiii Reginei, Ileana si Mircea au fost copiii lui Barbu, nu ai lui Ferdinand.

Barbu Stirbey alaturi de Ionel I.C. Bratianu, au fost si ei niste barbati adevarati, adecvati vremurilor pe care le traversau. Cei doi se si inrudeau: Ionel Bratianu era casatorit cu Elisa Stirbey, sora lui Barbu Stirbey; anterior aceasta a fost casatorita cu Alexandru Marghiloman dar Bratianu a convins-o ca isi pierde vremea cu acesta. Asa ca, Elisa si Ionel s-au organizat si au format un cuplu de succes 🙂 Prin urmare, politica romaneasca era configurata de cei mentionati 🙂 Sa nu uitam ca Nadejda era sora lui George Valentin Bibescu cel care avea castelul de la Posada, adica era cumnata cu Martha Bibescu. Cea din urma nu prea o agrea 🙂 In schimb, Regina Maria era in relatii bune cu amandoua 🙂 Dupa cum si Barbu Stirbey a fost prieten bun cu Regele Ferdinand I.

Printesa Nadejda intr-o fotografie data chiar de aceasta lui George Toparceanu. Sursa: ziarul Adevarul.

Pentru ca subiectul articolului este Nadejda (Bibescu) Stirbey trebuie sa adaug ca era pasionata de fotografie, scria poezii si proza. Jurnalul sau scris intre anii 1916-1919, a fost descoperit de Oana Marinache in arhive, tradus din franceza si publicat in anul 2014, sub titlul de „Jurnal de printesa”.

Barbu Stirbey moare in anul 1946. Cu toate ca alte familii de vita nobila au parasit in graba Romania dupa venirea comunistilor, Nadejda a refuzat sa plece. In anul 1948 i se confisca toate proprietatile si din vasta sa avere, ramane cu cateva camere in care va locui alaturi de copiii sai. In ultimii ani ai vietii, se deplasa cu mare greutate din cauza unor probleme la picioare. Cea care a fost o mama si o sotie exemplara, printesa Nadejda (Bibescu) Stirbey a murit in anul 1955.

Intamplarea a facut ca intr-o zi, pasii nostri sa ajunga la mormantul sau.

Mica descoperire medievala la Banesti – Prahova

Daca as avea timp, zilnic as posta cate un articol. Pe masura ce copiii cresc, timpul nu mai este insa acelasi 🙂

Pe la jumatatea lunii martie a.c., am gasit diferite obiecte pe la Banesti, obiecte pe care le-am predat…

Ce faceam pe la Banesti?

Intr-o seara, mi s-a parut mie ca exista un drum al sarii, odinioara, ce pleca din Telega si o lua… spre campii 🙂 La scurt timp, vreo zi-doua, ceva de genu’, m-am dus eu sa ma lamuresc :))

Clar exista un drum al sarii si evident o portiune a acestuia trecea si pe unde mi se nazarise mie. Pe acolo era si varful de sageata de mai jos:

„Varf de sageata din fier, forma romboidala, cu tub de inmanusare, oxidat, partea inferioara a tubului de inmanusare rupt din vechime, datare: secolele XVI-XVII. Piesa cu valoare arheologica.”

Precizarea apartine d-lui arheolog dr. Bogdan Ciuperca – Muzeul Judetean de Istorie si Arheologie Prahova.

Pe acest subiect, cu Banestiul, voi mai reveni pe viitor.

Asezarea „dacica” de la Bolnoc – Sacele

Acesta este o continuare a articolului din data de 07.04.2018 (Sambata Mare):

https://buceginatura2000.wordpress.com/2018/04/07/traseul-turistic-in-zig-zag-de-la-timisul-de-jos-la-sacele-si-la-darste/

Nu stiu ce ati facut voi in aceste zile luminate, cat de evlaviosi ati fost sau cat de buni cu altii… insa, la mine s-au aranjat lucrurile in aceste zile. Adica, slava lui Dumnezeu, chiar am facut niste chestii faine. S-au intamplat lucrurile cum nu ma asteptam.

Inainte sa scriu mai departe, se impune o precizare. Denumirea corecta a dealului de la Sacele este Bolnoc, nu Bunloc si nici Bonloc. Acum, daca noi vrem sa-i zicem „loc bun” in loc de Bolnoc fiindca e in maghiara, e cu totul altceva. Dar, termenul uzitat vreme de 200 de ani, atat am avut rabdare sa caut, a fost de Bolnoc.

In Sambata Mare am facut un traseu in zig-zag. Adica si mintile ne erau asa si traseul a iesit tot la fel. A umbla aiurea…

Subiectul de astazi este despre acele vestigii zise dacice de pe dealurile invecinate municipiului Sacele. Daca veti da cautari pe net, veti gasi niste povesti captivante. Nu prea sunt insa si adevarate, cel putin din punctul meu de vedere. Chestii ca acest sit este „a doua Sarmzegetusa” sau nu stiu ce desene si schite… sunt prea infantile ca sa le poti crede.

Am cautat sa vad un studiu istoric, o descoperire ceva, dar nu am gasit cine stie ce pe net.

Povestea cu aceasta cetate uriasa o auzisem de ani buni si mereu mi-am zis sa merg sa vad si eu. Prea serios nu m-am gandit de aceea nici nu am ajuns la fata locului.

Insa, ce sa vezi in Sambata Mare? Umbland brambura, vad intai niste gramezi de pietre prin desisuri. Una colo, alta dincolo… tot asa, vreo 10 gramezi la distante unele de altele de 10-50 m. Iti dai seama ca ele nu s-au adunat singure in gramezi si ca nu sunt de ieri, de azi. Mi-am zis: cine stie, nu e prea important.

Gramada de pietre

Mergand la intamplare pe o poteca, numa’ ce poteca trece printr-un sir lung de pietre, un val asa 🙂

Stau eu ma uit si imi pica fisa… gata, uite ca am ajuns si la celebrele vestigii fara sa fi vrut :))

Doar ca… aceste celebre vestigii nu prea trimit in perioada dacica:

Asta nu e zid de cetate, parerea mea. Nu e si nici nu a fost. Evident ca oamenii le-au aranjat asa dar nu e zid. A fost un val de aparare din piatra. Zidul unei cetati e altfel si cand se prabuseste nu se aduna in gramezi de bolovani dispuse liniar 🙂 Nu stiu ce poate fi, dar cu dacicul e cam fortat.

O fi zid pe alt deal, daca e cetatea asa de mare. Dar aici, pe unde am trecut, nu e zid, e un simplu val de aparare din piatra. Interesant ar fi sa-i fi facut cineva conturul intregii asezari.

La prima vedere as zice ca locuitorii din zona Sacelelor, isi facusera pe aici ceva fortificat in perioada medievala, cand toata lumea statea cu frica in oase de teama tatarilor. Pana la daci, mai trebuie parcursa istoria. O sa intreb Muzeul Judetean de Istorie Brasov, daca s-a descoperit ceva dacic pe aici, de zic atatia ca e dacica. Din ce stiu, murus dacicus e cam diferit! 🙂

Voi intreba si voi lega viitorul raspuns de acest articol!

Hristos a Inviat!.. si o privire prin Cimitirul Eroilor din Busteni

Prima zi de Pasti! Miracolul Invierii ne reaminteste de fiecare data legatura noastra cu Tatal prin Fiul Sau.

Sa aveti niste zile linistite alaturi de cei dragi si nu numai. Sa fim mai buni, un pic 🙂

Sursa: facebook

Priveam si constatam ca nu doar noi ne-am pregatit pentru acest moment sfant. Cei de la Biserica Domneasca din Busteni au pregatit si mormintele eroilor, cimitirul aflandu-se in curtea acestei biserici ridicate de catre regele Carol I si regina Elisabeta. De mai multi ani observ ca este cel mai ingrijit cimitir de eroi din Valea Prahovei.

Vanatoarea de oua de la Castelul Peles si programul de Pasti al Castelul Stirbey

Este o adevarata splendoare sa vezi cum alearga copiii mici, unii printre altii, bucurosi si galagiosi 🙂 Un spectacol pe cinste, atata inocenta…

Ieri la Peles aceeasi fuga dupa oua colorate ca si in alti ani.

Nici Iepurasul nu a venit cu cosul gol ci, cu o multime de cadouri pentru cei mici.

Mereu pe faza, cei care s-au ocupat de organizare, au avut si oua pregatite pentru copii care nu reuseau sa „vaneze” vreun ou 🙂 Asa ca, la final, toti au fost fericiti.

Multi sponsori… Dr. Oetker, Tymbark

Plin de turisti, cozi imense la vizitarea castelului

Terenul a fost presarat de oua, ascunse cat de cat, sa fie surpriza… dar si putin efort.

Actiunea de „plantare”

Si clasica actiune de „urmarire” a lui Rares… sa vada el pe unde se ascund ouale 🙂

Startul copiilor, fuga dupa oua, cautare asidua…

De poveste 🙂

Nu ti-ai fi imaginat niciodata ca peste niste ani, copiii vor cauta oua colorate prin preajma statuii Tale 🙂

In actiune, ultimele clipe

Cine avea oua gasite primea o sacosa cu iepurasi de ciocolata, dulciuri. A trebuit sa-l iau pe Rares la un moment dat de acolo si sa-l asez la un rand, ca nu intelegea ce se intampla, ce urma :)) Si nu mai reuseam sa plecam. Mai erau niste ateliere unde incodeiai oua, lipeai abtibilduri, apoi urma tur cu copiii si parintii prin Castelul Peles.

Clar, la Peles, concertele, evenimentele culturale si vanatoarea de oua, ies bine de tot.

Copiii… cred ca au fost in numar de vreo 200.

Si fiind tot la capitolul Sinaia, sa postez programul de vizitare al Castelului Stirbey, din aceasta perioada:

Un adevarat muzeu este adapostit in cea mai veche vila din Sinaia. Prima oara cand am fost, am stat 3 ore :)) Este un muzeu accesibil, bogat, superb, in centrul orasului.