Povesti cu morti prin Bucegi, Baiului si Susai… si o actiune de salvare pe timpuri

Cica despre morti doar de bine… dar parca tot mai multi vin prin zona asta animati de cararile spre o alta lume. Ca noi cica nu murim, trecem asa, dintr-o lume in alta. Cand nu ai ce face, o iei de la capat in alta lume 😉

Bun! Il gasira prin zona Jepilor Mici, pe socrul care isi omorase ginerele. Murise si el. Stai sa vad cum ii cheama pe raposati… socrul este Epaminonda Burchel si ginerele Mihail Balasescu. Sau erau. Parca de la avere, bani si alte nimicuri, unul la trimis inainte de vreme pe celalalt in alt univers. Epaminonda si-a mai vazut de viata vreo 2 saptamani… ce prenume avea si omul asta, de general din antichitate.

Si a venit nenea acesta pe la Busteni, dupa uciderea ginerelui… si intr-o zi il aflara niste turisti spanzurat pe o poteca, pe Braul lui Raducu din ce auzisem. S-a spanzurat la inaltime si la propriu si la figurat! Fir-ar sa fie, parca de morti numai de bine! S-au chinuit salvamontistii nu stiu cate ore sa aduca trupul decedatului in oras. Altii zic ca la brau avea un pistol, un pistol cu gloante ca sa fiu mai explicit si… ca bine ca nu s-a intalnit cu cineva pe traseu ca ar fi impuscat pe oricine. Eu parca nu as crede ca era genul sa traga in stanga si in dreapta. Zic unii ca ar fi fost sinucis. Posibil si asta. Dar nu va cerceta nimeni pentru ca e prea greu, se pleaca de la premisa ca nu a mai rezistat „presiunilor constiintei”. Cine stie care o fi adevarul… Astia doi or fi umblat la banii altora si apoi nu au mai avut solutii…

Saptamana aceasta aflu de o noua „descoperire” macabra. Bine, acum nu vreau sa fac o enumerare de evenimente de acest gen dar acestea trebuie expuse si pe la mine, pe la noi, pe aici…

Pe Valea Tufei in muntii Baiului, un cioban a zarit un schelet de om care mai avea doar pantalonii. Au plecat jandarmii si salvamontistii intr-acolo, omul murise asa pe o parte, a venit si Politia, au ridicat totul si acum urmeaza sa afle cine era decedatul. Se presupune ca a murit prin primavara. Scheletul a incaput intr-un sac si cantarea vreo 15 kg.

Luna trecuta citeam cu interes cum niste pasionati, folosind detectoarele de metale au gasit pe langa cabana Susai o groapa/transee din care au scos osemintele a 4 soldati români morti in Primul Razboi Mondial. Felicitari acelor descoperitori dar si celor care au adus cu ei niste lumanari si le-au aprins pentru a-i comemora.

Sunt ostasi din Regimentul 73 Infanterie, batalionul II sau Regimentul 10 Vanatori… ei au ocupat pozitiile din muntele Susai in toamna lui 1916. Primii, comandati de maiorul Cristodulo au fost aproape spulberati de artileria germano-austro-ungara cu transee cu tot in ziua de 12 octombrie. Cei care au mai ramas teferi au respins cu baionetele, pentru o vreme, asaltul trupelor Puterilor Centrale. Seara, batalionul II a trebuit sa se retraga de pe pozitie intrucat mai avea 10% din efective si dusmanul a ocupat intreaga linie de pe acest munte. A doua zi, un atac soldat cu sute de morti si de o parte si de alta, a readus trupele romanesti pe Susai. Era vorba de Regimentul 10 Vanatori care pana pe 23 octombrie 1916 a fost decimat si el. Susaiul intr-o zi era la noi, in alta la dusman, si tot asa…

Sunt multe astfel de povesti tragice prin aceste locuri in care au murit mii de soldati romani. Povesti necunoscute dupa care trebuie sa sapi si in alt mod…

Bine ca le mai scoate cate cineva oasele de prin paduri pentru a fi depuse in locuri unde sa fie omagiati cum se cuvine. Au murit saracii… pentru ca niste nenorociti de urmasi sa poata vinde si distruge tara aceasta…

Recent, adica saptamana aceasta, au fost mai descoperite osemintele a 7 soldati romani, morti tot in 1916, dar in zona muntelui Diham. Pozele de mai jos apartin d-lui Florin Burlacu, unul dintre descoperitori:

1

2

….

Acum nu vreau sa fie un articol morbid, dramatic, de aceea voi reda o actiune de salvare citita in al treilea Anuar al Bucegilor, aparut in anul 1928. Acea actiune starneste ilaritate vazuta peste atatea decenii. Au plecat niste soldati sa salveze niste persoane degerate. In prima zi au plecat din Sinaia si au dormit la Stana Regala. A doua zi au urcat pe Piciorul Pietrei Arse pentru a ajunge la Cantonul Jepi pentru a-i recupera pe imprudenti. Pana acolo au avut numai necazuri care au culminat cu caderea sefului formatiei de salvare intr-o prapastie de unde l-au scos subalternii. Au plecat apoi de la canton si iar s-au intors, au cazut cu persoana ce trebuia salvata, ajungand sa se duca unul pe altul in spate… un circ total daca privim cu ochii de astazi. Evident au dormit iar la Stana Regala 🙂 Actiunea detaliata in presa a fost foarte apreciata la acea vreme.

O sa selectez cateva pasaje din povestea aceasta, aflata la paginile 168-169:

„Din cauza timpului noros si a zapezei care era foarte moale, a trebuit sa ne oprim din loc in loc pentru a scutura skiurile de zapada din care cauza serg. instr. Mihaila i s-a rupt un bat iar mie rondeaua de la bat…

Pe muntele Piatra Arsa, sus la panta periculoasa am cazut cu skiurile in prapastie, de unde am fost tras de ceilalti…

…si la ora 12:35 am plecat impreuna cu civilii spre Sinaia punand pe cel degerat pe targa, parcurgand distanta de 200 m; ne mai putand merge cu targa am fost nevoiti a-l pune intr-o albie pe care am luat-o de la Casa din Jepi si am continuat drumul mai departe aproximativ 500-600 metri de unde nu s-a mai putut merge cu albia fiind stufis de brad (adica jnepenis). De aci inainte pe o distanta de 200 metri l-a dus in spate Plut. Paun Marin pana cand am esit din stufis unde l-am pus din nou in copae, si am continuat drumul pana la panta unde am cazut cu skiurile…

La aceasta panta, fiind foarte repede, Plut. Paun a alunecat si a cazut cativa metri in prapastie (scrantindu-si piciorul) impreuna cu cel din albie; ne mai fiind cu putinta a-l duce, l-am luat pe jos pana cand am trecut de panta, punandu-l iarasi in albie am continuat drumul spre Stana ajungand la orele 19:30…”.

Deci cam asa se muncea la o actiune de salvare pe acele timpuri. Prima data cand am citit articolul m-a luat un ras care mi-a alungat toata starea negativa… Mi s-a parut ceva de cascadorii rasului. Dar pe atunci nu se vedeau asa lucrurile 😉

….

Sa inchei cu o melodie frumoasa, aparuta acum cateva luni:

Anunțuri

4 răspunsuri

  1. Interesant despre descoperirile din Susai si Diham. Probabil ca mai sunt inca multe de descoperit. Ar fi frumos un material despre toata istoria luptelor din zona noastra si despre eroii care au cazut pentru tara asta. Felicitari pentru informatiile de pe acest blog al tau.

    Apreciat de 1 persoană

    • Foarte interesant, dar vezi tu, descoperirile lor sunt mai mult intamplatoare. Cand pui mana pe hartile cu pozitiile romanesti, citesti jurnalele de lupta, altfel se vad lucrurile. Osemintele a vreo mie de soldati au fost stranse doar in zona Diham prin 1926… legionarii sapau dupa altii pe Susai ca sa-i dezgroape si sa-i inmormanteze cum se cuvine. La Gura Diham, cand se extindeau aia de pe acolo cu constructiile, mai gaseau cate un craniu sau os. D-na Luca spunea ca va ridica o noua troita in amintirea celor cazuti prin acele locuri, se pare ca au fost doar vorbe. Da, exista acel istoric, il vei citi in cartea pe care am scris-o si dupa care stam acum din cauza celor de la Guvern care au comandat inaintea noastra nu stiu cate sute sau mii de registre agricole. Bineinteles ca nu avem chiar toata povestea, dar aproape tot ce am scris este inedit. O sa vezi cate personalitati luptau in diferite locuri si nu stiau unii de altii. Cu ajutorul celor de la Cultul Eroilor, al celor din MAPN, am mai cautat si prin arhive, am aflat o groaza de lucruri. Nu sunt deloc modest si iti spun ca ei nu aveau ce face cu acele informatii decat le tineau asa, ca pe niste intamplari. Eu le-am pus in context, am localizat unele pozitii, am reconstituit ordinea cronologica a evenimentelor… adica pana la data de… regimentul X era pe pozitia cutare etc.
      Evident am fost mult si in teren si da, mai sunt multe, foarte multe de descoperit. Am invatat insa sa am rabdare, dupa ce adun toate informatiile o sa-mi iau un detector. Acum nu-mi iau pentru ca nu am timp, asta in primul rand, trebuie sa termin cateva lucrari urgente, si un detector m-ar scoate din tensiune, as fi non-stop prin paduri si „m-as pierde” in astfel de chestii 🙂 …apoi nici nu stiu unde sa caut un detector bun, nu am nici banii, nici nu stiu ce acte trebuie ca sa te autorizezi. Sunt deocamdata cateva necunoscute si apoi am nevoie de vreo 6 luni ca sa caut pe unde ar trebui. Ca iti dai seama ca eu sunt genul care se bucura daca le scoate din pamant si le preda statului, deci nu am ce face cu un detector fara acte si nu-mi sta in caracter sa umblu cu el dosit prin rucsac. Intai insa trebuie sa-mi alcatuiesc in minte o harta bazata pe intamplari reale si nu sa umblu prin fiecare crater de obuz. Bineinteles ca m-am gandit si la tine si la Miki K. sau la „nebunii” aia doi de G.B. si Barabas 🙂 Haiducii astia doi dormeau numai prin astfel de locuri sa simta atmosfera 🙂 Mai sunt localnici foarte buni cunoscatori ai locurilor, doar toti am copilarit la Busteni si poate facem niste chestii impreuna… evident cu suportul autoritatilor 🙂 Nu in sensul de a-i lua dupa noi, ci acela de a sti ce facem. Chiar daca nu trece nimeni pe acolo, este bine ca in tot ce facem sa nu fim de capul nostru. Legea spune ca iti trebuie si acordul administratiei ariei protejate, daca esti intr-o astfel de zona. Este important sa spui ce faci in astfel de cazuri… din mai multe considerente.

      Apreciat de 1 persoană

  2. Super. Abia astept sa citesc. Anul trecut am fost mult in zona luptelor din Muchia Lunga si am reusit sa identific cateva zone unde s-au dat lupte intense. Si am vazut multe sapaturi si sunt sigur ca s-a folosit un detector de metale. Port un mare respect pentru eroi si in special pentru cei cazuti in zona orasului Busteni.

    Apreciat de 1 persoană

    • Vezi, aici este problema. Eu am mai discutat pe blog si in particular cu unul dintre descoperitorii unor astfel de urme istorice. Nu prea au fost bine vazute eforturile lor de catre unii specialisti, desi ei chiar au fost animati de niste sentimente frumoase. Este drept ca sunt si foarte multi care vor sa caute doar pentru a castiga ei din aceasta treaba, in sensul de a-si insusi ce gasesc si a le vinde apoi pe piata specifica. Bravo, stiu ca ai un astfel de respect, daca noi cei mai tineri nu suntem in stare sa-i apreciem pe aceia care au murit pentru ca noi sa ne nastem intr-o tara libera, toti uniti intre aceleasi granite, degeaba traim. Daca te uiti asa la multi oameni, parca am devenit niste roboti spalati pe creier, incapabili sa mai citim ceva, sa mai intelegem suferintele altuia, orbi la monumentele istorice care se darama pe langa noi… nu ne mai pasa decat de propria persoana, parca am facut un salt in timp si ne preocupam doar sa ne fie bine, sa mancam cat mai mult, sa traim orice clipa la modul grotesc si in urma noastra nu se cunoaste nimic… Definitia unor astfel de oameni este o burta mare, un creier mic si un zambet prostesc, animalic, nu pot face nimic fara masina, telefonul este lipit de mana, ochii sunt permanent dupa prada. La modul cel mai serios ei nu produc nimic pentru societate, sunt modele negative care influenteaza pe cei care vin dupa noi, creaza impresia de facil, incurajeaza nemunca, smecheria. Viata inseamna mai mult de atat.
      Citisem cum a devenit bogat un tip… el si-a petrecut niste ani din viata incercand sa afle secretele unor oameni bogati. Bine, bogati ca i-a dus mintea, au preluat de la parinti o afacere, au invatat, nu bogati de genul romanilor care stim cum s-au imbogatit. Iar omul acesta a constatat un lucru comun la toti acei bogati: existenta unor biblioteci cu titluri de interes general. Cei bogati foloseau banul in primul rand pentru auto-educare, pentru instruirea proprie, lucru de neconceput in spatiul nostru 🙂 Ei au devenit bogati pentru ca au citit foarte mult din diferite domenii, mai ales din acelea care-i interesau. Du-te prin oras, nu doar la noi, si spune ca vrei sa sapi pe Muchia Lunga si banuiesti care ar fi reactiile: nebunie, nu are ce face, cauta potcoave de cai morti, a gasit o cale de imbogatire, cine stie ce pune la cale etc. Un potop de concluzii invadeaza mintea celui cu care vorbesti, pentru ca s-a cam dus naibii normalul de pe la noi si toti se gandesc doar la oportunitati, nu la ceva serios. Evident ca provocarea este de a nu te lasa condus de val, ci de a face ce crezi, oricand. O mie daca iti spun ca faci un lucru gresit sapand dupa oseminte, tu trebuie sa-i asculti, iei chestiile care crezi ca ti-ar fi de folos, consulti cadrul legal… si faci ca tine. Daca tu crezi intr-un lucru si toate concluziile tale sunt serioase, normale, trebuie sa faci acel lucru.
      Iti dau exemplu cu coroanele de flori de la Predeal, de la monumentul de la gara. A durat din mai si pana in august sa se faca lumina. Nu poti depune coroane azi si maine sa le iei sa le arunci… pentru a tine un festival cu mici si bere. Pe mine m-a deranjat gestul asta cat mai ales apatia institutiilor care au depus coroanele. Adica, de ce mai depui prietene coroane, daca a doua zi vine unul si ti le arunca? Au tacut toti, complici in acea falsitate de a cinsti eroii… eu asa am inteles. Nu s-a gasit un singur om imbracat in uniforma legii sa sune la Primarie si sa intrebe cine a ridicat coroanele a doua zi dupa depunere. Asa ca pe dl. primar l-am reclamat la Guvern, Prefectura si Oficiul National pentru Cultul Eroilor, Politia din Predeal la M.A.I. ca nu stiu ei ce au pazit, unitatea de vanatori la MAPN, ca astfel de fricosi sa nu mai depuna nimic… daca ei nu au curaj sa-si apere coroana depusa, sa intrebe de ea, cum pot apara o tara? Pentru a-ti apara tara trebuie sa intelegi ratiunea de a se depune o coroana. A iesit un mare tambalau, Politia a inceput o ancheta si i-a identificat pe cei care au luat coroanele, Prefectura a cerut sanctionarea lor… concluzia este ca la inceput de septembrie au fost depuse coroane si abia vineri, pe 25.09 au fost ridicate, pentru ca se uscasera de tot. Vezi asadar ca trebuie sa cantarim lucrurile bine si ca tine doar de noi sa le schimbam. Altfel, se obisnuiau asa, simple acte de prezenta, ca si cum eu iti spun tie azi la multi ani, punem poze pe FB si a doua zi nu te mai cunosc. Cand vezi trairi la nivel de Facebook, sa ne vada cat mai multi cine suntem si ce postam, trebuie sa reactionam 🙂 Pe pagina MAPN de Facebook a fost prezentata acum, la inceput de septembrie, sosirea militarilor alergatori la evenimentul „Stafeta Veteranilor” in orasul Predeal. Nu stiu daca stii, dar 2015 este declarat anul veteranilor. Si printre comentariile elogioase s-a strecurat unul, al unui prieten. El a intrebat cum ii cheama pe veteranii care apar in imagine? 🙂 🙂 Nici in ziua de azi nu a raspuns nimeni 🙂 Intelegi? Pentru ca nu cunosc, sunt doar acte sa impresioneze publicul natang. Prietenul acesta a distribuit postarea pe contul sau si apoi i-a raspuns dupa o vreme cineva de la Vanatorii de Munte din Predeal. Dupa ce evident s-a interesat cine sunt veteranii 🙂 Pentru ca ei nu stiau pe cine cinstesc si faceau acest lucru pentru ca asa este linia impusa. Noi nu trebuie sa ne lasam impresionati de manuiri de arme si uniforme insotite de manusi albe ci de cine sta in spatele acestor chestii 🙂 Calitatea umana este ceea ce conteaza. Sa nu uitam cum Ucraina a pierdut Crimeea fara un foc de arma… deoarece nu avea barbati in uniforma ci d-astia cu circul, ambaleaza un motor, defileaza sa impresioneze femei, incapabili sa creeze o linie de lupta in situatii reale. Le-au dat rusilor tot ce aveau si aia i-au trimis acasa. Ce sa faca cu ei daca nu erau buni de nimic? Jigneau pana si definitia de prizonier de razboi. Care razboi? 🙂 Ei daca nu au luptat nu puteau fi nimic.
      Uita-te la noi: pune cineva poze de la o ceremonie de depunere de coroane si pe Facebook apar sute de like si comentarii de genul: „bravo voua, cinste eroilor, suntem mandri de ce faceti, traiasca tara si armata… ” Bietii oameni spun asa ca ei simt ceva prin adancul lor 🙂 Dar du-te si intreaba-i pe cei care depun coroane: „de ce ai venit azi aici, care sunt semnificatiile acestei zile, de ce se depun coroane aici si nu la alt monument sau cine a ridicat monumentul, cand si de ce”… o sa vezi ca in marea lor majoritate nu stiu. Ei au venit ca le-au zis sefii, au venit la ordin. Ca atare, daca nu lucrezi la constiinta soldatului nu ai acum sa-ti aperi tara; s-au facut soldati pentru ei, nu pentru tara. Uniforma obliga la foarte multe, dar daca ne educam cu Facebook-ul, suntem irecuperabili… nu avem cum sa apreciem ce nu cunoasteam, daca nu am invatat… Apoi „cartea este pentru prosti si saraci” 😉

      Apreciat de 1 persoană

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: