Dezbaterea no.22: Unde a fost Vama Prahovei?

Valea Superioara a Prahovei este astazi una dintre cele mai importante destinatii turistice ale tarii. In special, pentru cadrul natural, unitati turistice, partii si cateva obiective aparute mai ales dupa 1880. Pe scurt, sa vedem cateva repere:

  • sunt descoperite la Sinaia, in anul 1890, topoare din epoca bronzului, adica de acum 3800 ani. Clar locuia cineva pe aici sau macar tranzita zona. Pe acestea, pozate, le-ati vazut unii dintre dvs. in cartea „Predealul prin ochii tai”.
  • In 1358, Ludovic cel Mare, al Ungariei, mentioneaza un drum comercial pe Valea Prahovei. Acest drum nu era la acea data prea important. Era insa o ruta comerciala.
  • Foarte multi istorici si cercetatori atesta o vama pe drumul comercial al Prahovei in vremea lui Dan al II-lea, la 1422. Cercetand si eu, am descoperit un hrisov al lui Mircea cel Batran ce atesta o vama pe raul Prahova… exact in anul 1400.
  • La 1453 este atestat schitul Sf. Ana de la poalele stancilor cu acelasi nume.
  • Dupa 1500 apar localitati de tipul catunelor initial: Campina, Breaza, Comarnic. Mentionarea acestora in documente nu inseamna ca atunci s-au infiintat. Ele, cu siguranta, aveau ceva vechime. Poate nu mare, dar existau dinainte de 1500.
  • In 1695 se ridica manastirea Sinaia.
  • In 1883 avem castelul Peles.

De la 1400 si pana la Tratatul de la Trianon, 4 iunie 1920, se poate vorbi de o Vama a Prahovei. Asadar, avem 520 de ani de existenta a acestei Vami.

In timpul lui Mircea cel Batran, aceasta vama nu putea fi decat in apropiere de sau la Gherghita. In 1661 si in 1674 se fac primele mentiuni clare ca Vama Prahovei se afla la Campina. Este foarte posibil ca vama la Campina sa fi fost cu mult inainte de acesti ani, dar nu exista marturii.

Sigiliul Vamii de la Campina. Se observa anul 1824. Imaginea a fost realizata de catre reprezentantul Centrului National de Informare Turistica din Breaza, d-l Madalin Focsa, dupa originalul existent la Muzeul National de Istorie a Romaniei. Tot dansul, a publicat in ziarul „Oglinda” din Campina, doua articole:

http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2016/10/vama-identitatea-ignorata-campinei.html

http://ziaruloglinda.blogspot.ro/2017/01/vama-campina-primul-motor-de-dezvoltare.html

In anul 1834, dupa unele surse in anul 1840, se muta vama de la Campina la Breaza.

In 1852, domnitorul Barbu Stirbey muta vama de la Breaza la Predeal.

In 1883, Vama Prahovei functiona tot la Predeal, dar in alta cladire, care se mai pastreaza si astazi:

Cladirea vamii

Fosta cladire, astazi

In loc sa avem un muzeu acolo, avem o ruina. Se spune ca Primaria a incercat sa o cumpere, dar pretul ar fi foarte mare.

Bun…

Va intrebati care este subiectul dezbaterii?

Pai, timp de sute de ani am avut Vama Prahovei. Ironia sau prostia, ori nepasarea si timpul, sau cine mai stie ce, fac ca astazi sa avem o singura marturie clara despre pozitia acestei vami. Adica acea cladire de mai sus, din anul 1883. Pana la 1883 noi nu stim unde a fost Vama Prahovei. Nu stim sa aratam pe harta si deci nici in teren, unde au fost sediile vamii, ruinele, fundatiile de-a lungul secolelor. Hai sa zicem ca pana la 1852, pentru ca am identificat fara niciun dubiu unde a fost primul loc de vama din Predeal. Initial, nu a fost acum unde stim ca este cladirea din 1883. Dar sa lasam insa Predealul, pentru ca aici lucrurile sunt clare.

Ei bine, niciun cetatean, nicio institutie, niciun specialist, NIMENI… nu stie unde au fost cu exactitate sediile Vamii Prahovei, pe cand aceasta era la Campina sau la Breaza. Au trecut vreo 180 de ani si nu mai stie NIMENI. La 1800, Vama Prahovei  de la Campina, era in top cum se spune, super vestita si cunoscuta. Azi nu mai stim unde a fost. In ritmul acesta, peste 100 de ani sau chiar mai putin, nu se va mai sti nici de aceasta de la Predeal. Stati doar un pic, sa o cumpere vreun interesat pentru a-si face un hotel sau pensiune si va dispare si aceasta definitiv din peisaj.

Intrebarea este: CUM LOCALIZAM SEDIILE VAMII PRAHOVEI, DIN CAMPINA SI DIN BREAZA?

Istorici, pasionati, arheologi etc. fixeaza prin orasul Campina fosta vama, ba ca este intr-un loc, ba in altul, ba a vazut cineva un zid vechi care nu mai este astazi, deci nu exista nimic sigur. Arheologii de la Muzeul Judetean de Istorie din Ploiesti au facut niste sapaturi, au gasit niste ziduri… dar nu pot spune ca acolo a fost vama pentru ca nu au gasit dovezi,

Am citit si ce spun campinenii, ce spun unele monografii. Chiar daca toti se agata de oras, mie, cum ii zice… ‘filingu’ 🙂 imi spune ca nu are cum sa fie in oras. Am mai impartasit parerea mea si altora si au zis ca nu vad bine lucrurile pentru ca nu am cercetat ca ei. De acord, nu am citit si nu m-am documentat ca ei. Insa:

  • Vama Prahovei vine de la numele raului Prahova. Drumurile comerciale au insotit intotdeauna cursurile de apa. Logic!
  • Ca vama a fost la Campina sau la Breaza, nu schimba cine stie ce realitatea. Vama aceasta nu avea cum sa fie prea departe de cursul raului. Zic eu! 🙂
  • Campina se afla pe o terasa, Breaza la fel. Pana la acestea urci serios. Cum naiba incurajezi comertul, daca pui o vama in varf de deal si nu de-a lungul raului?
  • Unii au zis ca drumul comercial trecea apa Prahovei pe la Comarnic, urca in Breaza, cobora iar la Prahova, o traversa ca sa urce in Campina, de acolo cobora iar la Prahova si iar o traversa ducandu-se spre Banesti-Ploiesti. Eu, negustor, ma gandesc ca daca aveam treaba la Ploiesti sau la Bucuresti, nu ma opream in Campina, o luam pe langa marginea raului Prahova si nu mai urcam nici la Breaza si nici la Campina. Lasam una pe dreapta si alta pe stanga, cum face si actualul DN 1. Dar cica nu, ca drumul era drum. Aici eu cred ca nu e adevarat 🙂
  • Daca Vama Prahovei era in Campina sau in Breaza, cum de niciun locuitor nu stie unde era? Se pastra un toponim, o amintire, arata cineva cu degetul un loc. Nici Primariile nu au habar.
  • In mod cert, cand vama era la Campina, in actualul oras era sediul celor care pazeau frontiera si vama, plus locuri de desfacere. Ceea ce nu inseamna, in opinia mea, ca vama propriu-zisa era in oras. Nu poti obliga negustorii sa-ti urce un deal, daca nu au treaba in acel loc, mi se pare logic.
  • Vama Prahovei, si la Breaza si la Campina, trebuie sa fi fost in zona actuala a caii ferate, in preajma raului Prahova, a DN 1. E logic sa verifici acte si marfuri intr-o zona cat mai accesibila pentru toata lumea. Cat as vrea sa inteleg alte ratiuni, ca vama a fost in orase, nu ma ajuta… 🙂 De ce eu ca sa-mi vizez un pasaport, urc un deal, cand pot sa merg liniar, la vale, fara probleme? Poate as fi dus 3 carute la Bucuresti, de ce sa urc cu ele prin Campina?

Dupa mine, cei de la vama, aveau pe langa raul Prahova o cladire, si acolo luau taxe. Ce confiscau, trimiteau sus in oras, unde aveau spatii de depozitare/desfacere.

Deci, cum gasim sediile Vamii? 🙂

Anunțuri

10 răspunsuri

  1. Ar trebui cautate harti din perioada 1824? Zic si eu. Sau google it 😄

    Apreciat de 1 persoană

    • Bineinteles si iti multumesc. Nu citisem articolul acesta. Despre ruinele din Parcul Trandafirilor am scris intr-o carte, m-am documentat un pic, dar istoricii si arheologii nu pot spune cu certitudine ca acolo era vama. Pentru ca nu au gasit nicio dovada.
      Subiectul acesta cu vama de la Campina, este destul de complicat. Aflarea urmelor fizice, daca mai exista, va fi foarte dificila. Cine stie, poate va gasi cineva un indiciu.

      Apreciază

  2. Adi, asa cum ti-am zis si intre 4 ochi, vama trebuia sa fie pe drumul comercial. Dintotdeauna drumurile, de cand se stiu pe lumea asta, au legat asezarile in primul rand. Doar la inventarea autostrazilor a aparut ideea de a alege ruta cea mai scurta, pana atunci nu era asa.
    Nu obliga NIMENI pe negustori „sa urce dealul”, drumul in sine ii calauzea. Si in ziua de azi cand ai un drum si esti cu caruta, mergi pe el, nu pe aratura sau prundis. Iar drumurile comerciale s-au batatorit pe urma drumurilor de caruta ce legau comunitatile. Pentru omul Evului Mediu era de neconceput sa ocoleasca un targ mare, mergand pe alaturi. Pt ca pe alaturi nu gasea nici hrana pt cai, nici popas, nici oameni samd, Numai hotii se fereau uneori de oameni, restul aveau nevoie din multiple privinte, de semenii lor.
    Omul Evului Mediu nu avea viteza de deplasare, el abia astepta sa ajunga la urmatorul targ, han, biserica, s.a.m.d. Si pe valea Prahovei, ca oriunde altundeva, drumurile legau in primul rand aceste puncte populate. Daca punctele populate s-au infiripat pe podul teraselor, atunci pe acolo trecea drumul. Si drumul trecea prin mijlocul acestor mari sate, inca de pe vremea cand ele erau mici catune, iar drumul era o simpla poteca de cal care le lega.
    In concluzie, insasi dezvoltarea satelor a configurat traseul drumului. Asa cum se intampla peste tot in lume, de cand sunt oameni 🙂
    Asta-i parerea mea.

    Cercetarile, bineinteles, continua 😉

    Apreciază

    • Da, tu poti sa-mi zici ce crezi dar eu inteleg asa cum imi spune mie logica 🙂 Si nu am zis ca vama este in afara drumului comercial. Nimeni nu cred ca si-ar pune o astfel de problema. Vama, nu dupa ce spun altii, ci dupa cum vad eu, este un punct strategic. Deci cladirea si ce mai avea, era pusa in cel mai bun punct al drumului comercial, in asa fel incat sa nu o eviti. E logic ca nu avea cum sa fie in oras, printre alte cladiri, sau targ cum era atunci. Prima pista care trebuie luata in calcul este ca era jos, la intrare in Campina de azi. Am patru ipoteze. Le detaliem impreuna cand ne vom vedea. Ideea este ca asezi vama acolo unde poti controla comertul. Dar Campina este un termen generic, nu se refera strict la terasa pe care e Campina astazi. Daca azi ai pune vama spre Transilvania, nu cred ca ai aseza-o decat in doua locuri: fie la intersectia cu Cornu, fie la sau aproape de Banesti (a doua ipoteza). Nu ai cum sa o pui in Campina, este musai sa o asezi la DN 1.
      Asta cu ruta cea mai scurta si autostrada chiar nu merge 🙂 De aceea s-a si preferat Valea Prahovei in detrimentul culoarului Rucar-Bran, ca era cea mai scurta varianta. Dupa mine, eu daca aveam marfa pentru Ploiesti sau Bucuresti, nu avea rost sa urc in Campina. In mod sigur era o varianta care ocolea acel deal. Si daca urcai in Campina si daca nu, tot treceai pe la vama. Vama de la Campina, mutata mai tarziu si la Breaza, nu putea fi prea departe de apa Prahovei.
      Omul medieval nu avea viteza, zici. Era nevoit sa aiba viteza dupa parerea mea. Si cu hrana pentru cai, ce naiba, iarba crestea peste tot si atunci.
      Am cateva firi subtiri cu pozitia vamii, sunt niste localnici care spun de vama pe la ei in zona etc. Dar pentru a o gasi, si ma refer la pozitia in teren, este nevoie de 5 oameni. Bine, sansele sunt pe la 30% pentru ca a intervenit omul peste timp. Trebuie unul care sa se fi ocupat intens de subiect, sa stie ce sa caute in arhive, adica tu, Mariana cu meticulozitatea si calculele ei, ea vede exact niste lucruri, unul care sa vada in configuratia terenului si sa gaseasca toate semnele de intrebare, adica eu 🙂 si inca doi pentru ca este un volum mare de munca. Sa fie pasionati, nu formati de sistemul comunist adica nu din astia prinsi in cutume ale inaintasilor, ca totul e periculos, care pot recita pasaje intregi. Astia sunt televizoare, nu au cu ce gandi. Sa nu vina cu sacosa bibliografica si note de subsol pentru ca e simplu: informatia nu a fost publicata. Trebuie niste oameni realisti si pasionati, ca pasiunea e totul.
      E ca la Posada, astia care au presupus despre ea, trebuie ignorati. Adica daca aveau ceva nou se afla, nu? Ei au incercat si merita apreciati pentru asta. Dar atat! Ca tot veni vorba, mi-ai zis tu intr-o zi de doua locuri monahale Lespezi si am mers pe fir. Sunt cateva dosare ale manastirii Lespezi la niste Arhive. Nu au acea denumire, dar sunt ale manastirii Lespezi. Poate ajung sau ajungem la ele. Oricum, parerea mea este ca la 1700 nici nu se mai stia ca biserica aceea a fost ridicata initial in amintirea luptei din 1330. Draghici si Parvu Cantacuzino sunt probabil ultimii care mai stiau, la 1661. Daca mai stia cineva, era pomenita lupta cumva prin documente. Asa cum ti-am zis, eu nu stau dupa nimeni, asa-zisi specialisti ai nostri, ci gasesc multiple solutii. La adevar se poate ajunge din mai multe directii. Sa nu uitam ca si maghiarii printr-un institut verifica si cauta dovezi ale luptei. Si daca ei vor zice acelasi lucru, sa vezi rusine pe acesti fabricanti ai nostri de istorie, asa-zis nationala 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: