Pe Braul lui Raducu, intr-o zi cu mult soare

In afara de astazi, desi nu a trecut ziua :), am fost in fiecare zi pe Bucegi… bun si serviciul acesta, mai sunt si astfel de lucruri 🙂 Am prins in aceste zile vant, frig, zapada, o vreme caineasca… dar ieri a venit si recompensa. O zi frumoasa de toamna, calda, daca nu ar fi fost vegetatia deasa, nu ai fi avut nevoie de tricou.

Iata cateva poze de ieri… un traseu nu foarte problematic pentru oamenii care merg constant pe munte, desi atrag atentia ca nu este pentru toata lumea… care a mers pana la Cascada Urlatoarea sau Poiana Izvoarelor. Am urcat pe Jepii Mari, am mers pe acest brau pana in Valea Jepilor, asadar, am coborat pe Jepii Mici in Busteni.

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGPe acolo am urcat prima oara pe la 16 ani, ca sa iesim in Platou… vegetatia era atunci mult mai mica. Unii stiu cum se numeste acest loc 🙂 Nu am folosit niciodata o coarda pe acolo 🙂 Se urmeaza diagonala aceea verde…

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGO capra neagra ne studia

SAMSUNGA coborat pe partea cealalta…

SAMSUNG…regasind-o putin mai jos de poteca. Privea in alta directie, nu de noi se ferea.  Si cand am trecut mai departe, la fel, nu avea nicio treaba cu noi, se uita dupa altceva

SAMSUNGUn arbore denumit Zâmbru (Pinus Cembra), un relict glaciar, conifer putin raspandit in Bucegi.

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGAm plecat pe la ora 9 si cel mult pe la ora 14 si ceva eram inapoi, in oras. Raman la ideea ca acest brau se poate parcurge cel mai bine venind dinspre Jepii Mari.

Anunțuri

17 răspunsuri

  1. Foarte frumos, mai ales poza cu Hornul cu Florile!
    Asa este, o zi frumoasa, cu bine!

    Apreciază

  2. Adriane, tre’ să faci ceva că iar mă ia cu ameţeală privind stâncile alea… şi fără coardă, auzi… Oh, Doamne!
    W-e însorit prin munţii tăi 🙂

    Apreciază

    • Putini ar crede ca si eu am uneori rau de inaltime 🙂 Imi place terenul stabil, sigur. Pare ca sunt cam sarit de pe fix, dar le calculez destul de bine cu ceva vreme inainte, este doar o impresie falsa. Pe acea diagonala verde se poate urca, fiind verdeata, locuri unde sa pui piciorul, ai de ce sa te tii, altfel, asa, la risc, nu ma avant. Pentru ca nu inteleg de ce as face-o 🙂 In fata unui perete vertical ma intreb: de ce oare sa urc de nebun pe aici, cand pot ocoli in siguranta? Prieten cu alpinismul si corzile nu voi fi niciodata, pentru ca nu vad de ce stau penduland prin pereti… inteleg ca altora le place, eu unul nu gasesc nimic interesant. Daca ar fi ceva atractiv pe la jumatatea traseului, nu stiu, ceva, o motivatie sa urc pana acolo sa vad ce si cum, m-as urca pe o coarda. Dar pe un perete gol, nu inteleg ce sa caut 🙂
      Multumesc, sper sa fie soare, azi a fost innorat si putin cam frig. A inceput si acel festival la Sinaia… poate cine stie, va fi soare.
      Saru-mana si sa ai si tu un week-end cat mai frumos 🙂

      Apreciat de 1 persoană

  3. Ce faina-i cite o diagonala din aia, cind esti la limita dintre drumetie si catarare.
    Pe Briu, inspre Jepii Mici e ca o plimbare ( vara) .Perspectivele ( foto) sint foarte faine si multumeste pe toata lumea .Si cei mai experimentati si incepatorii.In plus SIMTI ca esti pe munte ( ca nu intotdeauna si nu oricine poate simti asta).
    Faine pozele!

    Apreciază

    • Da, asa este. Este o cale frumoasa, cam dificila, dar te scoate in Platou in circa 30-40 minute… Branele si braurile au parca un alt farmec decat traseele turistice clasice… cred ca si pentru ca nu poate ajunge oricine pe acestea. Da, doar vara poti merge lejer pe acolo, iarna este foarte dificil, zapada mare, inghetata, poti cadea sute de metri, este un risc asumat inutil. Nicio clipa nu m-am indoit ca tu, un om cu zeci de ani de munte, nu ai intelege ce poti „vedea” pe astfel de trasee.
      Multumesc, Alexandru.

      Apreciază

  4. delicios! multumim pentru poze si ganduri.
    Asa este, a crescut multa vegetatie in ultimii 20 de ani. Braul Subtire si Claia Mare are chiar au o „claie” de vegetatie. Hornul cu Florile [varianta de iesire in platou] la fel; ba chiar a fost montat un cablu acu’ 2-3 ani .

    Spor la treaba.

    Apreciază

    • Salut… bucuria este si a mea 🙂
      Da, inainte ma uitam cu o oarecare teama la Braul Subtire, acum vegetatia a tot crescut si cred ca accesul a devenit mai usor. Nu am mai fost de mult timp pe acel brau.
      Acel cablu, de mai jos de intrarea in horn, este si acum tot acolo, fiind foarte bine pus, pe cativa metri unde trebuia sa fii foarte atent.
      Multumesc, Catalin si toate cele bune!

      Apreciază

  5. Până acum nu am văzut niciun zâmbru mic, tânăr. Doar uriași, probabil (multi)seculari. Cred că ar trebui să îi dăm o mână de ajutor speciei, altfel o să dispară din munții noștri.

    Apreciază

    • Am vazut si cativa mici-mici pe acel traseu 🙂 iar intr-o pepiniera a Ocolului Silvic Sinaia au fost crescuti cateva sute. Ulterior unii au si fost plantati… iar in Bucegi o plantatie cu zeci de zambri se afla in padurea Cocora. Au fost plantati in urma cu circa 4 ani. Asa este, daca nu i se dadea o mana de ajutor ar fi disparut din muntii nostri.

      Apreciază

  6. Stiind ca te distreaza povestile care circula despre paranormalul din Bucegi spicuiesc dintr-una care are legatura cu zona descrisa de tine:

    „Dacă se merge pe Valea Comorii şi se urcă pe Jepii Mici, se poa­te ajunge în zona unde se petrece un alt fenomen ciudat. Este vorba de o că­ra­re care nu există în realitate, dar care, uneori, în anumite condiţii, se for­mea­ză apărând paralel cu cărarea adevă­ra­tă. Această cărare ire­ală este mică, ea măsurând în jur de aproximativ 20 de centimetri, şi toţi cei care părăsesc căra­rea adevărată şi a­jung să meargă pe cea ireală mor sau dispar pentru tot­deauna.”
    Delirul e mai mare, vizand si Valea Alba sau Fisura Albastra:
    http://cultural.bzi.ro/fisura-albastra-de-la-busteni-6724

    Apreciază

    • Buna dimineata si multumesc 🙂
      Mi se pare amuzant faptul ca prostia unor oameni nu cunoaste limite si reprezinta o sursa sigura de umor. Deja cand am ajuns la: „uneori, in anumite conditii” am prins ideea 🙂 Marii nostri povestitori, Creanga si Ispirescu, dar si multi altii, daca ar fi auzit asfel de prostii, li s-ar fi parut ridicole propriile opere. Oameni de acest gen bat orice 🙂 Cred ca lunea trecuta am urcat pe Valea Comorii spre Vf. Jepii Mici… dar nu existau conditiile 🙂 🙂
      Daca la urma exista mentiunea ca a fost o poveste, o acceptam ca atare, dar autorii unor astfel de nebunii, prezinta asemenea relatari ca pe niste legende cu sambure mare de adevar sau chiar ca fapte desprinse din realitate… doar trebuie sa mergi pe acolo o vreme si vezi cararea 🙂

      Apreciază

  7. Ah ce frumos! Mi-ai facut pofta :). De anul trecut vreau sa merg pe Raducu dar n-am stiut pe unde sa intru :(. Daca mai mergi anul asta te rog sa ma anunti si pe mine. Eu week-ul urmator sunt liber si pe urma in weeke-ul de la sfarsitul lunii.

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: