Sfintirea monumentului de pe Molomat… Sinaia, o noua pagina de istorie!

In anul 1581 era atestat pe teritoriul actualei statiuni Sinaia, pe dealul Molomat, un schit din lemn, ce purta hramul Sf. Nicolae. Prin urmare,  a fost ridicat cu 100 de ani inaintea manastirii Sinaia. Schitul a fost incendiat in anul 1788 de trupele austriece si cam asa se termina istoria sa. In anul 1858 schimonahul Victor de la manastirea Sinaia a ridicat pe locul unde a fost altarul fostului schit o cruce, pentru a se pastra amintirea acestui locas… si de aici incepe povestea care s-a incheiat astazi… sau mai bine spus, episodul de astazi, ca nu stim ce va fi in viitor.

Acest monument de pe Molomat a fost adus pe 6.12.2014, in atentia tuturor prin amplasarea sa la o rascruce de drumuri… locul respectiv capatand incepand de astazi, denumirea de Piateta Molomat. Administratia locala a apelat la salvamontisti si la alte persoane pentru a cobori din zona acelui deal, crucea si postamentul… a fost din cate am inteles, un efort deosebit, necesitand oameni multi, corzi intinse, multe ore de munca.

Astazi, a avut loc sfintirea acestui monument de catre un sobor de preoti alcatuit din: staretul manastirii Sinaia, Macarie Bogus, parintele Tanase Benone de la Biserica din Cumpatu, staretul David de la manastirea Caraiman din Busteni, el indeplineste functia de exarh, adica un fel de inspector religios pe zona Valea Prahovei, parintele Mihail de la manastirea Sinaia, un parinte de la Protoieria Campina si mai era un preot venit mai tarziu si inca un altul cred ca de la Biserica Sf. Ilie. Ar mai fi trebuit invitat staretul Nicolae de la schitul Sf. Ana, nu stiu cum de au uitat de el… si parintele Vasiliu de la manastirea Sinaia, un alt bun cunoscator al istoriei acestor locuri… alaturi de parintele Mihail.

Multe oficialitati locale: primar, viceprimar, city-manager, consilieri, directori, oameni de cultura, etc…

Evenimentul a inceput la ora 13 si ceva, ploua foarte marunt si era si ceata, nefiind totusi o vreme chiar neplacuta 🙂 🙂

Iata si pozele:

molomat 1

molomat 2Staretul David, in dreapta staretul Macarie, in stanga preotul din Campina

molomat 3Primarul si viceprimarul

molomat 4

molomat 5In urma unor precizari, preotul din mijloc, numit de mine mai sus ca fiind de la Protoieria Campina, este parintele Dumitru Costica, seful direct al preotilor de mir din zona

molomat 6

molomat 7Dezvelirea monumentului

molomat 8

molomat 9Vedere asupra Piatetei Molomat

molomat 10

molomat 11

molomat 12

molomat 13

molomat 14Ce mi-a placut asta 🙂

molomat 15Parintele Mihail, nota 10, a adus vorba de parintele Ioanichie si de schitul ridicat de acesta…

molomat 16Primarul Vlad Oprea… posibil ca istoria sa nu retina ca a modernizat centrul orasului, a construit o telegondola sau un telescaun, acestea fiind lucruri care trec, dar si-a legat numele de acest monument

molomat 17Parintele Benone Tanase, cel aflat in centru, un alt om al Bisericii pe care eu il apreciez foarte mult… ca tot ma intreba cineva recent… ce exemple de oameni seriosi ai Bisericii cunosc… zic eu ca suficienti si nu are rost sa-i enumar, din simplu motiv ca parerea mea este relevanta doar pentru mine 🙂

molomat 18Suportul crucii, greu de cateva sute de kilograme, despre care spuneam cum a fost coborat

molomat 19Acesta este monumentul… el va putea fi observat de oricine de acum inainte, la intersectia strazilor: Furnica, Schiorilor si Cazarmii.

Asa se scrie o pagina de istorie… nu lasi un astfel de monument ascuns prin curti, il aduci la iveala fiindca este o marturie vie a trecutului… pentru a pretui trebuie sa cunosti! Unii zic ca este cea mai veche marturie din zona, eu nu as apasa prea tare pe acceleratie, stiut fiind ca viitorul rezerva tot felul de surprize! Dar cu siguranta, azi s-a mai scris o fila in istoria Vaii Superioare a Prahovei, a mai aparut un obiectiv turistic pe harta…

Completare 07.12.2014. Parintele Vasiliu a fost retinut de activitati administrative la manastire, iar parintele Nicolae, fiind si ziua dansului a trebuit sa se ocupe de musafiri, la schit.

Anunțuri

14 răspunsuri

  1. Ai contribuit la scrierea unei noi file din cartea de istorie a zonei.Bravo dom’le 🙂 🙂 si la cat mai multe. Imi inchipui ca a fost destul de emotionant momentul.

    Apreciază

    • Eu mai putin, altii mai mult, daca se va declara monument istoric, atunci pot spune ca am contribuit un pic 🙂 Cu certitudine iti pot spune ca toata povestea acestui monument, de la 1858 si pana in 2014, cu oameni si opinii, este la mine, nu la altcineva. Sunt si marturii prin carti, dar sunt si marturii prin documente inca nepublicate pe undeva, referitor la acest subiect. Si la astfel de documente ajungi intamplator…

      Apreciat de 2 persoane

  2. Modestia…bat-o vina 🙂 🙂 🙂 Dar e bine si asa, oricum ai pune tu problema.Oricum tie in permanenta ti se creaza premise favorabile din intamplari aparent lipsite de importanta fiindca tu niciodata nu le minimalizezi.

    Apreciază

    • Nu este vorba de asa ceva… la mine problemele se rezolva simplu si rapid, spun ce am in minte si gata. Eu asta cred, stiu ca este greu de inteles, dar este doar problema mea 🙂 Si merg pe ideea ca in viata trebuie sa fii cu bagare de seama la tot ce trece pe langa tine, poate ca nu intamplator trec, ci pentru a vedea ceva, pentru a-ti folosi la ceva. Daca ai sti cat disec eu firul in 444 :), este poveste lunga si complicata, uneori rad de mine ca reusesc sa ma „surprind” 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  3. Tot respectul, deoarece si la mine problemele se rezolva la fel de simplu si la fel de rapid, spunandu-mi punctul de vedere si gata…indiferent de consecintele produse de acesta.Aici sunt intru totul de acord cu tine.
    Eu incercam sa evidentiez mecanismul interior…profund de abordare a situatiilor neplacute…anume minimalizarea importantei acestora la nivel emotional.

    Apreciază

    • Sunt persoane cu care iti dai foc la valiza, spunandu-le direct ce crezi. Exista marea sansa de a nu intelege, oricat ai detalia. Si atunci, pentru a nu-i rani si a nu te rani, pentru a nu strica atmosfera, iei o gura de aer si prezinti problema altfel sau un pic mai incolo, cumva o spui, ca nu poti tacea. Am cateva experiente neplacute.
      Inteleg ce zici in ultima fraza, pentru ca am studiat pe cineva si asa se comporta, mi-a placut, ca nu se submineaza singur.

      Apreciat de 1 persoană

  4. De fapt doar spunand lucrurilor pe nume si dand cartile pe fata poti afla din reactiile lor care sunt persoanele cu care „poti merge si pe luna” fara nici o frica si care sunt cele de evitat pe viitor deoarece s-ar putea sa creeze premisele unor situatii neplacute.

    Apreciază

    • Foarte adevarat, de regula, nu fac nicio actiune importanta pana nu cunosc acele persoane. Si nu am nicio problema in a refuza actiunile/initiativele altora, daca acestea imi par mie ca nu s-ar potrivi cu ce gandesc, la asocieri in scopuri negative ma refer 🙂 Nu merge ca suntem prieteni si facem orice. Suntem prieteni, inseamna ca ne leaga niste chestii, deci sa facem lucruri conform acelor chestii…

      Apreciat de 1 persoană

  5. Corect, asta tine de structura interioara a fiecaruia. Insa „binele” si „raul” sunt doar niste notiuni, nimic mai mult. Ele au conotatii diferite in acceptiunea diferitilor indivizi.
    Personal consider ca „raul” in acest univers este reprezentat doar de actiunile negative la adresa constiintelor.Lucrurile cu caracter material sunt doar simple unelte care deservesc scopurile nobile sau mercantile ale unora sau altora 🙂 🙂 Ma rog…fiecare intelege ce vrea 😉 😉

    Apreciază

  6. Nu pot să nu fiu foarte emoţionată. Copilăria mea se leagă de locul acela. Ore nesfarşite de joacă şi reverie pe platoul Molomoţ. Culegeam şi mâncam jir sub fagul care trona într-o margine a platoului şi câte alte jocuri si poveşti copliăreşti nu s-au petrecut pe-acolo…
    Limita de nord a curţii fostei mele case era Aleea Molomoţ, care făcea legătura(era o scurtătură) între locul unde a fost aşezat acum Monumentul şi actuala strada Plevnei, urcând prin strada Gheorghe Lazăr. În planurile casei de la data cumpărării ei de catre părinţii mei(1972),apare trasată si numită aceasta alee. Ulterior, când au cerut amenajarea şi menţinerea ei deschisă, edilii de atunci au ridicat din umerii susţinând că in planurile primăriei nu figurează nici-o stradă cu acest nume. Şi aşa a fost posibilă apariţia mai târziu a monstruozităţii construite gard in gard cu unitatea militară…
    Mă gândeam acum, că ar fi reparator ca portiunea de stradă care începe din faţa unităţii militare(vorbesc de UM de sus, de pe platou, nu de cea de la capatul str.Cazărmii) să se numească Molomoţ, nu Plevnei.

    Apreciază

    • Saru-mana! 🙂 Este frumos cand se leaga lucrurile si cand unele presupuneri personale se adeveresc. Primele mele cercetari legate de acest subiect au fost in jurul Aleei Molomat, am presupus eu ca urca pana aproape sau exact pana la monument. Si daca nu ar fi fost asa, atunci ar fi ajuns cumva pe varful dealului. Trec peste faptul ca am analizat cu Google fiecare casa, teren sau ca am fost la unitatea militara si pe poarta si peste garduri. Dar Aleea de care spuneti se desprinde din str. Gh. Lazar si se infunda la acea constructie ciudata. Chiar vorbeam cu cineva pe 6 decembrie ca aleea continua de fapt pana sus, si ca au ocupat-o vecinii ei cu tot felul de extinderi… iar persoana in cauza nu stia ce sa creada, nu zicea nici da si nici nu. Acum daca dvs. ati stat acolo avem o confirmare sigura ca aleea aceasta, pornea din Gh. Lazar, trecea pe langa monumentul aflat in curtea acelui domn si intersecta str. Plevnei. Nu stiu daca vor schimba denumirea de Plevnei in partea de sus a UM, cred ca o sa li se para suficient ca au creat Piateta Molomat… dar se poate incerca, o sa trimit o propunere la Primarie. Macar incercam 🙂 In paralel, trebuie sa va trimit un mail… ce bine ca vorbesc cu cineva care a stat acolo atata timp 🙂 Imi plac informatiile sigure, ale unor oameni normali cum sunteti si dvs… pe baza carora sa se poata trage niste concluzii folositoare celor care vin dupa noi. Am o carte prin care se doreste redarea acelor aspecte ce trebuie sa intereseze generatia tanara… la modul real, nu fabulatie. Din acest motiv, pot spune ca facem putina curatenie in istoria acestor locuri, trecem printr-un filtru logic, normal si bazat pe documente, surse istorice veridice si ca pastram ce este vechi si frumos, nealterat, necosmetizat. Multumesc! 🙂

      Apreciat de 1 persoană

Comentariile sunt închise.

%d blogeri au apreciat asta: