Dezbaterea no.20: Ladislau Kan al III-lea este inmormantat la Curtea de Arges?!

Ultima dezbatere a fost cu fixarea luptei de la Posada. Stiti ca invatam ca lupta s-a dat in perioada 9-12 noiembrie 1330. Istoricii nostri spun ca batalia a inceput intr-o vineri. Cronica pictata de la Viena spune ca macelul a tinut din ziua a sasea a saptamanii si pana in ziua a doua a saptamanii. In fine, demonstratia mea a fost bine primita de mai multe institutii, dar asta veti afla prin toamna.

In articolul precedent va spuneam ca am ajuns la Curtea de Arges, ca pana la acel moment eu credeam ca Biserica Domneasca este aceea cu turnuri spiralate din cadrul Manastirii Curtea de Arges. Nu credeam numai eu, ci si multi altii. Aceasta pentru ca, probabil, este mai bine promovata ultima. Oricum este bine ca am iesit din confuzie.

Cu ocazia deplasarii la Biserica Domneasca am vazut si ca aceia de acolo, promoveaza portretul lui Basarab I ca fiind al lui Nicolae Alexandru. Acesta din urma este pictat in biserica din Campulung, ctitorie a sa si loc de veci (din care se mai pastreaza placa de mormant).

DSCF1270Basarab I pictat in Biserica Domneasca de la Curtea de Arges si interpretat de cei de la Muzeul Municipal, drept Nicolae Alexandru.

nicolae_alexandruNicolae Alexandru, pictat la Campulung. De altfel, Biserica Ortodoxa l-a celebrat frumos acum doi ani:

http://www.evenimentulmuscelean.ro/index.php/cultura/16373-eveniment-de-exceptie-duminica-16-noiembrie-la-manastirea-negru-voda-sp-12234

Tot in Biserica Domneasca este si un mormant mai special. A fost descoperit in anul 1920 si a fost considerat pana de curand a fi al lui Vladislav Vlaicu. In urma cu cativa ani, renumitul cercetator Alexandru Simon a lansat Proiectul Genesis, una din initiativele reale de a clarifica diferite aspecte din istoria nationala. Pentru ca noi ne-am umplut istoria de tot felul de povesti, mintindu-ne ca am fost prin locurile acestea, un fel de buricii pamantului. Adevarul este ca nu am fost nici prea sus si nici prea jos, avem destule lucruri cu care sa ne mandrim, dar nu e cazul sa exageram. Nu avem nevoie de basme, deoarece cu ajutorul acestora doar schimbam adevarul istoric.

Pentru basme istorice, intotdeauna voi recomanda cartile domnului Neagu Djuvara. Mie imi place de dansul, este un batranel cult, simpatic, care a citit mult, a scris carti groase… dar cam atat. Cand si-a luat nasul la purtare datorita numarului mare de cititori si al unor sustinatori din sfera administratiei, si ei paraleli cu istoria, a fost pus la punct de breasla istoricilor, prin profesorul Matei Cazacu. Pentru ca poti presupune la infinit, dar cand in mod intentionat ignori documentele istorice, o dai in fictiune, in altceva…

DSCF1253Cand am fost pe 2 iulie la Curtea de Arges

La istorie nu e ca la matematica, unde unul cu unul iti dau mereu doi. In abordarea istorica trebuie sa ai un simt aparte, nu doar date… si o imaginatie care sa te poata duce pana in timpurile pe care le abordezi, insa fara a aluneca in teorii care iti convin. In acelasi timp, ipoteza de azi se vede maine altfel, daca apare un alt element ce largeste contextul. Toti marii istorici au renuntat la teoriile lor initiale, imediat ce au gasit si alte indicii care pozitionau mai bine subiectul… atunci cand concluzia era una mult mai apropiata de adevar.

Datarea osemintelor celui din mormantul de la Curtea de Arges arata ca a murit undeva pe la 1340-1350. Daca veti cauta pe net, veti gasi tot felul de surse, articole, speculatii, referitoare la cel inmormantat. Ca Nicolae Iorga s-a rugat la aceste oseminte, ca altul spunea ca a fost „un falnic roman”, ca „arata ca voievozii romani aveau o curte, un trai, aproape egal cu cel al altora din Europa…”. Asta nu este insa nimic, majoritatea prostiilor le gasim la cei scoliti pana in maduva oaselor de Partidul Comunist Roman, specializati in minciuna si fals istoric.

Treaba este ca nimeni nu stie cine este ingropat in acel mormant! Daca ne-am fi alcatuit o istorie pe bune, si sa lasam vrajeala ca nu vor dusmanii natiunii si de-astea, am fi stiut cine este ingropat. Dar nu stim! Si oamenii aceia din Proiectul Genesis se chinuie sa ia probe din mormantul lui Mircea cel Batran ca sa vada daca sunt rude cei doi. Probabil au luat, nu am de unde sa stiu, proiectul este un pic misterios, si cred ca… pentru a nu deranja cu adevarul pe unii mai sensibili.

Personal cred ca intre cele doua personaje nu exista niciun grad de rudenie. Cel de la Arges nu este un voievod roman cunoscut, de la Basarab I la Mircea cel Batran.

Ca sa imi dau cu parerea… ca acesta este si scopul dezbaterii. Eu primul, dumneavoastra apoi…

Initial am presupus ca este un fiu al Basarab I, aflat la curtea regatului maghiar, deprins cu obiceiurile catolice. De retinut ca decedatul este ingropat cu multe accesorii ce denota ca era mai apropiat de cultura vestica decat de a noastra.

personaj mormantEnigma din istoria nationala

Deci, Basarab I si Nicolae Alexandru sunt inmormantati la Campulung iar Vladislav Vlaicu si Radu I, urmatorii voievozi dupa primii… au murit dupa anul 1375. Deci nu sunt ei ingropati la Arges.

Cel ingropat are un inel si o pafta cum voievozii romani nu au purtat. Si coroana sa m-a facut sa inclin spre ipoteza ca nu este un fiu al lui Basarab. Oricat ne-ar placea sa credem, sa fie asa, acel personaj nu este roman. Stiu ca unii zic ca nasturii au stema Basarabilor, eu ma cam indoiesc, dar nici daca ar fi asa nu inseamna un indiciu clar.

Apoi, am zis ca este voievodul Toma al Ardealului, unul dintre cei care-l incitasera pe regele Carol Robert de Anjou sa treaca la actiune contra lui Basarab I. Unele surse il dau mort la Posada pe acest voievod, altele ca a scapat si a mai trait pana in anul 1342. Ma gandisem ca fie l-a ingropat cum se cuvine Basarab, fie l-a tinut ostatic pana la moarte. Dar cum pe Wikipedia si in alte surse se mentioneaza ca nu a murit la Posada inseamna ca defunctul de la Curtea de Arges nu este voievodul Toma. Cred ca domneste confuzia cu lupta din 1368, cand voievodul Nicolae al Ardealului este ucis in lupta initiata impotriva lui Vladislav-Vlaicu.

O eroare a unor istorici militari parca, doctori in istorie, care au scris o carte prin anii ’80 m-a pus pe alta pista. Una sustenabila, bazata pe documente si posibil si cea adevarata.

Acesti autori, imediat sa le caut numele… Nicolae Stoicescu si Florian Tuca, spun in cartea lor de un anume Ladislau Bors voievod transilvanean, aflat in dispute cu regele Carol Robert, care se refugiaza si la curtea lui Basarab I. Acest Ladislau Bors, cum l-au romanizat istoricii nostri era de fapt Lorand Borsa, de vreo trei ori voievod al Transilvaniei, ultima oara intre 1288-1294. El pierde voievodatul in urma unei lupte cu regele maghiar Andrei al III-lea in anul 1294. Va muri in anul 1301.

Totusi, imi zic ca istoricii acestia au citit pe undeva despre un voievod transilvanean aflat in dispute cu regele Carol Robert. Si intradevar a fost unul: Ladislau Kan al II-lea (1294-1315). Acest voievod era clar pus de regele Andrei al III-lea si in luptele pentru coroana maghiara va lupta impotriva lui Carol Robert, pretendent si viitor rege. Chiar daca in 1310 Carol Robert devine rege, acest voievod isi pastreaza scaunul pana in anul 1315 cand moare. Relatiile dintre cei doi au ramas incordate, evident.

Dupa ce moare Ladislau Kan al II-lea, este ales voievod, fiul sau… Ladislau Kan al III-lea. Era anul 1315. Regele Carol Robert refuza insa sa-l recunoasca si ulterior impune un alt voievod.

Si de aici incepe povestea, ipoteza mea…

Carol Robert il someaza sa predea coroana iar Ladislau Kan al III-lea refuza. Asta este documentata istoric. Mai mult de atat, el sau fii sai ani de zile organizeaza rascoale, prada tinuturi prin Transilvania… se dau lupte mari pana in 1321 cand Ladislau Kan si fii sai, invinsi in fata cetatii Devei… fug in Tara Romaneasca.

In anul 1329, la data de 10 aprilie, este emis un document de cancelaria maghiara in care este vorba de confiscarea unor sate ce au apartinut fiilor lui Ladislau. Istoricii romani il confunda mai departe cu acel Lorand (Roland) Borsa care insa murise din 1301. Acest Ladislau este cu siguranta Ladislau Kan al III-lea, indepartat din scaunul voievodal in anul 1315. Iata ce spune documentul:

“Din princina nefastei necredinţe cunoscute la care fusese convertit acel Ladislau voievod, care trăieşte şi acum, iar fiii săi, urmându-l în stricăciunea necredinţei, totdeauna s-au învrăjmăşit contra majestăţii noastre; şi acum, întovărăşiţi cu alţi necredincioşi şi rivali ai regelui, uneltesc  spre aceeaşi necredinţă a trădării şi, făcând incursiuni în posesiunile regale, nu se înfricoşează a provoca vaste incendii şi atâta distrugere şi depopulare încât abia se poate spune prin vorbe”.

Mai mult de atat, documentele vorbesc ca acest Ladislau si fii sai isi gasisera adapost la… curtea voievodului Basarab. Un an mai tarziu, in 1330 stim ca  regele maghiar a intrat in Tara Romaneasca si a fost zdrobit la Posada.

Prin urmare, voievodul indreptatit al Transilvaniei se afla la curtea lui Basarab, fiind in relatii foarte bune cu voievodul roman.

DSCF1195O cruce catolica…

El poate fi cel ingropat in mormantul de la Curtea de Arges. Se justifica astfel si vestimentatia. Curtea voievodala a Transilvaniei avea relatii bune cu toata lumea catolica. Paftaua si inelul ce au facut sa curga rauri de ipoteze capata astfel explicatii plauzibile. Coroana nu a predat-o si a fost ingropat cu ea.

Cei care au descoperit mormantul de la Arges in 1920, au tras concluzia ca aceia care l-au ingropat nu au dorit sa se stie cine este si, in acest sens, au pus multe straturi de pietris, mortar, cautand sa mascheze cat mai bine mormantul. Intrucat constructia Bisericii Domnesti a fost inceputa prin 1340 de catre Basarab I, cred ca este foarte posibil ca voievodul transilvanean sa fi murit inainte de 1340 si sa fi fost inmormantat in biserica veche, situata tot pe acel loc si atribuita voievodului Seneslau (cel din Diploma Ioanitilor, an 1247). Posibil ca Ladislau Kan al III-lea sa fi trecut la credinta ortodoxa sau nu. Faptul ca au ascuns mormantul atat de bine arata ca nu religia prima ci ideea de a nu fi gasit decedatul. Apoi, cea mai buna ascunzatoare pentru un defunct catolic cautat trebuie sa recunoastem ca este… o biserica ortodoxa 🙂 Nu l-ar fi cautat nimeni acolo…

Acum sa cautam argumente ca defunctul descoperit la Curtea de Arges… nu este Ladislau Kan al III-lea? 😉

Anunțuri

10 răspunsuri

  1. Felicitari!
    Corect,adevarul istoric nu trebuie umbrit de povesti si glorificari exagetate.Chiar daca unele persoane nu vor accepta,crezand orbeste in ceea ce stiau despre istoria noastra,presarata cu multe „date”eronate,ceea ce faci tu este minunat,reconstitui adevarul istoric,caci sa nu uitam istoria este o stiinta exacta,obiectiva,povestile intra intr-un alt domeniu-cel litetar.
    Succes in ceea ce ti-ai propus sa faci in continuare si astept cu interes noile tale proiecte.

    Apreciat de 1 persoană

    • Saru-mana!
      Avem in istoria nationala suficiente modele. De la toti se poate invata cate ceva, conditia este sa nu vedem lucrurile doar dintr-un anumit unghi. Sa ne laudam cu ce trebuie, sa invatam din greselile predecesorilor, sa le recunoastem, sa ne cinstim eroii, sa functionam ca o societate unita nu dezbinata… Stati linistita ca aceia care au invatat ca romanii lui Traian erau de fapt tot niste daci uitati prin Peninsula Italica, tot asta vor sustine. Eu ma adresez oamenilor cu ratiuni mai solide…
      Si povestile sunt frumoase daca raman povesti si nu le impunem ca adevaruri 🙂
      Multumesc foarte mult!

      Apreciază

  2. Am vazut cartea ta. Foarte buna felicitari. Cat priveste articolul de fata ma declar impresionat de modul cum ai ajuns la concluzie. Este cea mai serioasa demonstratie pe care am citit-o.

    Apreciat de 1 persoană


  3. Weekend placut ! 🙂
    Aliosa.

    Apreciat de 1 persoană

  4. Salut, Adrian!

    Oricine ar fi, a fost cineva important pentru curtea de la Arges. Sa ascunzi si sa plimbi osemintele cu tot cu „harnasament” nu e de ‘colo.

    Ciudat lucru si despre Mihai Viteazul al carui cap a fost mutat prin tara in cateva randuri pentru a nu fi gasit. Despre trupul lui Tepes iar nu se stie. Interesant este ca Hasdeu spune despre turci ca cioparteau cadavrele marilor razboinici si purtau oasele cu ei sa-i protejeze si sa le dea curaj iar iataganele le inmuiau in sangele respectivului sa aiba puterea lui.

    Este si cazul lui Ion Voda cel cumplit, de altfel redescoperit din praful uitarii chiar de Hasdeu. Ca o curiozitate, domnul Ion nu a fost numit de popor niciodata cu apelativul de „cumplit”, ci de Hasdeu. Dar nu in sensul rau si gresit inteles de noi astazi, ci de cel de secol XIX.

    Multe lucruri zac inca in uitare. Chiar si logica. Si e pacat. Dar nu pacat din acela bisericesc, un pacat mai mare si mai vechi.

    Felicitari pentru articol, Adrian!

    Apreciat de 1 persoană

    • Salut, George
      Bineinteles ca a fost un lider, cineva important, frumos ar fi sa si aflam cine a fost. Poate o comparatie cu predecesorii sai… Genetica 🙂 ar clarifica lucrurile, daca se stiu mormintele lui Ladislau Kan I si Ladislau Kan al II-lea 🙂
      Oricum, noi trebuie sa selectam si sa disociem cat mai bine realitatea timpurilor trecute. Si pentru aceasta este nevoie de multe lucruri si de concluziile mai multor specialisti. Numai ca acesti istorici mari sunt deseori cam orgoliosi si nu accepta sa se asculte intre ei sau ii privesc de sus pe altii…
      Multumesc pentru aceste consideratii folositoare, George!

      Apreciat de 1 persoană

  5. Pentru a putea avea o părere pertinentă ori trebuie să știu istorie ori să am acces la surse și izvoare .
    Nu știu nici atîta istorie și nici n-am acces la informații de profil.
    Felicitări pentru articol!

    Apreciat de 1 persoană

    • Pe la mine a fost o gena cu istoria, din generatie in generatie, poate de aceea imi dau interesul… din clasa a III-a citeam Magazine Istorice, dupa ce citisem toate povestirile istorice… Tata le colectiona. Mi-aduc aminte ca in clasa a II-a, primul trimestru, am citit prima mea carte 🙂 Era ceva cu un personaj rusesc Snegurocika. Parca avea vreo 100 de pagini, nu mai stiu exact.
      Referitor la articolul de fata este o ipoteza ce mi se pare apropiata de adevar. Indrazneata dar si cu niste argumente. Mai departe nu am mijloacele necesare si timpul pentru a o demonstra, argumenta si mai mult etc. Dar, dupa mintea mea as lua mostre ADN din mormintele stramosilor lui Ladislau Kan al III-lea 🙂

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: