Azi la Predeal: 55 de ani de la inaugurarea primei sectii de electrificare a Cailor Ferate Romane

Tot sunau locomotivele in gara din Predeal… Ce sa fie, ce sa fie?!

Langa vechea locomotiva cu aburi expusa la circa 150 m distanta de gara, se aflau multi reprezentanti ai C.F.R. si nu numai.

Se sarbatoreau 55 de ani de la inaugurarea primei sectii de electrificare a C.F.R. Tronsonul Brasov-Predeal este prima cale ferata normala electrificata din Romania.

La costum, primarul Predealului, d-l Flesieru

In dreapta, cu ochelari, d-l Campan, un renumit profesor si unul dintre cei mai buni cunoscatori ai istoriei Predealului, omul care a scolit generatii de elevi. Mi-a confirmat si legenda auzita despre dansul, care nu e mai e legenda 🙂

Dialog:

Eu: „D-le Profesor, este adevarat ca-i intrebati uneori la liceu pe elevi, care este nr. locomotivei din gara Predeal?”

D-l Prof: „Sigur, cine stie are 10!”

Nr. 50.497 🙂

Langa cele doua personalitati locale, se vede un domn in camasa galbena. Este nimeni altul decat celebrul domn Radu Bellu, cel cu locomotivele de aburi salvate. Un articol mai detaliat aici:

http://dilemaveche.ro/sectiune/tema-saptamanii/articol/radu-bellu-in-tren-mi-am-petrecut-o-treime-din-viata-interviu

Reclame

Traseu turistic pe Bucsoiu – Omu si coborare in Busteni pe Jepii Mici

Cu Razvan si Matrix pe carari de munte dupa ceva timp…

Ne-am intalnit pe la ora 8 a.m. in Busteni dar pana ne-am invartit sa cumparam toate „prostiile” am ajuns abia la 9 la bariera de pe Valea Cerbului.

Nu inainte de a poza si acest vechi podet

Pe la Poiana Izvoarelor eram pe la ora 11… mergeam ca niste turisti 🙂 Pe la aceasta cabana nu vezi tipenie de om pentru ca nu s-a stiut niciodata sa se faca vreun turism pe aici. Dar pentru proprietar nu este o problema pentru ca mai are si cabana Omu care duduie…

In Poiana Bucsoiului, un loc care imi place, foarte pitoresc. Nu am stat prea mult pentru ca nu aveam de ce, la ritmul nostru nu aveam cum sa fim obositi.

Si de aici incepe un traseu spectaculos spre Malaiesti, pe curba de nivel in mare parte, cu perspective pitoresti uriase…

Intersectia „La Prepeleag”, de unde am inceput sa urcam pe Bucsoiu.

Matrix

Razvan… Sunt niste portiuni de urcat serioase pe Bucsoiu. Am avut o vreme foarte buna, mai erau si alti turisti pe traseu… Nu la fel de multi ca pe altele din Bucegi pentru ca Abruptul Bucsoiului ramane cel mai greu traseu turistic din acest Parc Natural. Dar daca nu te axezi pe dificultate si fiecare pas este o bucurie, un prilej de a trai inaltimile, chiar e superb :))

Toata panta asta este de urcat 🙂

Multe poze le-am facut cu aparatul foto si le voi posta ulterior… pe la ora 14 am ajuns la vf. Omu, unde erau peste 100 de persoane. Iar pana la Babele am mers ca pe bulevard… lume, lume.

Am intrat pe Valea Jepilor unde am intalnit iar o multime de oameni… la anumite pasaje se astepta la coada ca la paine pe vremuri…

Aici am avut noroc… dar daca ajungi undeva pe la orele 12-15 s-ar putea sa astepti ceva 🙂

Concluzia: merge lumea pe munte la greu 🙂 Ceea ce sa fim seriosi, e foarte bine!

La 17:22 ajungeam si noi la telecabina din Busteni.

Ce proiecte s-au aprobat de Centenar in judetul Prahova

Asa, cateva proiecte mai importante ce vor fi puse in practica pe raza judetului Prahova si sumele alocate:

La Cornu

Directia Judeteana pentru Cultura

Jandarmii

Domeniul Gîrbea de la Bâsca Chiojdului

Nu este un loc chiar foarte cunoscut dar este un loc care merita vizitat. Este un complex amenajat in salbaticie, la niste kilometri buni de localitatea Basca Chiojdului.

Probabil, cum trecea pe acolo omul acesta, d-l Girbea, cel cu produsele de panificatie, celebru prin judetul Prahova, Buzau etc, i s-a parut ca poate face un pod peste un hau de vreo 10 metri, o stanca merge integrata intr-un fel in peisaj, un lac etc 🙂 Presupun ca asa a fost logica.

De pe drumul forestier a analizat peisajul de vizavi si asa a aparut complexul de la Basca Chiojdului. Un pod suspendat, ancorat cu cabluri serioase a accesibilizat zona forestiera ce a fost apoi transformata intr-un decor de poveste, impactul asupra padurii fiind minim. Nu credeam ca sunt prea multe exemple in tara asta in care un afacerist realizeaza o investitie prietenoasa cu mediul.

Ce cautam pe acolo? Era un moment unic, o chestie frumoasa pregatita de doi oameni care-si traiesc o poveste frumoasa de ani de zile. El credea ca nimeni sau aproape nimeni nu stie ca urmeaza ziua sa de nastere. Fara sa banuiasca nimic a ajuns la acest domeniu, unde erau stransi toti cei din familie si prietenii. A fost ceva foarte reusit…

Podul ce leaga drumul forestier de complex.

De pe pod cobori niste scari si te uiti cum sar pestii in  cascada.

Treci podul si ajungi aici… spatii de cazare, terase, hamace intre copaci, tot felul de amenajari…

Casa cu blazoane din Chiojdu-Buzau

Intr-o zi de vara pe la acest obiectiv turistic situat in comuna Chiojdu, jud. Buzau.

Casa a stat in paragina multa vreme, a fost cumparata de un localnic apoi restaurata de Uniunea Arhitectilor din Romania… sunt pagini cu povesti frumoase si mai putin frumoase. Obiectivul se viziteaza gratuit timp de 5 ani, fiind refacut cu fonduri europene. Bine, nu mai sunt 5 ani ci mai putini 🙂 Te poti si caza in aceasta casa…

Mai multe despre istoricul obiectivului se poate afla la fata locului de la un ghid, participant si la lucrarile de restaurare.

Imagini:

Se spune ca aceasta casa apare pe bancnota de 10 lei. De fapt, nu este aceasta ci o alta casa tot din Chiojdu. Acum, sunt 2 variante cu respectiva constructie: casa a fost demontata si dusa la un muzeu… iar a doua, a localnicilor, casa exista si azi dar refacuta total, astfel incat nu mai aminteste de aceea de pe bancnota.

Asa arata obiectivul inainte de restaurare… adica o ruina.

Data cand s-a refacut aceasta casa in sec. XIX.

In interior, cam toate obiectele provin de la localnicii din zona Chiojdului.

Camera pentru turisti…

Si Casa cu blazoane nu avea cum sa nu aiba un caine… care se numeste, ghiciti? Blazon, evident! 🙂

Prin Bucegi, de la Sinaia la Busteni

Pe la inceput de august:

Poiana Stanei Regale

Jnepeni aproape uscati

Complexul de la Piatra Arsa

Spre Crucea Eroilor

Berbecul tot berbec

Fosta cabana Caraiman

Iesire in Busteni prin Valea Jepilor

Cum decurg lucrarile la Crucea de pe Caraiman

Da, au inceput sa lucreze la Monumentul Eroilor ridicat pe muntele Caraiman.

Am fost ieri pe munte, habar nu aveam ca au inceput lucrarile de restaurare. La o cafea la Piatra Arsa am aflat si cum mai era timp, ne-am dus sa vedem minunea mult asteptata.

In fine, ajungem:

In dreapta cum privesti… este un fel de punte si inca o schela mai aproape…

„Aerisire”

Ca sa faca acea punte, au taiat aceasta za si au scos lantul. Apoi au pus bucata de fier „la loc”.

Stalpii sunt in pamant si alte elemente de sprijin sudate „mai drept sau mai putin drept”.

Cand un element metalic nu se aliniaza cu altele, poate fi sudat si pe dinafara. Sa fie acolo! La fel si gunoaiele celor care lucreaza.

Acum daca puntea nu sta „in boloboc”, ii punem un cui si apoi sudam.

O schela pentru un alt ceva, sa vedem pentru ce.

Si aici au trebuit sa scoata lantul. Bucata de fier lipsa sa speram ca nu au aruncat-o prin iarba si ca la final o vor pune la loc. Asta daca urmarim sa pastram originalitatea monumentului.

Pana acum nu vorbim de Cruce, ca nu face obiectul lucrarilor. Deocamdata au fost taiate 2 zale si scoase 2 lanturi.

Daca te uiti prin iarba o sa constati ca pana si ursul a venit sa vada ce se intampla la Monument.  Desi pana acum nimeni nu a ridicat o piatra cazuta din acesta, lucrarile au demarat cu acea punte. Evident ca vor incepe in foarte scurt timp sa lucreze si la ce ne intereseaza pe toti.

Materialele nu se aduc cu un elicopter al Armatei ci cu un aparat ce se preteaza foarte bine la un tur de Bucegi.

Aparatul respectiv poate face vreo 3 zboruri in 15 minute si cara precum o albina la stup.

Vine de la „stadionul” de la Piatra Arsa:

Loc de decolare

Aici transporta un ceva

O posibila bara metalica, acesta este un alt transport.

Iar vreun element pentru restaurare

O placere pentru fauna din vaile dispuse prin preajma Caraimanului.

Cand am propus ca toate materialele pentru restaurarea Crucii sa fie urcate in 2-3 camioane militare, ca doar nu o construiesc din nou, Ministerul Mediului a zis ca nu poae permite accesul auto, prin zona vf. Caraiman fiind un habitat prioritar… care e clar ca putea fi semnalizat si ocolit daca exista. Optandu-se pentru varianta cu elicopterul, toata lumea a crezut ca Armata va trimite un elicopter militar, ca doar ei se ocupa de Cruce.

Un elicopter militar iti transporta din cateva zboruri toate materialele. Poate ca e mai bine sa trimiti un elicopter mic care zboara de nenumarate ori; nu o sa stea nimeni sa contabilizeze cat a zburat.

Trebuie notat ca s-a apucat cineva in sfarsit de restaurarea Crucii… Sa vedem ce va iesi!