Descoperiri interesante la Predeal… si opinii personale

Pai… nu stiu cum va parea ce voi spune 🙂 Poate trebuie o Introducere…

Stiti ca am anuntat de mai multe luni ca scriu o carte, ca ma apropii de finalul acesteia. Cartea se numeste „100 DE PASI IN TIMP, UN ALT FEL DE GHID DESPRE VALEA PRAHOVEI SI PARCUL NATURAL BUCEGI”, are 2 autori, vreo 500 de pagini, cateva sute de imagini, este aproape sa iasa de la tipar, nu contine ceea ce pare la prima vedere, adica daca va imaginati ca am batut campii cu descrierea Pelesului sau a traseelor de prin Bucegi, va cam inselati 🙂 La Prefata veti gasi randuri scrise de 5 personalitati ale zonei acoperite de ghid, o sa dedic un articol special cand o sa am toate cartile acasa. Eu intai vad cartile si apoi spun data lansarii. Si asa sunt cam incurcat si nu stiu cum sa fac, pentru ca am o dilema. Deja cererile pentru carte sunt mai multe decat se vor tipari. Unul vrea 4 carti, altul 2, un prieten vrea 1, altul vrea si el, tot asa cateva zeci de persoane… si numai la unitatile turistice ar trebui sa ajunga circa 110 exemplare. Si ma gandesc ca daca fac lansarea, vor ramane unii fara carti, vor bate drumul degeaba si se vor supara. Asa ca poate ar fi mai bine sa dau prima editie si sa scot altele pentru lansare… o sa ma gandesc zilele acestea. Multi s-au intersectat cu aceasta carte in diferite etape si stiu ca majoritatea subiectelor sunt inedite… revin eu cu un articol detaliat.

Bun! De fel sunt o persoana care face tot felul, citeste diverse, umbla pe unde nu te astepti, un om dificil, care ce viseaza noaptea, face a doua zi, de-astea 🙂 Sau, o vreme m-a chinuit gandul sa vad eu cati stalpi are funicularul Busteni-Valea Brateiului, construit pe la inceputul secolului XX. Din ce am citit mai apoi, erau destul de multi, nu o sa va spun acum cati, dar la jumatate din acestia le-am gasit fundatiile presarate pe Bucegi. A, si mai multe roti. Tot am zis sa-mi aduc si eu o roata acasa si una sa o las la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Bucegi, sper sa nu vina iarna pana fac asta 🙂

biserica din parcul nou predeal

Pare nebunie, stiu! Cat timp mie imi place si nu deranjez pe nimeni, o tin asa… sarind peste faptul ca am tras de roti de prin vai, ca sa nu dispara la viituri sau avalanse, le-am dus ceva mai sus. Chiar, oamenii acestia de la Centrul de Vizitare or mai fi avand irisul descoperit de Alexandru Beldie la Coltii lui Barbes-Vanturis? Stiti ca acest centru poarta numele renumitului biolog.

Nenea acesta, Beldie, umbla ca o albina din floare in floare si a reusit sa cuprinda toate florile Bucegilor intr-o carte. A descoperit, la un moment dat, un iris mai aparte, dar neavand aparat foto, nu a putut el prea bine dovedi si s-a crezut, multa vreme, ca, de fapt, descoperise un iris care mai exista si in alte parti. Prin 2010 sau 2011 am luat o carte scrisa de el, ca sa vad pe unde a umblat si mi-am propus sa scot orice iris intalnit, daca nu are cumva floare pentru a-l poza, si sa-l iau acasa. Ma gandeam ca va inflori el candva. Pana la urma a inflorit irisul adus acasa si a avut si „urmasi”: unul a ajuns la Agentia pentru Protectia Mediului Prahova, altul la Centrul de Vizitare al Parcului Natural Bucegi, si inca unul la o cunostinta. In acest an, a inflorit la acea cunostinta si ne-am convins ca Alexandru Beldie chiar descoperise o specie noua pentru Bucegi, detalii si ce mai spun unii specialisti tot in cartea „100 de pasi” veti gasi.

Pentru scrierea acestei carti s-au depus niste eforturi greu de inteles… zeci de nopti nedormite, drumuri prin arhive, muzee, cumparat carti rare de la anticariate, discutat cu zeci de persoane, a fost mult de munca si nu am reusit totusi sa cuprindem tot ce am fi vrut. Mai avem material pentru inca o carte, lucruri care daca nu le vom reda, se vor uita si nimeni nu va mai sti despre ele. Am avut o ocazie unica de a afla despre ele si faptul ca imi place sa aflu toate detaliile despre un lucru, diferite pasiuni si cartile citite, au ajutat la efectuarea multor corelatii si implicit descoperiri. Nu veti intelege despre ce vorbesc, decat dupa ce veti inchide cartea „100 de pasi”, atunci veti vedea lucrurile de pe aici cu totul altfel. O alta carte, o continuare si, in acelasi timp, o completare, va aparea la anul, pentru ca deocamdata este prea mult si din punct de vedere psihic si fizic.

Vor zice unii: „Ce naiba l-a apucat pe asta? A luat-o razna cu cartile lui!” 🙂 Explicatii sunt mai multe…

Prin niste oameni, am ajuns la anumite concluzii, Dumnezeu mi-a deschis ochii si sufletul spre niste chestii pe care credeam ca le inteleg, dar nu ajunsesem la esenta lor. Mi-am zis si ca in spatele fiecaruia dintre noi trebuie sa ramana ceva si de ce sa nu fac ceva acum, cand simt ca este timpul?

Vorbeam despre parcul din Predeal, cu cineva, de curand. Si faceam o paralela intre acel parc si cel din Sinaia. La Sinaia, administratia locala a mers pe reconstituiri, pe reabilitari de monumente, a transformat orasul in cea mai vizitata statiune din Valea Prahovei. Apoi vin Busteniul, Predealul si Azuga. Stiti ca in parcul din Sinaia este un chiosc in care canta fanfara. Primaria si-a dorit sa reediteze vremurile de altadata, a refacut chioscul si a adus fanfara, dand acel farmec regal de odinioara. In perioada regalitatii, fanfara canta si la Predeal, tot in parc, intr-un chiosc asemanator.

Am intalnit multi predeleni, nimeni nu stia cam pe unde unde era chioscul, nici nu auzisera de el. Mai mult de atat, aratau spre alt parc, cel de langa biserica din centru. In timp ce scriam la cartea „100 de pasi”, ne-am dat seama, noi, autorii, ca parcul din Predeal era la sud de actuala cladire a BRD. Acum vreo 2-3 saptamani am vazut o vedere cu acest parc si in mijlocul lui era un chiosc. Deci, dupa ce citisem despre acel chiosc, vedeam si o marturie ca a existat.

3aFostul chiosc din fostul parc al Predealului

Mai citisem ca in parcul din Predeal au mai existat, nu departe de chiosc, doua monumente: bustul lui V.A.Urechia, care a fost topit de catre germani in Primul Razboi Mondial, si Monumentul Apelor, despre care nu se stie ce s-a intamplat cu el. Si cam atat am retinut eu despre acest parc, ramanand cu informatia, asa, de tipul cunostintelor generale.

2b

Azi, 11.09.2015, eram prin Predeal. Si in 2001, si mai apoi si in alti ani, cat si in 2013, 2014, intr-o astfel de zi,11.09, eram pe la Predeal. Era ceata si ploua marunt-marunt. Mie imi place nespus cand este asa. Sa te plimbi, sa privesti si sa mananci un strudel cu mere din mers sau ceva de genul… mi se pare foarte fain. Mergeam asa, fara un scop anume, nu aveam niciun plan. Ma opresc si ma uit la o vila veche, vad ca in fata ei se construia ceva si traversez soseaua ca sa-i fac o poza de vizavi, in ideea ca dupa ridicarea noii constructii, casa veche nu se va mai vedea. Fac poza si apoi imi dau seama ca sunt pe langa fostul parc al Predealului. Iarba era destul de mare, plina de apa, dar mi-am spus ca nu ar fi rau sa arunc o privire, daca tot sunt pe acolo. Fostul parc este astazi doar un spatiu verde, cu copaci si arbori impunatori, fara delimitari, unde se plimba cainii… nici batranii nu cred ca mai tin minte ca acesta era parcul de altadata. Eu nu am intalnit vreunul. Cand ii intrebi de parc, arata spre centrul statiunii.

Ce sa va spun? Ca multe ne sunt la indemana, dar nu le mai vedem, pentru ca nu stim sa mai punem mana pe o carte. Intai am gasit o mica platforma betonata, probabil acolo a fost bustul, apoi o alta, ce alcatuia in mod sigur platforma Monumentului Apelor, si, in final, ud la picioare, am urcat treptele fostului chiosc 🙂 Despre faptul ca acolo a fost chioscul nu am nicio indoiala si nici despre locul unde a fost Monumentul Apelor. La bust mai trebuie cautate niste informatii…

bustPoate aici a fost odinioara fundatia piedestalului pe care a fost asezat bustul lui V.A.Urechia

monumentAcolo este o platforma patrata din ciment

chiosc 1Urmele vechiului chiosc

chiosc 2Trepte chiosc

chiosc 3Aici a fost chioscul de la Predeal, in care canta fanfara in perioada regala.

Bineinteles ca luni dimineata, d-l Primar din Predeal va avea pe masa adresa mea, insotita de dovezi, de acum si din alte vremuri, precum si indemnul de a urma exemplul Sinaiei, adica sa refaca acel chiosc, cel putin.

Acum nu stiu cum va fi perceput demersul meu… stiti ca i-am facut deranj mare si acestui om. De Ziua Eroilor au fost depuse la un monument in Predeal mai multe coroane de flori. A doua zi, cineva de la Primarie le-a luat si le-a aruncat, a treia zi a inceput langa monument un festival cu mici si bere, a durat a patra zi, a cincea zi, in a sasea zi, dupa ce am vazut ca acele coroane nu mai apar… l-am reclamat pe dl. Primar la Prefectura pentru comportament inadecvat functiei sale, pe Vanatorii de Munte la MAPN, ca nu au facut decat un act de prezenta prin depunerea coroanei si ca nu sunt deranjati ca le-a fost luata coroana a doua zi, pe politisti la MAI, ca au fost luate coroanele si ei nu au facut nimic, am dat o „raita” si pe la Oficiul National pentru Cultul Eroilor… in final, s-a trezit primarul cu toata lumea pe cap. Politia a inceput o ancheta si a aflat cine a luat coroanele, Vanatorii sa sune la Primarie, cei de la Cultul Eroilor s-au aratat deranjati, Prefectul a cerut sanctiuni… parca am publicat adresele acestora pe 21 iulie.

Deci, nu stiu cum va primi Primarul adresa 🙂 Probabil: „Iar ăsta?” 🙂

Anunțuri

16 răspunsuri

  1. frumoasa poveste cu detalii interesante, cred ca aceea carte isi va merita fiecare pagina citita…si eu ma gandesc ca in viitorul apropiat sa reusesc sa scriu o carte (cinefila) iar articolul dumneavoastra m-a incurajat…succes in continuare

    Apreciat de 1 persoană

    • Multumesc, fiecare pagina inseamna multa munca. Ne-am straduit sa redam ceva cat mai de folos si mai ales real.Sa stii ca o carte o scrii atunci cand simti, daca tot amani te obisnuiesti cu ideea si cine stie cand o mai scrii. Am trait sentimentul acesta prin 2004, apoi prin 2011. Tot am amanat si acele carti au ramas nefinalizate si nepublicate. Azi nu le mai vad rostul.
      Toate cele bune si sa ne auzim cu bine.

      Apreciază

  2. Ma inscriu pe lista doritorilor viitoarei carti, nu de alta dar imi place cum scrii, prietenii stiu de ce… 🙂

    Apreciat de 1 persoană

  3. Si eu visam la o carte din prima editie… Acum ce sa zic, inca mai sper 🙂 🙂

    Apreciază

  4. Foarte frumoasa ideea cu cartea, sper ca pui deoparte una si pentru agentie, o citim cu draga inima, sunt sigura ca ai lucruri extraordinare de spus.

    Apreciază

    • M-a epuizat, ne-a epuizat aceasta carte 🙂 Cu ajutorul lui Dumnezeu in primul rand am reusit sa o ducem la bun sfarsit. Bineinteles, acum si trec pe lista. Va multumesc ca mi-ati dat acest mesaj, stiu ca acolo este pe maini foarte bune. Saru-mana si toate gandurile de bine 🙂

      Apreciază

  5. Daca se poate, mi-as dori sa achizitionez si eu un exemplar. 🙂 Felicitari pentru carte. Toate cele bune.

    Apreciază

    • Cred ca a fost ceva telepatic, altfel nu-mi explic 🙂 🙂 Pe la 6:30 m-am trezit cu gandul la tine, nu stiu de ce 🙂 dar exact la carte ma gandeam si eu. Voiam sa caut intr-o agenda sa vad daca te-am trecut. Chiar asa mi-am zis: „trebuie sa nu uit de Vali, sa-i caut adresa de mail, sa-l anunt”. Vorbesc foarte serios desi presar pe aici tot felul de zambete si rasete. Si cand deschid blogul vad comentariul tau 🙂 🙂 Se intampla uneori astfel de chestii faine 🙂

      Apreciat de 1 persoană

      • Foarte tare. 🙂 Eu din pacate am fost plecat si destul de ocupat in ultimul timp si am cam ramas in urma cu articolele de la tine de pe blog. Azi am ajuns la acesta si am zis sa imi incerc norocul si sa ridic si eu doua degete. In cazul in care nu mai sunt disponibile exemplare din primul val este in regula. Pot astepta pana la urmatorul tiraj. Nu vreau sa fur locul si bucuria nimanui. 🙂 Oricum multumesc ca te-ai gandit si la mine si apreciez mult asta. Foarte interesanta intamplarea. Asa este, uneori se intampla lucruri faine. 🙂 Toate cele bune.

        Apreciază

        • Lasa ca nu este aceasta o problema. Articolele raman pe aici, nu pleaca nicaieri, treburile trebuie rezolvate mai intai 🙂 Azi aflu exact despre carte si sper eu ca m-am gandit la toti prietenii. Ar fi chiar aiurea sa fii uitat pe cineva. Da, mai, chiar asa s-a intamplat, ma gandeam la tine si cand ma uit pe blog vad ce ai scris. Frumoasa surpriza 🙂 Multumesc si numai bine si tie!

          Apreciază

  6. Da, chiar interesanta intamplarea. 🙂
    Astept sa imi spui daca se mai gaseste un exemplar si pentru mine. Apropo, te-ai gandit la vreo locatie de lansare? O perioada?
    O zi excelenta iti doresc.

    Apreciază

  7. Salut,

    In primul rand felicitari! Ai un blog minunat si are tot ce ma intereseaza pe mine!! Era chiar o nevoie de astfel de informatii despre aceasta frumoasa zona. Ma bucur tare mult ca l-am nimerit! Success in continuare!

    Vreau sa stiu cum pot cumpara cartea ta „100 de pasi din timp” ?

    Multumesc anticipat!
    RK

    Apreciază

    • Salut si multumesc foarte mult pentru cuvintele tale frumoase. Vor sosi cartile destul de repede si la acel moment iti voi da un semn pe acel email al tau, despre cum sau de unde poti lua cartea. Multumesc inca o data si toate cele bune!

      Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: