Picturi, istorie si mistere la Manastirea Cetatuia Negru-Voda

Foarte mullti cunosc din imagini Manastirea Meteora din Grecia, suspendata pe un colt de stanca. E ceva superb dar, si pe la noi, Manastirea Cetatuia Negru-Voda se apropie de aceasta, fiind „Meteora noastra”. In trecut, cu niste prieteni, am ajuns si pe jos venind din Busteni, peste Bucegi si Leaota.

Un loc istoric, religios, plin de semnificatii…

Prin iulie acest an, am facut un traseu auto pe la manastiri si am ajuns si in acest loc. Manastirea este situata la vreo 25 km distanta de Campulung, prima capitala a Tarii Romanesti si la vreo 1,5 km distanta de centrul comunei Cetateni.

Pe varf se spune ca s-a construit o biserica in stanca… inca de pe vremea lui Negru Voda, cel care a pus bazele primului stat romanesc. Spre deosebire de marii nostri istorici si de alti istorici, nu cred ca acest voievod venit din Fagaras, a fugit de maghiari sau alte povesti. In cel mai sigur caz, varianta cea mai logica, la rece, este aceea ca, avand asentimentul curtii regale maghiare, el a venit prin acea zona sa organizeze un pic lucrurile existente. Ulterior, i-a unit pe mai multi si s-a tot intins. Nu avea cum sa stea el linistit pe aici, sa-si faca treburile, vreme de vreo 20 de ani, fara sa aiba conflicte cu maghiarii. Doar daca se supunea regatului maghiar. Restul mi se par nationalisme ieftine, o istorie falsa.

Plecand in acea zi de poveste pe la manastiri, am ajuns dinspre Campulung si la intersectia cu manastirea de pe varful stancii. La baza stancii ar fi existat fortificatii geto-dace, romane si medievale. Asa se spune, cica se si vad. Cum obiectivul meu a fost mereu ajungerea in varful stancii, nu le-am cautat si nici nu se vad din poteca. Foarte probabil, asa cum se si zice, peste acestea sunt ridicate case ale unor rromi. Acolo este un intreg cartier si oamenii acestia locuiesc in case de caramida, nu in bordeie cum spunea candva un preot.

Cetatea de la baza stancii avea un rol important in controlul, supravegherea tranzitului pe acel drum. Aceasta a fost refacuta de mai multi domnitori romani, pana avea sa se ruineze sau sa fie daramata, nu se stie exact, pe la 1600. Fortificatia este foarte posibil sa fie celebra „Cetate a Dambovitei” mentionata in tot felul de izvoare. Foarte posibil, aici a fost prins Vlad „Uzurpatorul”, nepotul lui Mircea cel Batran. La moartea tatalui sau Dan I, in loc sa urmeze Vlad la tron, tronul a fost luat de Mircea, fratele lui Dan. De aici, s-a ajuns la razboi intre cei doi. Vlad se va alia cu turcii, fiind primul domn roman care plateste tribut acestora, iar Mircea se va alia cu maghiarii.

Vlad zis Uzurpatorul este si protagonistul celei de-a doua lupte de la Posada; in anul 1395 el invingand armata regelui maghiar Sigismund de Luxemburg. In toamna anului urmator, in lupta de la cetatea Dambovitei, Vlad este ranit grav si capturat. Va muri in urma ranilor capatate.

Si am inceput urcusul spre vechea biserica din stanca:

Se vad casele rromilor, poteca strabate un cadru natural pitoresc. Din sosea se trece un pod metalic si se face dreapta pe o poteca. Nu exista indicator, dar orientarea este simpla: trebuie sa urci 🙂

Observati treptele vechi, cine stie prin ce secole au fost sapate.

Poteca este presarata cu cruci

Poteca spre manastire

O cruce si o placa amplasata la 20 iunie 1920, aminteste cand aici s-a refugiat Mihai Viteazul.

Adica dupa lupta de la Calugareni

La intrare in micul complex monahal ne intampina icoana Sf. Ierarh Nicolae

Intai insa, am fost sa vedem grota unde a fost gasit pustnicul care este astazi sfant. Moastele sale sunt la biserica Manastirii Negru Voda din Campulung si aici, in biserica noua a Manastirii Cetatuia Negru Voda de pe raza comunei Cetateni.

Interior grota

Am fost sa vedem si desenul sculptat, reprezentarea Cavalerului Trac:

Din varful stancii se vad bine si imprejurimile:

Si departe am vazut o alta asezare monahala. Anterior, cand veneam cu masina vazusem un indicator care spunea „spre schitul Modest, 5 km”, iar drumul parea destul de nasol, de pietris si pamant.

Din acest loc, de pe Cetatuia, fac legatura ca acolo departe, e chiar acel schit. Si nu are de ce sa se numeasca Modest, decat de la numele staretului de la Cetatuia, Modest Ghinea.

Schitul… pare o adevarata fortareata 🙂 Frumos peisajul. Fiind in linie cu manastirea Cetatuia, cred ca se uita cu un binoclu 🙂 Ulterior, am aflat ca schitul este ridicat chiar de catre parintele staret mentionat.

Biserica noua de la Cetatuia

Pisania bisericii noi

Moastele Sf. Ioanichie

O icoana din anul 1910 se afla pe peretele exterior al bisericii.

Donata pe la 1910… din pacate sta afara.

Elementul central al acestei manastiri este insa biserica veche, sapata in piatra. Despre aceasta se zice ca avea un altar catolic si unul ortodox. De asemenea, ca pastreaza pictura din vremea primilor Basarabi:

Intrarea in bisericuta din stanca

Biserica noua este construita langa cea veche.

Clopotnita veche de pe biserica din stanca

Drapelul la loc de cinste.

Sa intram in biserica din stanca:

Se vede ce a mai ramas din pictura. Cred ca era o bijuterie, judecand dupa intensitatea culorilor.

Picturi in biserica Manastirii Cetatuia Negru-Voda:

Si cate un cuvant

Asta mi s-a parut cea mai veche.

Am iesit…

Pe langa biserica noua, vedem un perete pictat.

Pozam reprezentarea lui Negru Voda si urcam spre urmele de pasi din stanca si la Crucea Dorintelor.

Celebrii pasi ai lui Negru Voda. Este cu siguranta o anumita semnificatie, nu cea care se tot spune 🙂

Crucea Dorintelor, loc in care fiecare lasa bani, biletele, obiecte personale

Crucea Dorintelor a fost ridicata in anul 1947.

Am stat pe aici, vreo ora. Urcasem in vreo 20 -25 minute.

La coborare, iar cateva priviri in spate:

Stanca si crucea in amintirea trecerii lui Mihai Viteazul. Cum sta acel Bolovan 🙂 Il tine Crucea.

Ne-am intors spre Pietrosita prin niste locuri pitoresti, undeva pe la Brebu de Dambovita, si apoi la Sinaia. Au mai fost opriri, cum a fost la aceasta troita:

Nu ar trebui sa ratati Manastirea Cetatuia Negru-Voda. Ea este un arc istoric-informativ peste timp. Cred ca trebuie sa invatam din nou „sa privim” urmele trecutului. Altfel… ne cramponam de urcusul greu, distanta, telefon, mancare… Cu ceva credinta in Dumnezeu, cred ca poate fi simplu 😉

Anunțuri

2 răspunsuri

  1. Ai vazut si grotele din stanca de sub manastire? De asemeni, pe versantul din vecinatate este o grota sau pestera ceva. Te provoc sa mergem pe acolo. Cine stie pe cand, dar sa mergem! 😊

    Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: