Casa ultimului hangiu… al ultimului han din Valea Prahovei?!

Multi trecem, putini ne oprim. Nici nu prea avem cum sa oprim, de fapt, daca suntem cu masina… drumul curge si nu este loc de parcare, decat hat-departe.

De aceea, mersul pe jos este pentru unii ceea ce este pentru altii masina de serviciu. Fara masina de serviciu nu iti poti indeplini obligatiile, fara mers pe jos nu poti atinge anumite locuri. Doua lucruri diferite, cam acelasi inteles. Nu merg impreuna pentru ca nu intelegi de ce sa cobori din masina pentru a merge pe jos. Nu simti de ce sa asezi piciorul pe pamant. Daca te-ai da mereu jos, nu ai mai vedea logica deplasarii cu masina 🙂 Unele locuri se simt insa cu piciorul. La fel cum de pe jos, nu ai cum sa intelegi de ce tot plimba astia masinile 🙂 Fiecare cu lumea lui, fiecare cu propriile prioritati.

Cu masina ajungi dintr-un punct in altul. Cu cat sunt mai multe puncte, cu atat masina iti face treaba si devii mai comod, poate mai superficial in abordarea unor situatii.

Uite asa, intr-o zi am vazut o casa darapanata. Dupa realizarea cartii „100 de pasi in timp…” vad un pic diferit unele lucruri. Acest „alt fel de ghid” este cum spunea si George la el pe blog https://casaevv.wordpress.com/2016/02/29/100-de-pasi-in-timp/ doar primul volum din ceva mult mai mare.

Vor fi disponibile si 2 variante comerciale ale cartii (tiparita si electronica), pentru ca trebuie urmate niste etape legale… si pentru ca eu nu am timpul necesar de a sta de promovarea si vanzarea cartii. Pe mine m-a interesat, in principal, conservarea unor obiective de mare valoare in istoria si cultura locala si nu numai, raspandirea informatiei si ramanerea acesteia la unele persoane de o anumita cultura, la institutii publice…

Cartea s-a scris in 2 ani. Urmatoarea este si mai si… dar vom reusi sa redam lucrurile exact asa cum s-au intamplat in Valea Prahovei, probate cu documente si cu ce este in teren, si nu cum au preluat unii de la altii, perpetuand aceleasi greseli majore. Ca greseli facem toti…

Adevarata istorie a Vaii Prahovei este mult diferita de ce se stie acum. Prin niste concluzii, am ajuns la surse inaccesibile altora, pentru ca am avut, sa zicem, un mare noroc 🙂 si pentru ca trebuie depasite niste etape initiale. Eu nu te pot trimite in arhiva X, in muzeul Y, pana nu parcurgi contextul, pana nu vezi totul, terenul si alte informatii. Altfel, te duci in muzeu si tie nu-ti va spune nimic ce este acolo. La fel este si pentru cei din muzeu. Pentru ca atat muzeul cat si privitorul nu au stiut de existenta altor documente si a marturiilor din teren.

In plus, am o conditie fizica buna, apoi, am invatat istoria si geografia si la liceu, si la facultate, cu profesori de valoare. Cand Neagu Djuvara i-a preluat si dezvoltat ideea lui Nicolae Iorga, cu originea cumana a dinastiei de la carma Tarii Romanesti, mi-am dat seama ca omul s-a dus un pic mai mult pe langa drum. Grosimea unei carti si senzationalul nu tin loc de adevar istoric; ele pot impresiona doar pe cei care au cunostinte oarecum generale despre istoria neamului.

De altfel, un istoric adevarat, dl. Matei Cazacu, a demontat teoria cumana a d-lui Djuvara, asa cum numai un specialist o poate face. Recomand cartea acestuia: „Ioan Basarab, un domn român la începuturile Ţării Româneşti”, in care arata cum dl. Neagu Djuvara ignora voit niste documente istorice. Am comandat-o si eu dupa ce am citit pe net cateva pasaje de bun simt, argumentate istoric.

Una este sa prezinti adevarul asa cum este el, acceptand ca istoria a fost mult mistificata de comunisti, si alta sa te inscrii pe o linie clara anti-nationala, anti-ortodoxa. Parca in clasa IX-a se invata ca pecenegii au fost invinsi de cumani, acestia din urma extinzandu-si stapanirea in spatiul actual al Moldovei si Tarii Romanesti, convertindu-se apoi la catolicism, avand chiar si o episcopie la Milcov. Episcopia aceasta a fost distrusa in timpul invaziei tatare din 1241, condusa de Batu han.

Basarab I, cel care a adus independenta Tarii Romanesti in 1330, este mentionat intr-un document emis de cancelaria regelui Carol Robert drept un schismatic. Toti stim ca schismatic inseamna ortodox 🙂 Sotia lui era unguroaica; nora sa unguroaica. Fiul sau, Nicolae Alexandru poarta un nume al naibii de romanesc 🙂 Apoi la tron vine Vladislav Vlaicu… si ortodocsi, si romani, deloc cumani. Mai degraba se poate vorbi la inceputuri de o dinastie romano-maghiara.

Sa revenim la plaiurile mai apropiate… din aproape in aproape, intreband si verificand, comparand, am ajuns la una dintre cele mai vechi case din lemn de pe Valea Prahovei. Bine, este o ruina acum…

Din drum se vede doar o latura, iar vegetatia si timpul au coplesit constructia. Cand inverzeste nu o mai vezi.

12

13Gratii la etaj

Ce zic batranii? „Taica-miu mi-a spus ca a fost a lu’ unu’ care avea un han p’aici!”. Si la 1900 mai erau hanuri in Valea Prahovei, dar isi dadeau ultima suflare… casa a fost ridicata, presupun, inainte de 1890.

14Si la parter au fost gratii, dar au fost duse la fier vechi cel mai probabil. Orice fereastra avea gratii. Interiorul… este o mare groapa de gunoi, de toate tipurile. Culcusuri de caini fara stapan pe sub dusumea, pe o veche saltea statea o catea cu pui.

Imagini de prin alte locuri ale Vaii Prahovei:

16

17Cauti, asezi pe o harta si vezi cum totul are o logica. Daca tratezi distinct fiecare loc, s-ar putea sa pierzi vederea de ansamblu.

18Poza pentru un prieten care imi aratase acest zid intr-o imagine veche. In teren arata mai bine. Este o vale in vecinatate… aceasta avea o denumire initiala, apoi i s-a pus alta in perioada regala. Acea denumire era insa a unei alte vai… si s-au inversat atunci denumirile. In perioada comunista i s-a schimbat iar denumirea 🙂 In democratie panoul cu denumirea vaii a fost pus altei vai aflata si mai departe… Ca sa faci un pic de lumina in toata ciorba asta… trebuie sa ai si un nume aferent 🙂

Ati auzit (poate!) ca drumul de pe Valea Prahovei a fost facut pentru prima oara de catre armatele austriece dupa anul 1700, prin 1736-1739… Drum… adica sa poata trece si carutele.

19Aspect drum realizat de austrieci, varianta latita in anul 1790

Anunțuri

7 răspunsuri

  1. Reblogged this on Madi şi Onu Blog and commented:
    Un articol, căruia pentru apreciere, nu ajunge bolta niculițeano-tulceană, a copilăriei mele. Felicitări, autor admirabil!:)
    Onu

    Apreciat de 1 persoană

    • Multumesc foarte mult. Am incercat sa fiu cat mai modest, sa nu deranjez prea multe orgolii 🙂
      Legat de Dobrogea, sper ca in vara aceasta (ar fi a treia oara cand imi propun!) sa o traversez cu bicicleta si sa ating toate obiectivele propuse… pesteri, manastiri, cetati etc. Cred ca Dobrogea este locul romanesc cu cea mai bogata istorie.
      Toate cele bune si multumesc inca o data! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  2. Locuri, gânduri și informații diverse și deosebit de interesante! Felicitări!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: