Barajul de la Sacele de pe raul Tarlung

Un baraj impozant, un lac foarte frumos, o utilitate uriasa… apa de aici ajunge in municipiile Brasov si Sacele.

Acest baraj a fost construit intre anii 1971-1975. Este inalt de 45 m, are un volum de apa de 18,3 mil.m.c.

Lacul ocupa o suprafata de 148 de hectare.

Nu am ajuns la el dar de la distanta l-am pozat suficient cat sa-mi placa 🙂

Cu aceasta ocazie, vazand barajul orientat spre Sacele, ne-am lamurit noi si de sensul de curgere al raului Tarlung :)) Nu curge spre Cheia ci dinspre Cheia 🙂

Lume la gratar si plaja

Fiind o acumulare de apa destinata consumului populatiei… orice activitate de impurificare a apei este total interzisa.

Anunțuri

Un week-end cu evenimente in Valea Prahovei si tot felul de stiri

A venit primavara, se vede pe toate planurile 🙂

Fiind la Centenar, mai multe doamne s-au gandit sa propuna sa avem pe o bancnota si o femeie. Ca adica, femeile nu au facut si ele Marea Unire sau cum? 🙂 Barbatii au murit pe front, dar femeile au deschis usile diplomatiei europene. Cand Bratianu nu se intelegea cu reprezentantii Marilor Puteri, repara Regina Maria. Si cate alte femei nu au facut istorie si nu au luptat pentru tara aceasta! Foarte adevarat!

Am observat un lucru, poate este hazliu desi mie mi se pare foarte adevarat. Pana nu s-a emancipat femeia, am tot stat in zone negre ale civilizatiei. Ba prin pesteri, ba prin razboaie, ev mediu. Unde te uiti in lume, statele civilizate si prospere sunt acelea unde femeia e egala cu barbatul. Unde e dictatura si predomina barbatul, e teroare, lipsa progresului, saracie.

Iata bancnota propusa si site-ul unde pot fi citite mai multe detalii:

O alta stire, deja a devenit binecunoscuta, este ca iar nu se inteleg Ministerul Culturii si Casa Regala, pe subiectul Peles. Nu s-a prelungit contractul de inchiriere, fiecare parte isi spune povestea. Nu sunt deloc un sustinator al Casei Regale, insa daca ti-a inchiriat Pelesul, tu te ocupi de reparatii ca il folosesti. E simplu. Probabil, dupa mintea mea, ar trebui cineva din Casa Regala sa spuna: „Ia gata, acasa toata lumea! Aduc o firma, ceva specializat, sa se ocupe de administrarea Castelului”. Ministerul Culturii si statul in general, merge pe ideea ca nu are cine sa se ocupe de Peles in afara de ei. „Eu” as fi cautat solutii daca nu mi-ar fi fost acceptat contractul, daca tot nu vrei sa faci nicio reparatie ci doar sa folosesti…

Evenimente:

Azi e festival la Casino Sinaia

Maine e actiune de incurajare a mersului pe jos. Cum ne intoarcem noi la chestiile simple si sanatoase 🙂

Am vazut postarea asta si zic ca poate ar trebui sa stie mai multi.

Daca nu ma insel, duminica la ora 11, in spatele Manastirii Sinaia, unde este parcarea, se intalnesc mai multi sinaieni pentru actiuni de ecologizare. Poate participa oricine doreste!

Ce au strans saptamana trecuta. Si un punct de vedere rational:

De asemenea, la Comarnic sunt alte actiuni asemanatoare, conduse de primar si viceprimar. Erau niste poze cu d-l primar Sorin Popa tragand de saci dar nu mai stiu unde le-am vazut 🙂

Si un ultim eveniment ar fi la un restaurant din Sinaia:

Traseul turistic: Muzeul Cinegetic Posada – Muntele Florei – Noul Refugiu Florei – Culmea Baiului – Piscul Cainelui – Sinaia

PRECIZARE. Podul din busteni de peste Valea Cerbului, din articolul anterior, a fost construit de un exploatator silvic la cererea Jandarmeriei Montane Busteni. O echipa a postului de jandarmi din Busteni, condusa de seful postului d-l Sasu, a purtat discutii atat cu operatorul silvic cat si cu cei de la Ocolul Silvic Azuga, dorindu-se ca viitoarea exploatare silvica sa nu afecteze albia paraului Valea Cerbului.

Acum, traseul…

Florei, unul dintre sau poate cel mai vechi toponim din Valea Superioara a Prahovei. In niciun caz aceasta denumire nu vine de la „flora”, termen din zilele noastre ce desemneaza totalitatea plantelor… Nu stiu de la ce vine dar nu este un munte al florei. De altfel, localnicii nu pronunta „Florei” ci se aude „Flo-rei”.

Florei, muntele indragit de Martha Bibescu la poalele caruia a locuit si pe potecile caruia s-a plimbat.

Tot acest traseu de la Posada la Sinaia, l-am parcurs in 5 ore ca am mers noi mai repede, fortati uneori de ploaie, alteori de vant. Ca sa iasa o drumetie frumoasa, ai nevoie de 8 ore.

Am plecat cu un microbuz spre Posada iar acesta ne-a lasat la intrarea in curtea Muzeului Cinegetic. Daca nu ati fost sa-l vizitati, nu ar trebui ratat. Cu o cautare pe acest blog, gasiti mai multe articole si poze din interior. Ca sa intri in traseu si sa nu ocolesti nu stiu cat pana intri pe drumul forestier Florei, suni la Muzeu si ceri voie sa treci prin curtea lor. Au ei un drum prin spate ce intersecteaza forestierul in 2 minute. E posibil sa-ti dea voie sa treci 🙂

Continuam pe drum si dupa vreo 10 minute ajungem la niste constructii, canton etc. Pana acolo vezi pe dreapta si marcajul banda rosie. E al nostru! De la gara din Posada a mai facut cineva un marcaj, banda galbena. Toate ajung la refugiu, cu conditia sa le si vezi. Niciodata nu am luat in seama marcajele de pe aici si nu le vad utilitatea. Daca nu cunosti zona, ai toate sansele sa le pierzi pe amandoua.

Cum ai ajuns la acele constructii, vezi in stanga o potecuta ce suie in serpentine. Incepe chiar de la gardul cantonului. O sa vezi si marcajul lesne de urmarit pana intr-o poiana.

Prin dreapta drumului, daca mergi in liniste, auzi mai mereu cum fuge cate ceva: mistreti, urs, caprioare, ce mai e pe acolo.

Narcisele

Noi am tot continuat pe drum, varianta cea mai faina, pana am avut proasta inspiratie sa revenim in poteca marcata. In ideea ca de cand nu am mai fost pe acolo sigur s-a conturat ca lumea.

Facem dreapta pe un alt drum, trecem printr-o poiana, lasam tot pe dreapta o constructie a Ocolului Silvic si cum intram in padure intersectam poteca turistica.

Pe o parte era marcaj rosu, pe cealalta galben 🙂 Poteca… plina de copaci sau crengi cazute.

Nici de intors nu mai avea rost, noroc ca nu mai era mult pana in alt luminis.

Ne mai uitam si in spate.

Se vedea printre molizi, noul refugiu Florei al celor de la „Om pe Munte”.

Noul refugiu Florei ridicat cu multa munca.

Fundatia vechiului refugiu si panta ce trebuia urcata…

Din ce se vede, versantii sunt plini de arbusti, specia paducel, pe care nu are cine sa-i taie si in cativa ani ai pierdut pasunea.

Vanturisul din Bucegi, oare curgea cascada?!

Ne uitam de unde venim… in spate, refugiul, Comarnicul…

Cu galben, Traisteni din Valea Doftanei si cu rosu un colt din Secaria.

Destul de departe, pe alta culme vedem ceva miscandu-se… o vulpe ce parea ca ar tine ceva in gura.

In sfarsit, intersectam drumul ce vine dinspre Secaria si urmam culmea Baiului pana la intersectia cu muntele Piscul Cainelui… mai era pana acolo 🙂

Inainte

Drumul se vedea in departare si mai avea zapada pe el.

Posada, jos

Ciucasul

Gata, vedem Cascada Mare a Vanturisului…

De acolo venim.

Cabana din Valea lui Bogdan… cate iesiri nu am facut acolo cand traiau nea Costica, paznicul de acolo si Lucica…

Zapada mai era dar am trecut lejer peste ea, ca era tare. Nu mi-as fi luat in niciun caz bocancii, in adidasii te misti mult mai lejer. Pentru cateva portiuni de zapada chiar nu merita. Si oricum, noi veneam de la joburi in ziua aceea, nu s-a mai intors nimeni acasa sa se schimbe.

Valea Cainelui… parca era tentanta o coborare dar cum picura din ce in ce mai rar, am continuat pe drum.

Un corb trece pe langa noi si se da peste cap in aer 🙂 Hai ca pe asta nu o mai vazusem, se duce un pic mai departe si repeta figura. Faina treaba! 🙂

Gasim un loc panoramic si ferit de vant pentru masa, langa varful de mai jos… Apoi, continuam pe culmea din fata. Pe aici este si traseul marcat cu punct albastru ce vine din Sinaia.

Releul Costila si Crucea Eroilor

Plin de ghiocei si branduse

Cum am ajuns pe aici, auzim in stanga un galop puternic. Ne ducem sa ne uitam… era o turma intreaga de mistreti care fugea in vale 🙂

De la intrarea in padure si pana la fosta cabana Piscul Cainelui, vine o coborare solicitanta. O simti bine in genunchi. Dar, daca te tine si nu te dai dupa copaci, de la gol alpin in 15-20 minute esti in drumul auto ce urca la fosta cabana.

Azi e proprietate privata. Fain tunul 🙂

Am iesit din padure si ne-am dus spre statia de maxi-taxi… a venit in 10 minute microbuzul si am parasit Sinaia.

Monumentul Eroilor din WW2 de la Sinaia; Podul de lemn din Valea Cerbului; Despre dezbateri si…ceaiuri!

Pe la inceputul lunii, am fost intrebat despre un monument al orasului Sinaia. Este vorba de cel din zona Setu-Izvorul Rece, adica de monumentul eroilor din cel De-Al Doilea Razboi Mondial. Culmea, 🙂 nu prea stiam cine stie ce despre el. E ridicat in perioada comunista si poate de aceea. Nici pe net nu o sa gasiti detalii prea multe despre monument si cimitirul aferent.

Tot in apropiere de acest loc se afla atat cimitirul civil Setu cat si cimitirul eroilor sovietici.

Respectivul monument este singurul de altfel, care mai sta in picioare in zona Sinaia-Predeal din timpul WW2. A mai fost unul, al vanatorilor de munte dar l-au transformat comunistii. In anii trecuti, am semnalat Oficiului National pentru Cultul Eroilor ca mai trebuie tunsa iarba, rescrise numele eroilor ca abia se mai vedeau. Prin 2016/2017 au venit elevii Colegiului Militar „Dimitrie Cantemir” din Breaza si au refacut scrisul. Plus ca au facut si curatenie.

Cimitirul Eroilor Sovietici, prin comparatie, este de vreo 10 ani, mult mai bine ingrijit decat cel romanesc. Am fost de curand si amandoua sunt azi la fel de curate. Abia de vreun an-doi, sunt la acelasi nivel.

Cimitirul Eroilor Romani din cel De-al Doilea Razboi Mondial

Soclul monumentului

Monumentul din WW2

Acestea sunt singurele informatii gasite despre cimitirul de la Sinaia din WW2:

….

Tot inainte de Pasti, am vazut pe Valea Cerbului cum un exploatator de padure a „asternut” peste parau un pod din busteni, peste care a pus pietris. O solutie foarte utila gasita in colaborare cu Jandarmeria Montana Busteni. Au fost dese reclamatiile ca distrugea albia, ca trecea prin apa, ca polua…

Acum s-a facut un pod! Deci s-a gasit o solutie buna pentru mediu.

Cica: ”bai, cat taie astia!” 🙂 Omul, cine o fi nu stiu, dar taie pentru ca este autorizat sa taie. Nu e pe acolo de capul lui!

Ma simteam obligat sa postez imagini cu podul pe care l-au observat cu siguranta si altii, pentru ca nu prea am vazut astfel de masuri:

Revin cu cateva consideratii referitoare la articolele cu dezbaterea de la Busteni, aceea din 12.04.2018:

  • s-a vazut ca reprezentantii Ministerului Mediului au venit cu vechiul Plan, au vorbit de o harta pe care se fac modificari dar care „era prea mare” ca sa fie publicata. Deci nu merge asa! Vorbesc ca prostul si treci tu ce vrei, iar eu vad cand s-o aproba Planul, daca ai introdus ce propun sau nu. Bine, eu macar nu am vorbit ca nu avea rost. Nu se inregistra nimic, nu se nota nimic. Imi pierdeam timpul. Nici modificari/propuneri nu am trimis. Daca nu ai trecut nimic din cele propuse de vreo doi ani si ai venit tot cu Planul vechi, nu are rost! Consider si acum ca e pierdere de timp.
  • am solicitat Ministerului Mediului organizarea altei dezbateri publice, unde sa fie prezenti TOTI cei din Parcul Natural Bucegi. Si sa nu fie ultima, ci sa mai fie inca o dezbatere sau daca nu, sa se raspunda argumentat fiecaruia de ce nu i s-au introdus modificari in Plan sau de ce i s-au introdus.
  • de asemenea harta de care spun ei ca ar exista si Planul cu propunerile, sa fie incarcate pe site inainte de aprobare. Nu una sa fie pe site si alta sa se aprobe.
  • daca nu filmam cu telefonul nu ramanea nimic din aceasta „dezbatere”. Nu ati fi vazut discursurile d-lui director Iuncu, d-lui primar Oprea, d-nei de la APIA…
  • multumesc celor care au trimis si la alte institutii link-uri catre acele articole cat si pentru distribuire 🙂 Am vazut cum personalitati ale zonei, distribuiau filmarile care-i avantajau si nu articolul dupa ce initial il apreciasera pe FB. Si-au retras repede aprecierea cand au vazut „buceginatura2000” 🙂 Haha! 🙂 Blogul asta nu e chiar pentru oricine. A comenta pe blog nu este un drept ci un privilegiu, in sensul ca nu public orice tip de comentariu, de dragul traficului, conversatiei. Cand o sa vreau trafic, o sa-mi fac un alt blog si vand biscuiti si pufuleti. Nu le place unora, acestea sunt regulile din 2009.
  • important este ca de ani de zile, acest blog are o abordare serioasa a realitatii, construieste, prezinta, observa… este in acord cu ideea mea de a pune o pietricica la o societate mai buna.
  • spunea cineva ca degeaba, ce am scris nu ajunge la cine trebuie din Minister. Si o sa-i raspund si aici ca intamplarea face sa am adresa personala a ministrului data chiar de cei din staff-ul dumneaei. Poate intreba si la orice institutie din Bucegi daca s-a auzit de ce am scris! In general, acest blog a tintit persoanele si institutiile de decizie care pot schimba si face ceva. Este o greseala sa se creada ca scriu ca nu am somn etc.

Si apropo de vizite, poate ca nu sunt chiar 2-3 cei care au citit articolul de duminica:

Eu vorbesc de un public tintit, nu de persoane intrate accidental pe blog. Poti avea 10.000 de cititori pe zi, veniti din toate colturile netului, se cheama ca ai trafic, dar impactul articolului e minim. Foarte putini au tangenta cu subiectul tau. Deci, chiar daca nu ne convine, blogul acesta are o paleta de cititori mai diferiti. Pentru astfel de oameni, merita sa-ti dai interesul.

M-a tot rugat un prieten sa-i dau niste ceaiuri… de multa vreme. Intre timp, a plecat din tara. Efectiv nu am avut timp sa ma ocup de problema. Ocazia s-a ivit cand asteptam un alt prieten si m-am gandit eu sa-l surprind cu un ceai, zic eu, nu chiar de ici, de colea. Adica iti trebuie timp si rabdare, sa-l aduni, sa-l usuci in anumite conditii, sa-l prelucrezi in anumite conditii.

O sa explic…

Florile de soc de exemplu, se usuca doar la soare, asa isi pastreaza culoarea. Important este sa nu-l misti prea mult ca se piarde polenul. Daca ti-l prinde vreun pic ploaia, trebuie sa-l arunci, fiindca prinde mucegai in timp. Apoi, mai trebuie rabdare pana polenul se transforma intr-un praf mai solid. Depozitarea si ambalajul sunt alti factori importanti si nici nu-ti dai seama cat de mult conteaza astfel de detalii in procesul final.

Fiecare planta cu regulile ei… cu momentul sau cand se culege. Afinul cu tulpina si fructe nu se usuca in buchet la verticala cum faceau batranii, pentru ca la uscare toate fructele cad pe jos si la revedere, ci la orizontala. La fel si chimenul, se taie cu foarfeca partea cu boabele…

Legat de asta, tot e primavara, as recomanda culegerea si uscarea florilor si frunzelor de macrisul iepurelui (Oxalis acetosella). Planta e mica si cam greu de cules dar asta nu mai conteaza 🙂 Acum e de cules cat e verde crud.

Dupa ce aduni din aprilie pana in octombrie plante de ceai, abia atunci poti spune ca ai toate ingredientele pentru un ceai adevarat de munte. Nu inseamna ca-l si ai pe loc. Mai dureaza pana ajungi la prelucrare.

Pana la urma, iese ceva cam asa:

Un lucru foarte important este ca plantele sa-si pastreze culoarea. De asemenea si mirosul specific. Nu poti tine menta langa zmeur…

Ce avem in acest ceai: afin (fructe, frunze si tulpina), sunatoare, o anumita cantitate de coada soricelului, fructe de macese, de corn, flori de trandafir de munte (o specie mai mica de maces cu flori ce miros puternic), soc (flori), menta in proportie mai mica (unele plante puse in cantitati mari schimba gustul), frunze de zmeur, frunze de mur, chimen, sovarv de munte (o planta care se pune in cantitati mici din anumite motive 🙂 ), cimbrisor de piatra, o planta careia i se spune busuioc de munte dar nu are treaba cu busuiocul, putina patlagina… si mai sunt cateva! E probat de ani de zile…

Sa nu inchei inainte de a spune ceva antologic…

Eram anul trecut la 7 Izvoare, in munte, langa lac. Nu singur, evident. Luam niste apa, doar e „a lui Zamolxe”, iesim si stam pe la drum o vreme, sa ne pregatim de intoarcere. „Lumea” bea apa pura din munte, subsemnatul savura 7Up… spre stupefactia unui prieten bun. Nu-i venea sa creada ca din atatea buruieni cunoscute si etc, eu beam o astfel de „nenorocire” 🙂 7 Izvoare, 7Up… fiecare cu ce are chef in unele momente.

Dezbaterea publica asupra Planului de Management al Parcului Natural Bucegi… fara toti cei interesati!

Toata lumea a primit invitatii, putini au aparut! Cam asa au stat lucrurile cu dezbaterea de la Busteni. E publica pentru ca este intr-un loc public, nu ca au si stiut de ea toti cei interesati.

Pe plan local, si ma refer la Busteni, Sinaia, Azuga, i-am vazut pe toti primarii. Ca organizare, a fost perfect.

Numai ca nu poti sa-i dai drumul acestui Plan pana nu cuprinzi tot ce trebuie in el. Pe repede-inainte si neascultandu-i pe toti se vor crea obstacole diverse in viitor.

O sa ziceti ca de 2 ani se tot vorbeste. Ok, se discuta dar nimeni nu a vazut ce s-a trecut in Plan. Daca s-a trecut ceva in acesta…

Din punctul meu de vedere, situatia este la fel ca in 2016. Mai rau de atat, trebuie retinute doua aspecte:

1. Conform declaratiei d-lui primar Vlad Oprea, primariile si consiliile judetene s-au intalnit acum doua saptamani pentru a trimite un document comun Ministerului Mediului, deoarece in Plan ei nu au vazut modificari de vreun fel.

2. Dupa dezbaterea de la Busteni, mare parte din cei care reprezinta Ministerul Mediului, s-au intalnit, sa discute intre ei.

Ce trebuie inteles?

1. Autoritatile locale vor sa-si impuna modificarile in noul Plan oricum ar fi.

2. Cei din Ministerul Mediului vor alege raul cel mai mic pentru mediu, adica nu tot ce se propune.

Care sunt riscurile?

1. In goana de a aplica proiecte se poate pune in pericol biodiversitatea, pot disparea anumite zone.

2. In ideea de a conserva, se pot scoate proiecte utile si se va bloca dezvoltarea unor comunitati etc.

ACESTE DEZBATERI, si scriu cu litere mari pentru a se evidentia, NU AU FOST SI NU SUNT DELOC TRANSPARENTE! DE ASEMENEA, VIITORUL PLAN DUPA CUM SE VEDE, NU VA TINE CONT DE INTERESUL TUTUROR CELOR DIN PARCUL NATURAL BUCEGI!

„Doamna, va contrazic, la nivelul Consiliului Judetean nu s-a primit nimic… am auzit intamplator, uitati-va cum am venit imbracat!” (spune consilierul judetean Mihail Vestea, fost primar al Predealului vreme de 16 ani).

„Colegii mei s-au ocupat sa trimita si sa verifice!” – spune d-na director Croitoru, care nu a admis posibilitatea sa nu ajunga informatia la cei interesati. Vedeti in sala ce spune lumea, luati articolul meu din data de 13.04.2018 si sa vedeti ca un comentariu apartine d-nei care conduce Hotelul Pestera si Asociatia Pestera-Padina. Informarea nu s-a efectuat, e clar!

„In conditiile astea, facem o alta dezbatere!” CHIAR VA ROG SA FACETI O ALTA DEZBATERE SERIOASA SI TRANSPARENTA! In aceasta sa veniti cu harta si sa ne explicati modificarile. Nu in ultimul rand sa publicati pe site varianta ce va fi trimisa la aprobare. Nu una sa zici/sa afisezi si alta sa aprobi.

Nu se dau la schimb zone protejate pentru interese obscure si nu batem toba cu protejarea ursului si mistretului cand padurea e plina iar la speciile astea trebuie facuta vanatoare serioasa, ar trebuie sa fie una din premisele discutiilor.

In mare parte, cei din Minister sunt protectionisti, inspirati de „ecologisti” care nu au nicio treaba cu turismul, mediul sau comunitatile locale.

Planul acesta trebuie sa satisfaca atat exigentele de mediu cat si nevoile celor care relationeaza cu Parcul. Ca sa iasa o treaba buna, profesionista, chemi pe toata lumea, ii asculti pe toti, notezi, explici de ce introduci o modificare in Plan si de ce nu introduci o alta. Cu diplomatie, fara strigate si cu argumente scoti un Plan bun. Asa cum e acum, impartiti in tabere, unii cu mediul, altii cu proiectele, si restul nechemati, e tipic balcanic. Si stupid si fara viitor.

Unde sunt cabanierii, cei din turism, agentiile, hotelierii, Primaria Predeal, Rasnovul, centrele nationale turistice, salvamontul din 3 judete, transportatorii 4×4, Biserica, Asociatia Pestera-Padina cu cea mai mare unitate turistica din Bucegi, Jandarmeria, Politia, Apele, Armata cu monumentul lor… unde sunt acestia? Ai hartie de la ei cu propunerile lor? Cu toti ciobanii ai vorbit? Pe administratorii fondurilor cinegetice i-ai intrebat ce parere au? Sau doar astia vaneaza si deci nu au tangente cu mediul si Planul? Stii tu cum sunt! Pe proprietarii de terenuri, cei care detin 41% din Bucegi, i-ai intrebat?

AI CUMVA CATEVA DOSARE DE CORESPONDENTA CU CEI INTERESATI, REZULTATE DIN DISCUTIILE PE CARE LE AI DE DOI ANI?

A FACUT CINEVA VREODATA UN PROCES VERBAL LA FINAL DE DEZBATERE? Macar sa fie notati/e cei inscrisi la cuvant si ideile principale ale acestora.

DE LA PRESA NU A VENIT NIMENI. Am facut eu niste filmari de doi bani cu telefonul si alea raman… Ba’, nici telefonul nu era al meu :))

ACEASTA NU  A FOST O DEZBATERE SI ACELA NU VA FI UN PLAN DE MANAGEMENT! A venit cineva de la Bucuresti si le-a dat voie sa vorbeasca unor oameni! Si nimic mai mult. Ca la scoala, cand esti scos la lectie. Imi dai tu nota care crezi! Aici nu merge asa… trebuie sa existe un consens.

Da, Busteniul a venit cu temele facute, Sinaia prin primar a spus lucrurilor pe nume. Azuga s-a uitat ca la film, desi Clabucetele Taurului si Azugii sunt sit Natura 2000. APIA, bravo lor!

Nu am o problema cu protectia mediului sau cu dezvoltarea comunitatilor. Vad multiple probleme prin acest mod de realizare a unui viitor act, in baza caruia se va administra ani de zile cel mai vizitat munte al tarii. Este o targuiala lipsita de bun simt unde fiecare incearca sa fure la cantar. Nu o luati ca pe o figura de stil, chiar asa este!

Lucrurile nu mai merg ca altadata, ne intelegem tacit, mutam limite, radem tot, „ca ne ia DNA-ul pe toti”. Trebuie inteles ca tot patrimoniul natural este al tuturor, ca poti aplica proiecte si eu, si tu, prin urmare trebuie sa gasim o forma legala.

Nu vii tu ca protejezi ursul, cand el umbla peste tot, este inmultit excesiv si eu nu am voie sa reabilitez captarile si conductele de apa ale orasului. Ca ele trec nu stiu prin ce zona ai stabilit tu. Pui mana si trasezi culoar pentru fiecare conducta, nu-mi pasa de ursul tau cand am mii de oameni care imi sar in cap. Pentru cativa metri cat sa se intervina la conducte nu moare niciun urs. Intervii acum si mai schimbi conducta dupa 10-30 ani. Acestea sunt niste chestii normale si nu au treaba cu protectia mediului. S-au invatat unii sa faca din tantar-armasar.

Un alt exemplu deplasat este propunerea Consiliului Judetean Prahova cu heliportul din apropiere de Releul Costila. Prietene, dincolo de ratiunea de a avea acolo o pista necesara evacuarii accidentatilor, tu acolo ajungi cu un elicopter. Nu cu o „fortareata zburatoare”, nu cu o escadrila. Vii cu un limbric rotativ capabil sa se aseze in 20 mp. Si atat! Propunerea pentru heliport este de cateva mii de metri patrati, o mie sau vreo doua mii, nu am auzit bine ca am ramas stupefiat! Nici in filme nu poate exista asa ceva! Un 100 de metri patrati e pomana deja…

CONCLUZIA MAJORA este ca in special cei din Bucuresti, din Ministerul Mediului, nu stiu absolut nimic despre acest Parc Natural! Nimic! Nimic! Eu cel putin nu am cum sa-i acuz de rea-vointa ci doar de necunoastere. Habar nu au de realitatile din acest munte, care trebuia sa fie etalonul in materie de turism si de mediu al Romaniei.

Degeaba senatorul de Prahova, d-l Savin aseaza lucrurile pe partea prahoveana si obtine consens, daca ele raman vraiste pe Brasov si Dambovita. Apoi, nu exista o conexiune a proiectelor. Vorbea cineva de partia din Valea Tiganesti si toti se uitau, ca apoi d-l director Iuncu sa spuna clar ca nu a depus nimeni nimic. Deci, nu stie unul ce face altul, totul e la intamplare. Si peste cativa ani o sa auzi cum striga aia de la Rasnov ca le-ai blocat dezvoltarea, ca nu au stiut…

Cu Transcarpatica asta cum mai facem? Ii bagam cateva curbe in protectie integrala ca sa-i linistim un pic cu proiectele astea?

O sa fie un prost care face planul, vin altii cu banii, baga buldozerele, fac jumatate de drum si „hopa! pe aici nu e voie!”. Pentru ca, din timp, cineva a gandit ca face un bine mediului si te-a sabotat. Si o sa zica nu el, Planul! Ori faci lucrurile cum trebuie de la inceput, ori nu te mai apuci de ele!

Pe oamenii astia care stau pe munte cum sta Sfinxul, gen cei de la statia meteo de la Omu, pe cei de la Cota 1400 i-ai intrebat ceva? Faptul ca-i intrebi… deja te pune pe o pozitie de bun simt, obligandu-l si pe celalalt macar sa se informeze.

….

Facand lucrurile intr-un asemenea mod lamentabil, nu ai nicio credibilitate in fata oamenilor, turisti, localnici. Nu ai cum sa dai o amenda ca-ti sare lumea in cap. Nu contezi in domeniul mediului decat cu numele. Real, tu o sa te faci ca lucrezi fiindca te-ai bagat intr-un colt cu politica ta obtuza si fiecare va face ce va dori. Tu urmezi niste pasi procedurali, ai un Plan si nimeni nu aude de el, nu cunoaste, nu stie cu ce se mananca. Pe cine sa aliniezi la politica ta?

Nici nu are rost sa vorbim de generatiile viitoare! Doar daca ne referim la tari ca Germania, Japonia, Suedia…ceva de genul, oameni seriosi.

CATEGORIC, CA TREBUIE O ALTA DEZBATERE. IN ACEASTA MINISTERUL MEDIULUI SA VINA SA ARATE CA A OPERAT CEVA DIN MODIFICARILE PROPUSE. INTRE TIMP, TREBUIE CONTACTATI TOTI CEI CARE AU VREO TREABA CU ACEST PARC. Sa trimita propuneri. Ce daca va fi un volum mare de munca? De aceea esti acolo si pana la urma toata lumea vrea un Plan cat mai bun! Unde bun inseamna si corect, si de viitor.

Sa dureze munca la Plan inca 6 luni dar macar sa stii ca timp de cativa ani se duce si aria asta protejata intr-o directie clara, de viitor.

Uite, eu vreau sa propun (am multe de propus si nu o sa le insir acum pe toate aici!), ca:

-zona Saua Urlatorilor sa fie rezervatie peisagistica, avem acolo stalpii funicularului de acum 100 de ani, tocmai ca sa nu-i fure cineva intr-o zi si, in acelasi timp rezervatie pentru conservarea Apolonului Negru, pentru cine stie ce este chestia asta. Du-te in Saua asta primavara si ai sa observi ca acolo este cea mai mare densitate la aceasta specie din Bucegi. Aceasta zona trebuie trecuta neaparat in plan.

-in apropiere de statia de telecabina de la Babele trebuie sa existe 200 mp prevazuti ca spatiu pentru asociatia transportatorilor 4×4, sa-si faca un sediu acolo. Parcarea de mai jos sa fie folosita si de ei. Sunt 70 de soferi care au in spate 70 de familii. Ca le gasesti un loc acolo si in Plan, ca nu le gasesti, ei tot vor fi pe munte. Ori ii lasi sa umble brambura si ii persecuti pe unde-i prinzi, ori le stabilesti un culoar si le zici: tu pe acolo si respecti legea. Nu mai sus de Babele, nu la stanga, nu la dreapta. Asociatia acestor transportatori, vrei nu vrei, face parte din acest Parc si trebuie inclusa in anexele Planului de Management.

-fara acordul proprietarilor de paduri, al ocolului silvic, al administratorului fondului cinegetic, al proprietarului de pasune, nu derulezi niciun proiect stiintific, nu cercetezi tu nicio specie. Poti sa fii de la mama Academiei. E de bun simt sa ma intrebi si pe mine fiind si in interesul meu sa cunosc cat mai multe.

-fiecare stana, captare, observator cinegetic trebuie introduse in Plan, legalizate. Pentru ca nimeni nu ti le asigura daca le bagi in nu stiu ce zone. Vine un nebun intr-o zi si-ti da foc, ca exemplu. A fost cazul observatorului cinegetic de la Valea Babei. O investitie de vreo 20.000 lei s-a dus intr-o noapte. Pentru ca nu poti asigura ce nu exista!

ETC…

Toate acestea le voi semnala Ministerului Mediului, in mod evident! Intreband daca se trece ceva in acest Plan sau nu se trece.

Traseul turistic: Moroieni – catun Muscel – Talea – drum forestier Valea Beliei – Ghiosesti – Comarnic (gara)

Revin cu continuarea articolului din 11.04.2018, acesta: https://buceginatura2000.wordpress.com/2018/04/11/din-comuna-moroieni-spre-catunul-muscel-pe-un-drum-al-troitelor/

Intr-o zi, am sa zic ca am facut cam tot ce mi-am propus. Cat timp vrei, astepti, se poate intampla. Voiam sa ajung in catunul Muscel si de acolo pana la Talea in jud. Prahova. Traseul acesta poate fi considerat o drumetie de incepatori. Ma refer la traseul ce pleaca din Moroieni, ajunge la Muscel si apoi urca putin si coboara la Talea. Ca traseul descris de mine mai jos… este asa, un pic mai complicat.

Desi poate fi parcurs pe bicicleta, nu am de gand sa-l parcurg vreodata. Nu mi se pare fain de pedalat. Talea si Muscel sunt la o aruncatura de bat una de alta. Cea mai pitoreasca portiune este aceea cuprinsa intre cele doua localitati, sa fie cativa kilometri, 3-4…

Din Muscel poti iesi spre Talea pe un drum de pamant si ajungi intr-o culme sau pe o poteca mai lata facuta de animale, tot acolo ajungi. Noi am urcat de-a dreptul prin padure ca sa nu ne murdarim de noroi. De regula, nu fac lucruri inutile, sa ma aflu in treaba. Trebuie sa existe o logica, o ratiune in orice facem. Am iesit intr-un peisaj de poveste, intr-o liniste totala, aproape de niste transee din WW1. Mai jos de noi trecea un calaret-cioban ce se incadra perfect in peisaj. Nu va imaginati ce frumoasa poate fi o astfel de scena 🙂 Intr-un decor de vis ceva il tranzita si nici copitele calului nu se auzeau… Savuram un cozonac exceptional si priveam fara sa zicem nimic. Poezie, tata! :))

Deci, si cozonacul era de poveste. Acum inteleg de ce unii barbatii le mananca zilele unor femei. Nu ca invers nu ar fi la fel, numai ca universurile si abordarile difera. Pai.. cand te obisnuieste cu anumite treburi, nu o mai lasi sa scape 🙂 Barbatii, in general, sunt niste profitori de ocazie. Daca femeia le spala, ii hraneste etc, e sclava perfecta. Prea putine femei se prind de faza asta si isi traiesc „visele” de familie, se amagesc… pe cand specia cealalta gandeste cu stomacul etc, ii mai aduce cate o floare ca el crede ca ea e cu capul si daca alti barbati duc flori, face si el la fel 🙂 Nici in cel mai negru cosmar nu exista o doza de romantism, interesul e cu totul altul, sa tina de rutina. De exemplu, cozonacul de mai sus. Cine iti mai face tie un astfel de cozonac? Poti sa cauti oriunde pe piata, nu poate fi egalat. Si atunci… o tine la pressing permanent 🙂

Pe culme, prin poieni

Cred ca acel calaret avea vreo stana pe aici.

Asta e pentru cine e atent. Absolut superba, Mantuitorul sculptat pe ea… nu stiu povestea crucii, vechimea e de minim 100 de ani.

Pe spate, este Maica Domnului sau vreun sfant.

Se vad Leoata, cariera de la Lespezi, Podul cu Flori, Dichiu…

Pe acolo trece drumul spre Talea, Talea fiind dupa deal. Noi, ca sa vedem peisajul de ansamblu si sa coboram in Valea Beliei, am tinut linia culmei.

Pe acolo, pe la acele ruine trebuia sa coboram in Ghiosesti, cartier al orasului Comarnic. Cartierul acesta apare de-a lungul secolelor pe unele harti ba Turda, ba Bratieni. Nu s-au facut cercetari pentru a se afla mai multe. Cred ca este cel mai mare cartier al Comarnicului.

Langa Talea, am facut stanga si am coborat prin taierile acestea, in care traieste foarte bine cerbul. De exemplu, in Bucegi-Abruptul Prahovean, nu prea se dezvolta bine aceasta specie, pentru ca nu sunt taieri la ras. Nici mai mari si nici mai mici. Cerbul o mai duce bine pe Muchia Lunga, unde are poieni. Dar cum acestea au fost impadurite si toata lumea zice ca e perfect, peste niste ani, nu vor mai fi poieni pe Muchia Lunga. Se aude ca mai scot din puietii plantati cei care trec pe acolo dar cum s-au plantat cu miile, nu cred ca se cunoaste.

Coboram o vreme prin poieni si padure pana la drumul forestier din bazinul Vaii Belia.

Releul Costila si Crucea de pe Caraiman

Popas la un loc amenajat in principal pentru cei de la padure. Cand noi am mers, nu lucra nimeni si a fost perfect. Nici zgomot, nici santuri pe drum…

Apă de bârâu… cum zicea un rrom odata :))

Leurda… spatii intregi 🙂

Leurda din nou, cam departe de casele oamenilor.

Nu e drumul nostru, urmatoarea culme…

O sacosa de urzici de padure… pe acestea nu le-am ratat, erau prea atractive. Stranse cu mainile goale, cum ne invatau altii mai demult. Atunci culegeam pentru ei, ca doar asa ne luau in excursii. Nu prea ne convenea dar macar ne disciplinau un pic. Adica pe moment. Inainte de toate, e bine sa faci ce crezi tu ca e bine. Si daca esti convins ca stapanesti datele problemei e perfect! 🙂

Am trecut pe langa un fel de canton. Pe aici nu era nimeni, un caine macar. Anterior, aparusera de nicaieri niste javre puse pe scandal. I-am alergat cu bolovani de era sa uitam unde ne-am lasat rucsacii 🙂 Vazusem acum peste 10 ani, o ciudatenie la un cunoscut, o bricheta legata la un fel de spray si expulza un jet de flacari. Cred ca ar fi interesanta o jucarie din asta, sa parlesti un caine ciobanesc sau hoinar cand se apropie. Il lasi sa vina si apoi te uiti cum fuge parlit 🙂 Bine, de petarda nu am vazut pana acum niciun caine care sa nu fuga.

In sfarsit la ruine dupa vreo 2 ore. De acolo, de sus, veneam.

Investitia a fost abandonata de ani buni. Proprietarul o fi si el in Costa Rica. Ba’, nu-i rau, dai o lovitura din asta si apoi stai la soare si razi de prosti. Eficienta sistemului este pana la cei care traiesc din salarii. Mai departe, nu ai treaba, un pic de atentie, prietenii potriviti… Te „refugiezi politic” si construiesti povesti despre state paralele.

Parca… dupa anii 1990, pleca unul pe afara, apoi isi chema contaranii… se spunea ca le facea o „chemare” :)) ceva de genul. Acum se cheama hot pe hot. Intai s-a dus Bica, i-a transmis ca e ok, totul e sa ai bani: „Fata draga, nu fii proasta, fiindca e pacat, de ce sa te bage astia la puscarie cu adevarat…”. Cica, asta, Coldea generalul, i-a amenintat pe tradatori mai voalat si lumea s-a cam atacat. Ce tupeu pe asta!!! 🙂 Ia-le ma’ capul daca te tine! :)) Nu cred ca ar plange prea multi dupa ei. Clar, ca mai devreme sau mai tarziu, serviciile le vor intoarce „serviciile” si vom auzi ca a dat cancerul peste ei, vreo masina, vreun infarct, ceva nefericit li s-a intamplat. Tipul asta nu vorbeste prostii. Orice serviciu isi executa sau isi tine in puscarie tradatorii. Iar daca generalul i-a amenintat inseamna ca erau oamenii serviciului. Logic! Asa ca, noi degeaba ne dam dupa democratie si reguli, ca nu stim ce intelegeri au avut toti acestia.

Talea…

Deci, excursia asta poate fi foarte simpla si placuta. Noi nu am vrut sa se termine chiar asa repede si ne-am bagat prin paduri si forestiere. Dar, din Moroieni poti ajunge in Muscel, apoi la Talea si daca stii mersul microbuzelor de aici spre Sinaia. Simplu si rapid.

O luam asa, prin poienile din fata, islazuri comunale.

Mesteacanul singuratic

Pe Vf. Plesuva, cel mai inalt din imagine parca nu am vazut steagul.

Asta tot zbura de colo-colo agitat, era si ciufulit, striga intruna cucu-cucu. Ne-am dus dupa el, poate reusim sa-l pozam.

Saracul de el, cine stie ce poveste trista avea 🙂

Am ajuns la niste pante dar nu mai conta ca urcam sau coboram, nu prea trebuie sa te gandesti la astfel de aspecte, ci sa te duci pe unde vrei si crezi:

Pe acolo am si urcat sa iesim la strazile din Ghiosesti.

Pe langa apa, pe aluviuni umede… erau sute si sute de albine. Era sa calcam pe ele. Mie imi era sa nu ma intepe in mana ca nu mai pot sa scriu atat de mult sau in limba :)) E clar ca am scapat… noroc sa ai.

Intr-o curte o magnolie mare-mare

Biserica din Ghiosesti. Este o constructie noua. Ma intreb mereu unde a fost vechea biserica. Se pare ca nu a fost. Nu stiu de ce nu cred niciodata cand mi se spune ca nu a fost.

Peste Prahova se vedeau biserica principala a orasului, vechea scoala…

Casa cu arhitectura traditionala. Cum sa demolezi asa ceva si sa ridici ceva nou?!

La ora 8 eram prin Moroieni, pe la ora 16 eram la gara din Comarnic, peste vreo 30 minute venea trenul. Cum mai era timp, am zis sa mergem la o prajitura si un Pepsi. Surpriza insa, cofetaria unde fac astia checuri si prajituri, era inchisa pentru o perioada mai lunga. Scria „concediu de odihna”. Cred ca i-a gasit Fiscul cu miez de nuca nedeclarat 🙂 La ce vanzari aveau, nu inchideau ei sa plece la odihna. Bun, si zic „hai ca mai e o cofetarie!”. Se aude: „Sa dea naiba daca nu stii tot ce misca de la Brasov la Ploiesti, fiecare coltisor!”. Eu: „Cum ma’ nu as putea dormi daca nu as stii tot ce misca 🙂 Stiu de unde sa iei branza din Magureni, pe tanti cu lapte din Poiana, gogosi bune in Campina, un gratar in Ploiesti, magazinul unde au stat prizonierii americani, cofetaria de la Brebu…. ” 🙂

Lucica adica Micutzul morocanos, Dumnezeu sa-l odihneasca, spunea mereu: „Ba’, bagabontul de Adison intotdeauna are cel putin un scop cand pleaca undeva!”. A fost un baiat deosebit, plin de ironii fine si glume bune. Am fost si eu de sarbatorile acestea cu o lumanare si niste narcise la mormantul lui. Ca si altii…

Nu merg de nebun ci pentru a strange material pentru niste lucrari viitoare. Nu sunt pasionat de bicicleta, e doar un mijloc adecvat de a ajunge la niste obiective. Masina e cutie si nu simti viata, locurile. E buna doar din punctul A in punctul B. Pentru ce este intre ele nu e buna.

De la prajituri, ne-am dus la gara, a venit trenul, s-a terminat excursia. Mie mi s-a parut tot trenul si la cofetarie ca mirosim a urzici si padure. Traseul aproximativ, in sensul ca am dorit sa se vada si detaliile de pe harta, a fost:

Vreo 5 km pana in Muscel

Pe harti mai insemnez repere cu verde

Cele mai importante momente ale dezbaterii publice de la Busteni asupra viitorului Plan de Management al Parcului Natural Bucegi

12 aprilie 2018.

Busteni. Centrul Cultural „Aurel Stroe”.

Cea mai tare dezbatere la care am asistat in ultimii ani. Si de bine si de mai putin bine 🙂

A fost o dezbatere rationala, ramane de vazut ce va fi trecut in noul Plan. Pentru ca, asa cum multi au observat, planul postat pe site-ul Ministerului Mediului este acelasi dintotdeauna. Altfel spus, orice modificare trimisa sau propusa anterior de cetateni sau autoritati, nu a fost luata in seama. Nefiind trecut nimic in varianta existenta pe site-ul Ministerului, concluzia a fost doar una: lipsa de bun simt si de respect fata de cetateni si autoritati locale. Stiind ca si altii au observat acest lucru, m-am gandit ca va iesi o dezbatere furtunoasa.

Chiar asa a si fost si o sa scriu cateva momente mai importante:

Exista o harta in care s-au facut totusi niste modificari propuse de comunitatile locale, alte persoane etc. Harta nu o au decat Administratia Parcului si cei de la Minister. Nu a fost facuta publica pentru ca e prea mare de incarcat pe site 🙂 Asa s-a zis!!! :))) Asta e pentru cine a iesit din post si are pofta de gogosi. O harta cat de mica putea fi pusa doar sa arati ca tii cont de propuneri.

Sedinta a fost deschisa de doua persoane cu functii de conducere prin Ministerul Mediului, au mai fost primari, parlamentari, cetateni obisnuiti, consilieri, reprezentanti de la Garda de Mediu, Agentii pentru Protectia Mediului, rangerii Parcului, Clubul Alpin Roman etc.

Au lipsit marile ONG-uri de mediu. Eu v-am mai zis ca protectia asta a mediului s-a dus naibii, unii nu au nicio treaba cu ea, altii se folosesc de anumite aspecte pentru a castiga aderenti la cauza lor. Au fost inscrisi la cuvant cei de la Agent Green dar nu a aparut nimeni la microfon. E logic si de ce, pentru cine vede putin mai departe de joaca de-a protectia mediului.

S-a aflat cu aceasta ocazie cate probleme au comunitatile… din care una majora este aceea a aductiunilor si captarilor de apa. Unele captari sunt de pe la 1900, cea mai recenta este din anul 1979.

Se pare ca se va interveni pana la urma la speciile urs si mistret pentru ca atunci cand efectivul optim este cu mult depasit nu ai cum sa mai pui problema protejarii. Interventie adica vanatoare ca e plina padurea de ursi si mistreti.

Directorul Parcului, d-l Iuncu, spunea ca relocarea nu mai e o solutie, aceasta fiind in ultimul an un proces continuu fara rezultat. Nu mai ai unde sa mai duci atatea animale.

Comunitatile locale si institutiile sunt in proportie covarsitoare pentru reducerea nr. acestor animale. Sunt prea multe, sa ramana efectivul optim… Vor plange si vor inteti Facebook-ul unii ecologisti care nu inteleg ca protectia mediului se face inclusiv prin vanatoare, dar oameni si animale nu pot imparti si strazile. Eu nici nu discut si nici public comentariile celor care nu cunosc problematica Bucegilor si plang de mila animalelor, asezand mai presus ursul decat omul.

Primaria Moroieni se pare ca a impus o taxa de 2 lei pe hectar de padure/pasune pentru pompierii voluntari. Prin sala s-au aratat unii ofensati, proprietari de zeci de hectare de padure, ca daca e voluntar de ce sa plateasca…

Ca statul nu plateste despagubiri celor care au terenuri, paduri in Parcul Natural Bucegi, ca este un abuz si o nationalizare mascata. Cei din Minister incearca sa rezolve aceste probleme si au prezentat solutii si avansat termene.

Circa 41% din Parcul Natural Bucegi o reprezinta proprietatea privata si unii dintre proprietari s-au aratat ofensati ca nu au fost consultati/chemati sa propuna/sa auda ce se discuta in legatura cu noul Plan.

Limitele ariei protejate nu corespund cerintelor comuntitatii locale.

Absolut toata discutia a fost in jurul zonarii si a limitelor Parcului.

Cea mai argumentata sustinere in cadrul aceste dezbaterii a fost a Busteniului. D-l Marian Ilie care a reprezentat orasul, a venit alaturi de colegii sai cu toate argumentele si schitele necesare.

Primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea a avut niste interventii deosebite, spunand ca nu se respecta PUG-ul orasului, ca sunt cartiere cu vile in interiorul Parcului, ca o telegondola nu figureaza in plan. A sustinut pe buna dreptate, ca este la a treia dezbatere acest Plan si in el nu a fost operata vreo modificare propusa.

D-l Iuncu a mai spus ca principalul scop al Planului este protejarea mediului si, foarte interesant, ca nu exista niciun document care sa ateste ca Sfinxul e monument si ca se incearca prin acest Plan…

O intreaga problematica a fost ridicata tot din cauza limitelor Parcului si a altor erori, de catre fosta sefa de la APIA Prahova.

Zonele Parcului, pentru cei care nu le stiu, sunt:

Zona de Dezvoltare Durabila (aici se aplica proiecte turistice), Zona de Management Durabil (valorificarea resurselor naturale), Zona de Protectie Integrala (sunt restrictii majore de exploatare a resurselor), Zona de Protectie Stricta (unde sunt permise doar activitati non-invazive).

Mai departe, nu are rost sa insir imagini, ci niste filmulete cu protagonistii:

Primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea

D-l Horia Iuncu vorbind pe marginea observatiilor facute de cei prezenti.

APIA, pasunile si pastorii…

Un proprietar de teren intreaba de ce terenul lui a fost introdus in zona de protectie integrala si de ce hotararile Consiliului Stiintific nu sunt publice. Treaba e veche de cand lumea, politica Administratiei Parcului in materie de documente este una de netransparenta totala. Si acest lucru se intoarce mereu in timp impotriva institutiei, eclipsand lucrurile bune pe care le face A.P.N.B. In filmare, cel care raspunde este presedintele Consiliului Stiintific al Parcului, d-l Cristian Goran.

Concluzia majoritara este ca nu se vor pune in practica prea multe modificari.

Din punctul meu de vedere, dezbaterea aceasta mai trebuie urmata de o alta, sa se vada daca s-au operat modificari si sa fie toti cei care au legatura cu aria protejata prezenti. Nu i-am vazut pe cei de la Moroieni, de la C.J. Dambovita, era d-l Vestea de la Brasov… nici pe cei de la Asociatia Pestera-Padina, nici cabanieri, nici transportatori 4×4. Comunicarea Ministerului Mediului cu cei mentionati a fost dezastruoasa de niciunul nu a fost prezent. Mai degraba, nu cunosc realitatile din Parc. Probabil, va trebui contestata aceasta dezbatere, tocmai pentru a veni toata lumea interesata si a se verifica daca modificarile au fost trecute in Plan. Iar ce nu este trecut, trebuie explicat argumentat ce ratiuni au stat la baza. Nu merge asa, eu iti propun, tu te faci ca asculti, apoi pleci si aia e…. vedem dupa aprobare daca apar si eu sau nu. Desi multi se asteptau ca senatorul zonei, d-l Savin, sa vina si sa dreaga nu mai stiu ce, omul a fost foarte rational si a explicat argumentat de ce este nevoie de unele modificari la Plan. Dumnealui, primarul din Sinaia, d-l Marian Ilie, d-l Iuncu… au avut niste prestatii civilizate.

Personal, sunt de parere ca acest plan nu armonizeaza protectia mediului cu interesele comunitatilor. Nu cred ca a fost toata lumea interesata consultata. Nu cred ca vor fi operate la Plan modificari serioase. Mai mult de atat, nu e nimic in plan care sa puna bazele unei dezvoltari viitoare a ariei protejate. Intentiile Administratiei Parcului sunt evident pozitive, nu cred ca poate cineva crede altceva, dar se merge excesiv pe conservare/protectie. Evolutia societatii si a unor segmente economice nu vor fi oprite ca delimitezi o zona de alta… In opinia mea, acest plan trebuie sa preintampine niste provocari de peste 2-3 ani si sa creeze infrastructura pentru anumite activitati. Cand omul dintr-o comunitate are un serviciu, un anumit nivel de trai, se va implica in protejarea mediului. Cata vreme nu are, este la limita subzistentei sau a legii, putin ii va pasa de mediu. Va fura lemn si orice poate fi valorificat, va duce gunoiul in padure, pentru ca nu-l intereseaza. Ca sa iasa un Plan echitabil, e nevoie de multa, multa munca si de transparenta, ca sa nu se spuna apoi ca nu s-a stiut, ca nu a fost X ascultat. Asta daca vrei sa faci lucrurile profesionist, corect si durabil.