Un mic monument pe muntele Dichiu

Am mai trecut prin zona acelui munte dar nu l-am vazut niciodata. Am mai zis eu ca iti trebuie ani buni sa cotrobai prin toate cotloanele Bucegilor… dar nu prea ma crede nimeni. Unii fac 7-10 drumetii pe Bucegi si gata ii cunosc 🙂 Cum naiba se poate cunoaste un parc intins pe 300 kmp din cateva drumetii sau intr-un an sau doi, nu prea imi dau seama.

Cautam o inaltime sa fac niste poze, nu departe de cabana Dichiu. Mai intai am facut niste poze spre Valea Ialomitei, peste paduri:

1

2Zona Padina

3Saua Strunga si Refugiul

Bun… si dupa poze, continui umbletul pe pajisti:

4Si zic ce o fi acolo? Sa fie o borna sau o buturuga taiata si putrezita?!

5

6Un mic monument ridicat din pietre prinse cu ciment.

Ma uit prin preajma si zaresc un rest de cruce:

7

8Ne lipseste educatia… am devenit prea nepasatori. Ar trebui astfel de lucruri sa le pastram, sa le restauram fiecare cum putem sau mai multi. Ne miram ca altii au monumente de peste 1000 de ani. Este explicabil prin respectul pe care-l au fata de inaintasii lor, de istorie… Noua nu ne mai pasa de nimic. Cad cladiri vechi sub buldozere, se darama langa noi monumente istorice, dispar urme culturale cu o viteza ca niciodata.

Asta ca o paralela, nu zic acum ca acest mic monument l-a distrus nu stiu cine sau ca reprezinta nu stiu ce mare chestie. El este insa un crampei din istoria acelor locuri. Nu stim de ce s-au chinuit niste oameni sa aduca apa, ciment si pietre ca sa ridice acel monument. Poate in memoria cuiva, poate sa puna pur si simplu o cruce prin acele locuri. Pe astfel de urme se poate ridica in viitor cine stie ce poveste, cine stie ce pagina se va scrie peste… sa zicem 200 de ani. Stiu ca raportat la clipirea din ochi din prezent starneste poate rasul. Dar daca ne uitam in trecut, astia, predecesorii nostri, au tot lasat marturii pe baza carora s-a scris istoria nationala, pe baza carora stim ce s-a petrecut prin niste locuri.

Pe acest mic monument vechi de cine stie de cate zeci de ani, se disting mai multe cuvinte: „Initiatorii – Costea Radan – C. Bezdead….” Mai sunt si alte nume si pe o parte si pe alta a monumentului, trebuie sa ma uit cu atentie la poze. Deci acest Costea Radan era din comuna Bezdead, jud. Dambovita. Poate cineva de la primaria din localitate stie cine a fost acesta. Poate vedem de ce au ridicat acel monument… apa nu stiu de unde au luat, de la mare distanta e clar.

9

10Pentru cunoscatori si pentru cei care cauta acest traseu si tot nu-l gasesc. Nu ar fi rau sa-l remarcam intr-o zi. Marcajul triunghi albastru nu a fost unul oficial niciodata, in schimb traseul reprezenta in perioada anilor ’80 o provocare pentru tot felul de montaniarzi. Fata de cum era el descris in almanahurile turistice din perioada comunista, actualmente mai sunt ici-colo cate un marcaj. Multi au incercat sa faca traseul la pas cu GPS-ul, dar au pierdut traseul initial si fiecare a umblat in alta directie. Trebuie sa mergi de multe ori, dupa ani de zile… si total intamplator pui cap la cap tot traseul. Pentru ca mergi azi pe acolo si dorind sa scurtezi observi un marcaj, si mai pui pe harta o parte din traseul original. Maine cauti ciuperci si vezi alt marcaj, acolo unde nu te asteptai…

In fine, este bine ca mai sunt si astfel de trasee prin locuri foarte rar umblate de om.

Intr-o toamna calda, rece, trista, frumoasa

Mai trebuia senina si innorata. Cred ca azi a cazut prima bruma in Valea Prahovei. Pe Bucegi cazuse ea de mai de mult. Cum a iesit soarele, ca este o zi perfecta de toamna, a inceput sa ploua cu frunze. Mii de frunze asterneau un covor de la Sinaia la Busteni.

La Sinaia, parcul era o splendoare. Aleile erau sub frunze. Foarte buna ideea de a nu se matura; cel putin pentru o saptamana este o idee faina. Parcul plin de oameni, care isi plimbau picioarele prin frunze, stateau pe banci si acestea cu frunze, copii si batrani:

0

2

3

4

5

6Aici este pe Aleea Nifon, spre manastire

7

8

Si pe la Busteni:

9

10

11Erau si oameni pe la Cruce

12

13

14

15

16

17Cantonul Jepi, mai trece o iarna peste el, a 105-a…

Din nou la Sinaia, prin imprejurimile castelului Peles:

18Statuia ctitorului Romaniei moderne… si turisti pozand prin preajma sa

19Carol I

20

21

22

23De spus ar fi multe, dar pentru data viitoare! Azi este pauza de poze!

Furand Romania celor care o iubesc: Manipularea cu harta sitului Natura 2000 Bucegi

Un nou reportaj de impact, in vederea protejarii Parcului Natural Bucegi, a putut fi vizionat de catre public pe ProTv, duminica, la ora 18.

Pentru unii au fost lucruri noi, pentru altii binecunoscute. Un reportaj bine realizat, curajos in opinia mea, si care ridica foarte multe semne de intrebare asupra functionarii corecte a institutiilor statului… O Romanie iubita de cetatenii de rand, nu si de catre multi dintre aceia care lucreaza in institutiile statului.

Ce se poate face, ce putem face, au fost intrebarile pe care le aud, le citesc, de cand a trecut ultima secventa a acelui reportaj. In primul rand, trebuie mers la baie si sa ne spalam un pic pe fata cu apa rece. Lamentarile nu ajuta, injuraturile nici atat, comentariile foarte putin. Pentru ca deciziile si orice se va face apartin institutiilor statului. In loc sa ne ridiculizam semnand petitii ca muta nu stiu cine Sfinxul, mai bine ne-am adresa celor responsabili, in numar cat mai mare, cu nume, prenume si adresa, ce naiba se intampla, ce naiba au de gand cu Parcul Natural Bucegi?

De ce nu functioneaza legea? De ce un cetatean care planta sute de puieti in Bucegi, a fost cautat de toate institutiile si intrebat de ce planteaza? De ce nimeni nu-i intreaba pe astia care taie, de ce taie, cum taie?

Cei din institutiile statului trebuie sa ia act de ce spune opinia publica, sa nu se mai decredibilizeze lucrand impotriva intereselor societatii, sa nu mai dea din umeri prefacandu-se ca nu stiu ce se intampla.

Incep sa am sentimentul ca aceasta tara este condusa de tot felul de clanuri mafiote, care isi pun oamenii lor in diferite functii… al caror rost este sa minta pe fata, sa manipuleze lumea, si pe la spate sa fure tot ce se poate, sa insele pe oricine de la ultimul cetatean de rand la institutiile europene. Cred ca exista un sistem paralel de guvernare… toate bune pe fata si pe la spate, ne batem joc de toata lumea. Cand bagam mana pana la umar, nu-i nimic, le taiem prostilor din salarii… Avem insa peste 20 miliarde lei vechi sa bagam in Bucegi intr-o singura cabana, ce nu va functiona vreodata. Au venit banii pentru ca se stia ca nimeni nu va controla la fata locului, daca lucrarile au avut acel cost sau daca au fost macar realizate. Eu cand vad cabana Podu cu Florile, nu vad ce ar depasi cifra de 8-10 miliarde.

Sa va mai amintesc de cate ori i-am reclamat cu acea constructie inca de la stadiul incipient si cum foarte multi imi spuneau mie ca sunt obtuz, ca am ceva cu lumea, ca nu inteleg dezvoltarea turistica? Sau ca imediat ce s-a luat patura ierboasa pentru a se ridica acea cabana de la Dichiu, in virtutea unei utopice strategii de dezvoltare turistica numita asa de mine atunci, am sesizat institutiile de mediu? Ca la 4 comisari le-au trebuit 4 zile sa controleze 4 obiective situate pe o raza de cel mult 10km? Ca la dezbaterea cu asfaltarea DJ 713 din 2009 am fost singurul cetatean care a obiectat fata de acest proiect si le-a spus initiatorilor ca mint? Toti au zis ca vor circula pe acel drum pana in 2030, 3000 de masini. Eu le-am zis ca intr-o luna de zile se va inregistra acel trafic si imediat dupa asfaltare. Nici macar nu l-au inaugurat si se poate spune ca deja au circulat zeci de mii de masini pe el. Si cate altele… Protectia mediului este cea mai nesimtita piesa de teatru jucata in Bucegi!

Mai cred,

ca pentru a preveni iesirile si manifestatiile ecologiste, pro-mediu, specialisti din institutiile statului s-au gandit cum sa ne prosteasca pe toti. In cazul Bucegilor, smecherii au impus in Planul de Management tot felul de chestii: includerea unor zone protejate in zona de dezvoltare durabila, pentru ca ei sa taie padurea si sa ridice altceva, ce vor. Adica apoi ce sa le faci? Darami vile? Padure nu mai este… deci accepti noua realitate. Pe o astfel de logica s-a mers.

O sa va prezint un aspect foarte interesant. De ce spun ca unii din Ministerul Mediului nu lucreaza pentru mediu, pentru societate ci pentru anumite cercuri de interese. Prin Planul de Management al Parcului au legalizat constructii ilegale si au creat precedentul pentru altele. Deci poti sa reclami, sa faci si sa dregi, daca in plan este zona de dezvoltare durabila, cel care construieste este foarte greu de tras la raspundere. In primul rand minte cu complicitatea autoritatilor ca vila lui este parte dintr-un proiect turistic, proiectele turistice fiind permise in zonele de dezvoltare durabila.

Dar haideti sa vedem un aspect… Am inteles insa cum e treaba cu Planul. Acest plan aprobat prin HG, se refera doar la Parcul Natural Bucegi nu si la situl Natura Bucegi, acea parte din sit care se gaseste in afara limitelor Parcului. Situl Natura depaseste suprafata Parcului cu vreo 6000 de hectare. Pentru acestea nu exista niciun plan, nicio masura de protectie, fiind la latitudinea exploatatorilor de padure si a ocoalelor silvice… ce se intampla pe acolo. Din noiembrie 2014, Administratia Parcului a fost obligata sa preia intreg situl. L-au preluat pe hartie, real acest lucru nu s-a realizat si pe teren lipsind mijloacele necesare: oameni, masini etc.

Aduceti-va aminte cand am scris de defrisarea de pe muntele Diham, defrisare efectuata la limita Parcului. Toate institutiile de mediu, ale statului, consultate pe tema asta, au spus ca nu este in Parc, ca defrisarea este legala, ca nu s-au respectat totusi niste reguli si au dat niste amenzi. Unul din versantii Capatanii Porcului, cum poarta denumirea acea inaltime acoperita de padure din zona Diham, a fost curatat total de lemn. Situatia de atunci a fost abordata de mine destul de decent, de echilibrat:2

3

5Aspecte din defrisarea de la Diham – poze dupa exploatare, imagini trimise de un prieten, care daca va dori, va scrie el ca-i apartin.

Si raspunsul Garzii Nationale de Mediu:

rasp cj

Am intrebat la Ministerul Mediului, ca exploatarea o fi ea legala dar ai voie sa tai asa, copac dupa copac, sa nu mai ramana nimic? Cei de acolo au zis ca este la latitudinea administratorului ariei protejate, el propune, el stie, el face si drege. S-a specificat in acte ca se va impaduri. Bun! Probabil o vor face in primavara!

Dar alta este problema!!!

Parcul Natural are plan, situl nu are plan. In Parc poti schimba anumite zone din protectie stricta in zone de dezvoltare durabila, determinat de anumite interese care iti dicteaza ce sa faci si tu de frica faci. In acea parte de sit, care era a nimanui de atata vreme nu se punea problema schimbarii destinatiei unor suprafete. In Parc se ia unul de tine ca defrisezi si construiesti, tu vii repede cu Planul si arati ca esti in zona de dezvoltare durabila. Le inchizi gurile fraierilor cu legea facuta in interesul tau.

Totusi, situl Natura 2000 Bucegi cu limitele sale si cu zonele sale a fost comunicat Agentiei Europene de Mediu in anii anteriori, constituind o obligativitate sa facem acest lucru.

Iata cum ne prostesc pe fata, ALCATUIND HARTILE LOR, nu cele comunicate institutiilor europene, specialistii mediului de la noi.

harta

Ce vedeti in poza aceasta? Limitele sitului Natura 2000 Bucegi, zonele de dezvoltare durabila, locul in care se suprapun situl cu parcul… dar mai ales ca intreg muntele Capatana Porcului din zona Diham… are statut de ZONA STRICTA DE PROTECTIE. Acolo daca tai un bat, te cam duci la beci. Ei au ras un intreg versant. Institutiile de mediu ale statului au spus ca defrisarea este legala. Ok! Limitele siturilor Natura 2000 nu se schimba, le-ai comunicat celor din UE, sunt bun comunicate. Nu le mai modifici tu cum vrei! Am pus cercul alb ca sa se vada ca au taiat exact in acea zona. Deci nu le zicem alora de la EEA ca azi este zona stricta si maine le spunem altceva! Mai ales ca nu exista un plan de management al sitului, deci ei au comunicat exact cum arata situl.

Dar hotii astia destepti stiu ca suntem cu gura mare, ca nu ne scandalizam decat virtual si ne mint cum vor ei. Noi trebuie sa-i credem ca legea este la ei. Cei care nu mint si nu au cum sa mistifice adevarul sunt cei de la Agentia Europeana de Mediu. Ei au harta cum le-am dat-o noi in 2013. „Noi” am modificat fara stiinta lor acea harta si facem ce dorim pentru a multumi tot felul de interese contrare ordinii de drept, bunului simt, interesului national, social, cum doreste fiecare sa inteleaga.

Harta sitului postata si afisata prin diferite locuri de ai nostri este clar o facatura, harta reala este la acea institutie de mediu care gestioneaza siturile Natura 2000 din toata Europa. Uitati link-ul unde veti vedea ca au defrisat intr-o zona de protectie stricta:

http://maps.eea.europa.eu/EEABasicViewer/v3/index.html?appid=07661dc8a5bc446fafcfe918c91a1b1b&displaylegend=true

Deci pe langa faptul ca noi ne agitam cu taierile de padure foarte tare… unii si daca ar face exploatare ca la carte, tot hoti ar fi numiti din pacate, fiind si multi pe langa legislatia de mediu, ca ne limitam la a posta comentarii plangacioase si poze… mai suntem si mintiti in mod mizerabil. Pai degeaba se duce omul ala de la Garda de Mediu sau de la Parc sa-si faca treaba cand tu, de sus, ii dai o alta harta cu situl. Ce naiba sa faca? Tu, de sus, legiferezi furtul, deoarece stii ca oamenii nu stiu cum sa caute, ce sa caute. Daca Bucurestiul transmite harta sitului in teritoriu, nimeni nu pune sub semnul intrebarii harta. Insa cand te uiti pe siturile din intreaga retea europeana Natura 2000, il vezi si pe al nostru cum este. Doar ca astia mai smecheri de sus, il tot ciuntesc ilegal, in functie de interesul lor.

Intrebarea pentru un procuror destept si fidel statului ar fi: cine a modificat harta sitului Natura 2000 Bucegi, pentru a multumi astfel de interese? Legislatia comunitara primeaza peste cea nationala, un sit Natura 2000 nu-l mai modifici tu ca vrei…

Este clar, astia de pe aici umbla cu o harta mistificata, prostiti de niste smecheri din minister care au tot felul de intelegeri cu marii exploatatori de padure etc. Cei de pe aici lucrand in institutii de mediu dau prin stampila lor aer de legalitate defrisarilor. Iti arata harta, ei sunt legea, tu nu ai dreptate… sesisezi neintemeiat.

Nimeni nu a facut mai mult rau Romaniei… ca proprii ei cetateni, pusi in functii de conducere!

„Se muta Sfinxul din Bucegi, un pic mai incolo!” Pe culmile montane cu demagogia, lipsa de profesionalism si nebunia!

Uneori, as vrea sa nu mai scriu nimic, sa nu mai imi pese de nimic. Dar nu prea se poate, unii suntem defecti si tot comentam, vrem sa facem, d-astea…

Alteori, ma bucur ca am blogul si pot sa informez lumea, sa vorbesc cu ei, sa spun ce doresc, sa le prezint realitatea din Bucegi.

Am auzit ca se muta Sfinxul. Va rog sa fiti putini realisti, obiectivi, adica normali, daca mai puteti in vremurile acestea…

Dvs. constientizati ca acel Sfinx este de fapt un urias mastodont din piatra, de „n” tone… care nu poate fi dislocat, cu atat mai putin mutat?

52

Dom’ne da’ spune unul o prostie si toti o preluam si ne inflamam… Cadem in tot felul de presupuneri de dragul spectacolului. Eu zic asa: cine spune ca Sfinxul va fi mutat, nu a fost niciodata la Sfinx, nu stie ce este. Acea stanca uriasa nu o va putea nimeni muta de acolo, niciodata, sau cel putin pana murim noi 🙂 Eu cred ca am pierdut simtul realitatii si ne bufonizam pe zi ce trece.

Exprimarea cu mutarea Sfinxului apartine directorului Parcului Natural Bucegi si este scoasa din context. Directorul a avut o discutie cu un proprietar de teren, i-a spus acela ca are Sfinxul pe „terenul sau”… omul suparat ca nu poate construi pe acolo o fi zis la nervi catre seful Parcului… ca nu-l intereseaza, sa-si ia Sfinxul. Ceva de genul. Noi daca suntem oricand gata sa fim pacaliti si foarte naivi, luam de bun acest spectacol si tipam dupa bietul Sfinx, sa nu pateasca vreo mutare.

Zona Sfinxului si a Babelor si nu numai, face parte dintr-un proces/litigiu intre Dambovita si Prahova, fiecare doreste sa fie pe teritoriul lor. Nu o sa vezi niciun edil din Busteni sau din Moroieni ca o sa zica, da, sa se mute Sfinxul 🙂 Imi place sa cred ca nu suntem condusi de pacientii unor spitale de profil!

Acum apare unul care zice ca este pe acolo proprietar :)) Ok, sa presupunem prosteste ca asa ar fi! Dar oricine, in Parc, are nevoie pentru o constructie de avizul Administratiei Parcului Natural Bucegi… condusa de d-l director, cel de mai sus 🙂 Deci eu si proprietar pe bune daca as fi, daca m-a facut mama norocos sa am Sfinxul in curte 🙂 nu pot sa imi bat joc de tine care trebuie sa-mi dai primul act, de baza in tot ce voi face 🙂 Apoi Sfinxul prin lege este monument al naturii, Agentia pentru Protectia Mediului credeti ca vreodata va da vreun acord sa mute cineva Sfinxul? Dar eu pun intrebarea prosteste, asa ceva este o nebunie, o tampenie din acelea pe care doar noi, romanii, le putem da nastere. Maine aflam ca se va muta Crucea si stanca de la Omu va fi carata mai aproape, poate in locul Sfinxului 🙂

Am vazut ca a facut cineva o petitie sa nu fie mutat Sfinxul. Nu pot sa rad pentru ca mi se pare tragic. Cineva crede pe bune ca va fi Sfinxul mutat. Mai poate fi spus ceva???

Oameni buni, Sfinxul nu este amintirea din gips ce o luati cand plecati acasa de pe tarabele localnicilor, nu este figurina de pe birou, este ceva imens, o stanca uriasa, gigantica 🙂 Careia ce trebuie sa-i facem? Sa-i punem roti? 🙂 Dar cum? Sapam dupa stanca in adancul muntelui? Cu ce-l tragem, cu ce-l miscam? Unde vrem sa-l ducem? 🙂 Cine plateste? Cine scoate banii pentru o astfel de „operatiune”? 🙂 🙂

Deci noi poate ca traim in Romania, dar Romania nu este un desen animat, nu este o lume imaginara in care ce gandim se si poate intampla, dupa vreo zi sau doua!!!

Sa semneze cine doreste acea petitie, eu refuz sa iau parte la un asemenea circ. O petitie serioasa propune o schimbare, are un obiectiv normal. Daca se face o petitie impotriva defrisarilor sau altceva imperios necesar, da… as participa, dar la asemenea nebunii, pardon!

Mai bine v-ati gandi cum sa importam normalitate. In timp ce noi visam ca muta cineva Sfinxul, primul ministru olandez merge la serviciu cu bicicleta:

image-2015-10-25-20528886-41-ministrul-olandez-mark-rutte-drum-spre-muncaDar bine, noi daca am avea un edil care sa mearga pe jos, am zice ca e prost. Am rade de el ca nu stie sa fure. Ca nu e smecher. Ca doar prostii si saracii merg pe jos sau cu bicicleta. Putini am intelege ca nu trebuie sa stai neaparat in Mercedes sau in Lamborghini ca sa fii om, ca sa fii in slujba cetatenilor.

6 ani de Bucegi Natura 2000

Bine ati venit! 🙂

Acesta este articolul cu nr. 1560.

Se implinesc astazi 6 ani de la infiintarea acestui blog. Sunt ceva ani, nu?

In acest an pot scrie ceva, anul trecut nu am reusit. Am scris doar un titlu, pentru ca 2014 a fost pentru mine un an greu, lung cat trei ani. Asa mi s-a parut, asa il consider.

Va multumesc tuturor acelora care an de an ati fost aproape de acest blog, de mine, de munte, de tot ce am scris sau de ce fac… cu bune si mai putin bune!

Azi, la un asemenea moment va voi vorbi despre un proiect inceput si dus cu bine pana la final. Nu este vorba de proiectul BucegiNatura2000. El tot continua…

Este vorba de aparitia unui Manual de Constiinta Publica. El se adreseaza comunitatilor locale din Valea Prahovei si celor care iubesc muntii Bucegi, precum si tuturor celor care vin la intalnirea cu istoria prin turism in aceste zone. Acest manual este imbracat cu mantia ghidului turistic, istoric, cultural-religios si poarta denumirea de „100 DE PASI IN TIMP – UN ALT FEL DE GHID DESPRE VALEA PRAHOVEI SI PARCUL NATURAL BUCEGI”.

Cartea are doi autori, d-l eu 🙂 adica Adrian C. si Doamna Mariana F.

1

100 de pasi in timp… se traduce prin 50 de capitole despre Valea Prahovei si 50 despre Bucegi. In paginile cartii nu veti gasi descrieri largi de obiective turistice clasice, gen Pelesul, nu stiu ce alt castel, cascada Urlatoarea, cabane, trasee turistice. Veti gasi mici aspecte referitoare la aceste obiective sau deloc. Dar ce veti gasi atunci, nu? 🙂 Eu cred ca dupa ce veti inchide aceasta carte de aproape 500 de pagini, bogat ilustrata, veti vedea intr-un alt mod aceste locuri deosebite de pe la noi, si de ce nu, poate si viata… Mai vorbim dupa… 🙂

Subiectele nu sunt clasice, s-a studiat prin arhive, carti, muzee si mai ales pe teren, pentru a alcatui o carte in care cei din prezent sa constientizeze pe langa ce trec… locuri si lucruri care mor in picioare langa noi. Cartea aceasta s-a scris cu binecuvantarea unui Arhiepiscop si a mai multor stareti de manastiri, sub influenta lui Dumnezeu, cu ajutorul mai multor persoane, parti din sufletele lor le veti gasi prin carte. Minuni, desi celor care au ceva de impartit cu Biserica si cu Dumnezeu li se va parea deplasat ce spun, s-au intamplat pana in ultima zi cand cartea a plecat la tipar. Ultima chiar de Sf. Parascheva, pe care o priveam zugravita in Biserica Domneasca din Busteni, in cateva minute de la spunerea unei rugaciuni. Poate in alta zi voi vorbi despre toate acestea.

Cuvintele de la Prefata apartin unor persoane din diferite domenii de activitate. Din domeniul religios am considerat ca I.P.S. Casian cu care am fost pe Bucegi, nu are cum sa lipseasca. In domeniul salvarilor montane-Salvamont, din Bucegi, nu exista un personaj mai serios ca Geo Badea de la Salvamont Dambovita. La Turism, in opinia mea cel mai bun este d-l Paul Popa, seful Centrului de Informare si Promovare Turistica din Sinaia, omul care a fost cu standul Sinaiei pe la tot felul de evenimente nationale si internationale, care a sustinut editari de harti, vederi etc, un profesionist. Ca om al legii va impartasi cuvintele sale cu dvs. seful Jandarmeriei din Valea Prahovei, d-l col. Petrescu Nicolae. Trebuia cineva si din domeniul administratiei publice, adica un primar, intrucat aceasta carte acopera zona Predeal-Posada, dar si zonele din Bucegi ce tin de Bran, Moroeni, Rasnov. Conditiile ca un primar sa apara in cartea aceasta au fost acestea: fara poza, fara cuvinte de lauda, fara referiri si trimiteri la politica, fara pretentii de a fi mai in fata sau mai in spate. Cu alte cuvinte am cautat omul din spatele functiei, nu sa-mi bat joc de munca noastra si a altora, construind ceva pe elogii aduse altcuiva. Mai mult de atat si spun asta acum, am fost total contrariat de afirmatia ca aceasta carte ca sa apara intr-un oras trebuie sa aiba firman de la edilul-sef. Adica orice se face trebuie sa fie initiativa unui singur om, altfel nu se poate face. Niciodata nu am sa accept asemenea jignire, asemenea ingradire. Mai bine platesti cu viata decat sa te intorci iar in regimul stalinist. Ca atare, singurul primar de bun simt, cu calitati compatibile cu aceasta carte si cu care am putut dialoga normal, fara sa fie nevoie sa se suie in picioare pe fotoliu si sa se bata cu pumnul in piept ca el este primar… a fost primarul din Sinaia, d-l Vlad Oprea. Acestia sunt oamenii care deschid manualul de constiinta publica „100 DE PASI IN TIMP…”

Mai bine de o luna de zile, am asteptat si cuvintele d-lui director Horia Iuncu, pentru a fi si un reprezentant al mediului. Dansul desi a primit toate detaliile in scris si mi-a promis ca maine, poimaine sau luni, marti, nu a reusit sa faca parte din carte, nereusind sa scrie un rand. Avea si tot felul de probleme de serviciu in acea perioada dar na… nu a fost sa fie. Pentru cartea de la anul, le voi deranja pe doamnele de la APM Prahova, femeile pot fi mult mai serioase ca barbatii, am observat asta in multe cazuri. Nemaiexistand timp, sa ma adresez lor pentru aceasta carte, veti gasi doar 5 opinii la Prefata.

In scrierea acestei carti am plecat eu si Doamna respectiva animati de ideea de a lasa ceva in urma noastra, pentru ceilalti. Proiectul a fost unul personal si nu a urmarit vreun interes. Am dorit sa adunam toate marturiile, descoperirile intr-un tot si sa le punem gratuit la dispozitia factorilor abilitati, a scolilor, bibliotecilor, muzeelor. Scrierea cartii a inceput din ianuarie-februarie 2014 si a durat pana in septembrie 2015, survenind tot felul de modificari si actualizari. Costul de tipar fiind unul destul de mare, am fost sprijiniti de mai multi oameni care au inteles exact ce facem. Ei ne-au ajutat sa punem la dispozitie gratuit, cartea grupului tinta. Pentru ceilalti este disponibila la pretul de tipar.

Peste aceasta initiativa pe care am dus-o la capat, exista in pofida costului mare pe exemplar, o cerere mare de carte. Cand am primit primul exemplar de la tipografie, sa-l studiez sa fie totul cum trebuie, eram deja blocat de telefoane, mailuri, toate ale celor care voiau cartea. Aveam banii doar pentru cele care trebuiau duse gratuite. Cum la loto nu castigasem 🙂 nu aveam cum sa multumesc atatia oameni. Nici nu am indraznit sa scriu ca am primul exemplar. Chiar daca mi-am luat o pereche de blugi dupa o jumatate de an, chiar daca as fi facut nu stiu cate economii, poate pe cativa ani 🙂 nu as fi reusit sa acopar costurile de tipar. La tipar un exemplar costa 100 lei.

Totusi s-a intamplat ca banii pentru toate comenzile de pana la aceasta data sa existe. A sunat cineva si i-a oferit, urmand sa-i recupereze dupa ce se aduna la loc. Va dati seama ce OM este cel care a facut asta! Nu am scris cartea pentru a scoate bani, eforturile noastre niciodata nu se vor compensa material, pentru ca nu am gandit in astfel de termeni… multumirea noastra este alta, cu totul alta.

Imi pare rau sa va dezamagesc dar nu cred ca va fi nicio lansare de carte si multumim special Primariei din Sinaia si celor care ne-au oferit diverse spatii fara niciun cost sau idei pentru un astfel de eveniment. Am sa va spun si de ce. Eu sunt un om dificil, si greu si simplu de inteles, depinde cum ma vede fiecare. Am invatat din scrierea acestei carti foarte multe, am intalnit oameni extraordinari, am trait foarte multe chestii negative si la fel de multe bucurii. Nu vreau sa ma preamaresc in fata unor oameni, fie ei si persoane dragi, prieteni. Imi este bine in banca mea. Stiu ca eu si Doamna Mariana, am facut ce trebuia si atat. La anul cand vom mai incheia o carte, vom face o lansare. Pana atunci ne veti cunoaste mai bine din cartea 100 DE PASI, ne vom cunoaste mai bine!

Ce spune insa despre carte, specialistul in turism, d-l Paul Popa de la C.I.P.T. Sinaia, o opinie avizata:

„Iata, ca, in peisajul tipariturilor pentru turism, apare si o noua formula de prezentare a zonei noastre turistice, un alt tip de „ghid turistic”, care urmareste cai noi de promovare, cai nebatute pana la aceasta aparitie. Autorii – Mariana F. si Adrian C.- dovedesc in paginile lucrarii ca ineditul este la el acasa, aici la noi, si ca, locuri aparent banale, carora putina lume le acorda atentie sunt, de fapt, locuri importante, din multe puncte de vedere. Documentarea impresionanta efectuata de autori merita toata lauda. Sunt aduse la lumina locuri, oameni, intamplari, evenimente marcante din istoria acestei regiuni, si ele nu fac altceva decat sa contribuie si mai mult la promovarea acestui colt de lume. Se deschide astfel cititorului o noua lume, putin misterioasa, inedita, care speram ca il va indemna sa revina aici si sa re-descopere mereu locuri, lucruri, oameni…”.

Dupa ce veti da ultima fila a cartii „100 DE PASI IN TIMP”, veti intelege de ce spun ca ne vom cunoaste mult mai bine decat la o lansare de carte. Iar multe capitole conduc spre ceva, veti afla poate pe viitor, adica la anul… din Danemarca ne-a sosit un raspuns despre acel pumnal cu rune, cine isi mai aminteste dezbaterea de pe aici… in plus am gasit o sumedenie de urme care impun o riguroasa cercetare arheologica, avand deja sprijinul celor din domeniu. La care poate participa fizic oricine… evident dintre cei care vor simti acest lucru. Veti intelege din carte ce vreau sa spun, loc in care il veti regasi si pe arheologul Alin Franculeasa, o alta piesa de baza in aceasta carte, dar si pe cei de la Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Directia Judeteana pentru Cultura si Patrimoniu Prahova, persoane din Busteni, Sinaia etc…

Deci nu cred ca va fi o lansare, nu vrem laude, ne dam cativa pasi in spate, pe aceleasi pozitii zic eu, de bun simt, ca la inceput. Vom vedea, ce va mai fi. Nu credem ca am facut ceva special sau maret, ne-am facut datoria de oameni si atat. Viata este si altfel, nu doar ce vedem, totul decurge insa in viteza pentru a ne zapaci, pentru a nu mai avea timp unii de altii, pentru a trai momentul si a ne risipi astfel clipele.

2Pe Coperta sunt urmatorii: sus, in stanga, este sublocotenentul Nicolae Drosescu, mort in luptele de aparare de la Predeal din 1916, un erou local inmormantat la Sinaia. Langa el cu mustata, Emil Costinescu, unul dintre cei mai mari industriasi romani, ministru de finante, guvernator BNR, ctitor al Bisericii Sf. Ilie din Sinaia si etc. Vine apoi arhimandritul Nifon Popescu, unul dintre marii stareti ai Manastirii Sinaia, cel care a pus temeliile turismului montan in Valea Prahovei si in Bucegi -partea romaneasca. El a condus prima asociatie turistica din Vechiul Regat, Societatea Carpatina Sinaia. Daca va mai amintiti, am publicat eu odata, o carte de vizita originala a sa. El a murit in anul 1909, mi-o trimisese de pe lumea cealalta 🙂 A fost si este o mare personalitate  a acestor locuri… primul invatator al Sinaiei. In coltul din dreapta sus, este locotenentul Virgiliu Abeleanu, el a fost unul dintre miile de aromani veniti sa lupte ca voluntari alaturi de noi in Primul Razboi Mondial. Acest erou a murit tot la Predeal si este ingropat la Busteni. In stanga titlului sade regina Maria si in dreapta regele Carol I, personalitatile regale cele mai relevante din istoria si zona noastra, in opinia autorilor.

Jos, in stanga, este parintele Ioanichie de la Schitul Sf. Ana, cel care a fost ultimul pustnic al Bucegilor. Langa el, scriitorul sinaian Gheorghe Nistorescu, cel care a readus dupa Revolutie, prin cartea sa, atmosfera de odinioara prin zona noastra, acel aer al regalitatii, al istoriei, culturii. Apoi cu palarie este nimeni altul decat Nestor Urechia, mare impatimit al frumusetilor din Bucegi si un mare cronicar al vremii sale. Ultimul din dreapta este cel mai reprezentativ general al vanatorilor de munte: Leonard Mociulschi. Luptator si pe Frontul de Est si pe cel de Vest, a fost intemnitat de comunisti, batut si torturat. Eliberat in 1964, a fost nevoit la batranete el si sotia pentru a supravietui, sa incarce vagoane cu lemn. Marele erou a fost repus in drepturi dupa ce Charlles de Gaulle a facut o vizita in Romania si a cerut imperios reabilitarea sa. A murit in anul 1979… o parte din cenusa sa se gaseste in Bucegi.

Cu acest prilej va prezint un alt erou local: Constantin Ardelea. Sigur nu ati auzit de el.

ardelea c.Acest sinaian nascut intr-o familie numeroasa a fost un mare patriot. El a fost internat in lagarul de la Buchenwald. Reuseste sa supravietuiasca bombardamentelor americane si la cerere este parasutat in muntii Fagaras pentru a lupta impotriva comunistilor. Este prins, degradat militar si condamnat pentru inalta tradare la 15 ani inchisoare. Suporta chinurile inchisorii de la Aiud si in loc sa fie trimis acasa dupa ispasirea pedepsei, comunistii il interneaza fortat in lagarul de munca de la Periprava. Infometat si bolnav, reuseste sa supravietuiasca si acolo pana la decretul de eliberare din 1964. Se va reintegra in societate, va purta mereu sechelele celor aproape 20 de ani petrecuti in sistemul de exterminare stalinist… si va invinge in final comunismul. Constantin Ardelea a murit tocmai in anul 2008. Dupa Revolutie a scris poezii si un minunat poem dedicat Sinaiei, poem publicat in premiera in cartea „100 de pasi…”

Cam asa este cartea…

Mai departe doresc sa scriu o lista de MULTUMIRI, pe care in carte nu aveam cum sa o scriu, ca nu mai pot fi introduse pagini la inceputul cartii. Dar si aici este bine:

Mai intai ii multumim lui Dumnezeu, ca ne-a tinut sanatosi si ca ne-a dat putere sa depasim toate obstacolele. EL deja stie asta 🙂

Reprezentantilor Bisericii care au colaborat cu noi, ne-au inconjurat cu dragoste, cu multe sfaturi, fiind alaturi de noi, crezand in noi. Multumiri, I.P.S. Casian, Arhiepiscopul Dunarii de Jos si al Galatiului, Parintelui Staret David al Manastirii Caraiman, Parintelui Staret Calinic de la Pestera Ialomitei, tuturor celor din Biserica Ortodoxa care au inteles ce facem si s-au deschis fata de noi.

Multumiri speciale Parintelui Protosinghel Dr. Mihail Harbuzaru de la Manastirea Sinaia care ne-a ajutat cu traducerea multor inscriptii vechi.

Multumiri speciale si Domnilor Directori, nu as vrea sa-i nominalizez, de la S.C. Carpatcement Holding S.A. care s-au raliat imediat demersului nostru.

Multumesc prietenului meu Razvan Alexe care ma suna deseori sa ma intrebe cum sunt, ce mai facem, in timp ce statea in frig suspendat pe relee din diferite tari europene, si ce se mai intampla cu cartea. Este unul dintre aceia care au stiut sa fie aproape de mine in diferite momente.

Multumiri Domnului Radu Lipsa pentru sprijinul sau neconditionat, de a aseza o buna parte a cartii in pagina, de a aranja foto si text. Chiar si dupa o operatie, dupa care viata sa putea sa ia o alta turnura, el a continuat sa lucreze. El si CPNT-istul Dragos Savin au asezat cartea in imagini si text. Acestor oameni le-a fost pusa greu de tot rabdarea la incercare cu mine. Fiecaruia, peste ce a lucrat, i-am adus in parte peste o mie de completari/modificari. Nu ati vrea sa stiti ce inseamna acest lucru.

Multumesc Cameliei pentru exprimarile sale si corectarea textului, o persoana cu mult suflet si intentii pozitive, unul dintre cei mai fideli cititori ai acestui blog.

Domnului Clementin Negutescu de asemenea, ii multumesc personal. Pentru ca acest profesionist in diferite domenii, a stiut de fiecare data cum sunt, m-a iertat de multe ori si a demontat cu fiecare ocazie toate afirmatiile negative despre mine, prezentand intotdeauna adevarul. Un om caruia ii port un respect deosebit si, din pacate, nu pot sa-l caut de cate ori poate as simti, ca sa nu-i fac cine stie ce probleme. Desi nu vorbim niciodata chestiuni de serviciu, mereu m-am ferit ca asocierea sa cu mine sa nu-i aduca probleme.

Dupa cum va dati seama, nu exista o ordine clara in aceste Multumiri, important mi se pare sa nu uit pe nimeni.

Multumesc Domnului Primar Vlad Oprea pentru sprijinul enuntat in faptul de a vedea prin multe locuri din Sinaia aceasta carte, cat si celor din Primaria Sinaia.

Multumiri Domnului Paul Popa, in opinia noastra cel mai bun specialist in turism din Sinaia, un om de o calitate morala deosebita, un profesionist care face totul in detaliu, un alt om la care tin foarte mult.

Multumiri jandarmilor montani si mai ales Domnului Colonel Petrescu pentru intentia de a face parte din aceasta carte, pentru onoarea care ne-a facut-o.

Multumesc Domnului Colonel Gabriel Panac, directorul statiei de telecabina din Busteni, un om cu care m-am certat de atatea ori, pentru a ne gasi uniti in aceleasi idealuri, legati de o durabila prietenie. Dincolo de persoana autoritara sta un om deosebit, cred ca singurul Erou al Revolutiei Romane din 1989 ranit, de pe la noi. Pe atunci, in 1989, locotenentul Panac avea sa fie impuscat la Brasov. Un luptator pe bune, trimis sub ploaia de gloante unde si-au gasit sfarsitul 10 camarazi de-ai sai, alti 21 fiind raniti, printre care si dansul. Un om care sta in liniste privind aceste timpuri in care pare ca nu mai conteaza ca unii au platit cu viata lor, libertatea noastra. Nu avea cum acest om sa nu se regaseasca in paginile cartii alaturi de mai multi vanatori de munte. Si acest lucru imi aduce aminte de o strofa din poezia „Razboiul” a lui Mihail Saulescu, cazut si el la Predeal in 1916:

„Iar voi in groapa voastra, „comuna” de departe, / Voi veti simti, desigur, ca peste a voastra moarte, / Si peste tot ce ochii v-au plans catre sfarsit,/ E gandul ca ati murit,/ De mult, pentru o Tara,/ Ai carei fii, odata, vor sti si ei sa moara/ Ne-nfricosati de moarte, tacuti pana la sfarsit/ -Asa ca voi, acuma- si nu doar pentru Ea,/Dar pentru Lumea noua, pe care altii abia,/ In urma tuturora, tarziu, o vor vedea”.

Un mesaj transmis peste generatii de acela care avea sa moara aparand intrarea in orasul Predeal, constient ca va muri, fapt ce s-a si intamplat. Mihail Saulescu si compania sa aveau sa fie spulberati de artileria germana… nu, nu a murit cum spunea propaganda comunista ucis de un glonte in tampla, ca si cum a murit fara sa stie. Toti au fost facuti bucatele si raspanditi astfel pe pamantul pe care azi calcam, pamantul unei Romanii Mari… si nici macar nu stim ca are un monument degradat, la iesirea din Predeal…

Multumesc altor oameni de munte, Dl. Sami, Dl. Sorin Aldescu, Dl. Dan Trif, Dl.Ciprian Goran, dl. Miki Vintila, iubitorilor de Bucegi din alte orase care fac ceva pentru societate, pentru munte, fiecare cum poate… Dl. Sami de exemplu, are bagate tot felul de chestii ca sa-i functioneze inima, ar putea obtine tot felul de avantaje, s-ar putea pensiona, dar nu, el sta la Cota 1400, face mici, plateste impozite, nu intelege cum sa iasa la pensie… Prin carte ii veti gasi si pe domnii Carpen Crisan, Mircea Ordean, Silviu Manciulea…

Domnului Narcis Zavoianu multumiri pentru prietenia sa, pentru sfaturile sale despre viata, pentru sprijinul sau in a cunoaste persoane care ne-au dat lamuriri importante in diferite subiecte.

Domnului Alin Nisipasiu, de asemenea multe multumiri. Dincolo de seriozitatea sa, sta un om special, care m-a onorat cu prietenia sa. Dedicat profesiei sale, dumnealui are marele merit de a fi revigorat fauna din Abruptul Prahovean al Bucegilor si de a opri actele de braconaj. Mereu l-am simtit ca pe un prieten si, ca de obicei, nu m-am ridicat la nivelul sau. Cum fac eu de obicei, fiind o fire extrem de dificila… sau imposibila, cum zice Doamna Mariana. Nu este o scuza, o fi defect de fabricatie…

AM LASAT LA URMA pe ultima persoana, va intelege de ce, cu siguranta…

Multe multumiri Doamnei Mariana, o adevarata Doamna. Nu as putea niciodata sa-i multumesc pe deplin. Este persoana care m-a pus cu picioarele pe pamant, care m-a asezat la locul meu, o femeie extraordinara cu care am facut o echipa foarte buna si pentru care am un respect deosebit, careia daca as putea, i-as da ani de la mine… doar sa ne bucuram cat mai mult de prezenta ei… o femeie pe care o port in gandurile mele din anul 1988, aveam pe atunci 8 ani. Am reintalnit-o dupa… 24 de ani pentru a scrie aceasta carte impreuna!

Tuturor cititorilor toate gandurile de bine si scuze daca am omis pe cineva! Sper sa ne revedem cu bine si cu vesti bune la a 7-a aniversare!

De incheiere, o piesa muzicala frumoasa, noua, marca Adrian Sina:

Printre peisaje tălene şi sinăiene

Daca am vazut ieri cum se taie prin Parcul Natural Bucegi, exploatatorii nici macar panoul obligatoriu nu-l aveau… si ca atare ne dam seama de siguranta lor, zic sa mergem azi si spre locuri mai linistite, prin peisaje.

Intr-o zi am fost la Talea, o localitate situata la vreo 20 si ceva de kilometri de Sinaia. In alte zile vor urma, Brebu si Sotrile, poate si Secaria. Fac niste comparatii pentru la anul, in limita timpului disponibil. Poate nu vine iarna si ajung in toate aceste localitati.

1

2

3La biserica Sf. Nicolae din Talea

4

5Din 1915… 100 de ani

6Talea

7Alta troita

8

9

10🙂 Nu la vaca ma refer 🙂

11

12Scoala veche din Talea

13Zic eu sa urc pe varful mic din fata. Ca se vede bine, probabil. Stau, ma gandesc, sa merg pana acolo sau nu, nici vremea nu era cum trebuia, era si ceva distanta… merg 3-4 metri si:

14Apropii cu aparatul sa vad ce naiba aparuse pe varf. Un cioban cu o gasca de caini ocupase varful. Deci nu se vedea bine de pe varf 🙂

15

16Latra a pustiu…

17Comarnicul, in plan departat

18

19Poate ca asa plange un copac.

20

21

23

24Copacii aceia invesmantati rotund sunt siguri nuci. Foarte frumosi!

25

26Cata liniste o fi sa traiesti prin locurile acelea. Oare iarna cum o fi?!

Acum la Sinaia:

27Am apropiat sa vad ce scris si nu doar de aceea. Oricum nu cred ca vede nimeni oferta de vanzare… e cam departe de strada.

28

29Cat de frumos poate fi acest colt de rai… are tot ce vrei, te impletesti cu el 🙂 Mult prea frumos pentru a gasi cuvintele potrivite. Mi-aduce aminte de o piesa foarte frumoasa:

30Basm, ireal…

31Spre Peles, aleea Carmen Sylva

32

33„Panza” peste care a asternut culori nostalgice… Pictorul Toamna”

„Ecologizare” in Parcul Natural Bucegi: Se curata muntele de paduri!

Ati mers pe asfaltul turnat de astia de la Dambovita prin Bucegi? Acum, recent, daca ati fost? Probabil prea putini…

Imediat ce cobori de la cabana Dichiu spre Bolboci, la nici un kilometru, pe partea stanga, rupe unul padurea cu buldozerul si cara masini dupa masini de busteni. Buuun! Apoi cum te duci de la Bolboci, adica doar cine vrea se duce 😉 spre Turbaria Laptici, pe drumul asfaltat Bolboci Mal Stang, descoperi gramezi de busteni… si acolo rade unul padurea. Intre kilometrii 6 si 7. Iata ce este pe langa acel drum:

1

2

Daca va mai amintiti drumul Bolboci Mal Stang a fost asfaltat… de cine oare??? De Romsilva, Directia Silvica Dambovita, printr-un proiect cu fonduri europene. Poate se gaseste vreun binevoitor sa faca o reclamatie in acest sens. Adica folosind bani europeni s-a asfaltat un drum forestier care accesibilizeaza exclusiv proprietati private. Acolo este si padurea Nucet unde vor sa faca niste israelieni un proiect utopic. De fapt, tot mana unor pacatosi de-ai nostri este si acolo, i-a vrajit careva sa cumpere teren sa faca partii de schi si nu mai stiu ce legende. Cata hotie si coruptie este in tara asta, tot nu ai cum sa tai toata padurea. Dar poti incerca, dupa cum se vede.

3

4

Ca se „ecologizeaza” Parcul sau ca poate au descoperit cine stie ce daunatori nu este chiar neasteptat… Important este ca in ambele locuri, nu este semnal la telefonia mobila si banditii comunica prin statii. Iata un dialog scurt:

„Ceva controale, Gogule?”

„Nimic, liber”.

Deci nici mama naibii nu este preocupat de ce fac aia pe acolo. Toata lumea trece, nimeni nu intreaba. Ma refer la autoritati. O fi poate treaba turistilor care se mira cum de se taie intr-o arie protejata sau a altor cetateni, cine naiba mai stie cine, ce si pe a cui treaba o face in tara asta?

Am stat si m-am gandit, ce este de facut? Ca la un protest nu vine nimeni, ca toti scriu si nu fac, toti se cearta si sustin petitii, apoi au o treaba 🙂 Maine sterg praful de pe tastatura 🙂 Deci fiecare este pentru sine de fapt. Trist, dar adevarat. Deci ce putem face?

Plecam de la ideea ca daca tu imi tai mie padurile si esti o piesa in mecanismul de distrugere al acestei tari, eu ca roman de ce sa nu pot sa-ti fac o sumedenie de bucurii, ca sa nu deschizi buzunarul doar sa bagi  banii din lemn romanesc… ci sa mai si scoti, sa platesti o amenda, ceva, orice si oricat. Cu cat mai mult cu atat mai bine. Oricum lemnul ajunge la austriacul ala, cum mama naiba il cheama… ca are un nume  intortocheat de vizigot. Nasoala natie suntem, sa nu-l ia nimeni pe salbaticul ala de guler si sa-l bage intr-o celula…

Urmatorul pas? Mi-am amintit ca Vadim inainte sa moara, publicase niste numere de telefon. Bun, deci aveam numarul d-lui Ponta, prim-ministrul nostru simpatic 🙂 Cum sa ma bag in seama cu el? M-am gandit eu ca trebuie o minciuna tare si sigur reusesc. Totul este sa-i abordezi pe oamenii astia care se cred mari politicieni… in functie de ce vor ei sa auda. Si m-am gandit ca nu trebuie in niciun caz sa-l jignesc cu vreun adevar 🙂 Planul nu a functionat ca omul nu a raspuns. I-am dat sms cu „Victore, sunt eu… trebuie sa…” dar nici asa nu a mers. O fi fost omul ocupat. Am ramas cu poezia invatata. Acum sa nu credeti ca-i spuneam eu cine sunt si ca-l rugam sa faca nu stiu ce. Nu mai putea el de ce-i spuneam eu, alta era treaba. Dupa ce am ras vreo 20 de minute de propriile nerozii… mi-a venit ideea. M-am gandit eu ca pana fac petitii, pana ajung si se misca treaba, aia taie tot ce prind si fug.

Deci ba’ „boilor”, vin astia in control 🙂 🙂 Seful lor stie ca trebuie sa raporteze la cabinetul primului ministru. Sunt pusi in tema ca sunt pe acolo tot felul de interese, ca vor fi presiuni, ca sunt ascultati, vrajeala d-asta ce tine la oamenii necinstiti 🙂 Sunt foarte mari sansele ca niste hoti sa controleze alti hoti, si cum stim ca romanul nu-si pune la saramura pielea pentru altul, vor face ceva. In primul rand ca se sperie unii de altii, ceea ce este un progres grozav in devenirea lor 🙂

Fain ar fi sa se afle cand vin oamenii in control si sa le spuna cineva muncitorilor de la padure ca vin niste falsi inspectori in control, care au dat tepe si in alte locuri si sa nu se lase pacaliti, sa puna mana pe ei si sa-i predea Politiei 🙂 🙂

Nu am avut timp, na, ma mai ocup si de lucruri serioase, familie, prieteni, carti pentru altii, diverse, ca i-as fi dus in cativa ani de cand am blogul, pe multi la balamuc. Bineinteles ca intr-un final deveneam colegi de nebuneala si ne intrebam toti si fiecare in parte: ce rost a avut o astfel de viata, dar macar era satisfactia aceea, stiti care 🙂 Ca nu taci, chipurile ca sa fie bine pentru toata lumea, ca nu esti o leguma langa care se intampla orice si oricand, incapabil de reactie.

Toata lumea vrea o tara ca afara, se scriu articole, se intalnesc in dezbateri pe la tv, propuneri si proiecte si de fapt nu se schimba nimic. Producem vorbe si nimic. Pai o tara ca afara presupune si alti oameni, de alta calitate. Daca tot ne furam caciula asa, ce naiba tara mai vreti…

Cand un cetatean simplu fura si este prins, este intrebat de ce nu munceste si aproape imediat este bagat la puscarie. Cand un politician fura si este dovedit, el sigur nu a furat ci este victima unui abuz 😉 Evident i se descopera intr-un timp scurt tot felul de boli si pleaca acasa. Mandri ca suntem romani!