Defilarea vacilor de la Piatra Arsa… si alte imagini din Parcul Natural Bucegi

Azi am surprins prin Parcul Natural Bucegi o cireada de vaci… circa 7 minute am filmat-o si nu se mai termina 🙂

Ce mai, o defilare superba, este frumos sa vezi atatea animale.

1Fugise din cuib si ratacea de colo-colo

6

7

Si am vazut ceva 🙂 Un fluture de noapte ce rar zboara ziua si pe care nu am reusit niciodata sa-l pozez:

8Pe acolo era, asa ca de-a dreptul dupa el

9L-am urmarit o vreme cum zbura apoi i-am facut alte poze, ca m-am dus dupa el, vreo 20 in total, sa fie… eu merg pe principiul „nu ajunge pana nu ramane”

10

13O placere sa te uiti dupa animale cu un binoclu prin astfel de locuri…

Maine cred ca am un subiect de dezbatut, ma mai gandesc insa, ca este destul de… ciudat! 🙂

Anunțuri

Masini de epoca la Sinaia

… repede cu imagini, ca timpul este scurt si titlurile, de regula, sunt fie lungi, fie facute doar sa atraga atentia. Mi se par o jignire, o agresiune la inteligenta umana, titlurile de genul „nu ai mai vazut asa ceva”, „nu o sa-ti vina sa crezi ce a facut…”

SAMSUNGIn parcul Dimitrie Ghica

Cand vad astfel de titluri, eu nu citesc mai departe 🙂 deci, ce mie nu-mi place…

A fost ieri, pe 28.06., la Sinaia, o parada de masini de epoca, denumita „Concurs de eleganta…”, un eveniment organizat de Primaria din localitate si alte institutii… sa trecem, insa, mai departe 🙂 si sa ajungem la masini. Nu inseamna ca sunt extraordinar de incantat de frumusetile plimbate prin centrul Sinaiei si pe aleile Pelesului ci, pur si simplu, ma limitez la a reda niste fotografii, lipsite insa de exclamatiile obisnuite: „superb!”, „foarte frumos”, s.a.m.d… si aceasta deoarece pe mine nu ma prea atrag masinile si nici nu inteleg aceasta pasiune 🙂

Doar nu suntem toti la fel… respect insa pe cei care pun suflet in treaba asta, ma bucur ca au pastrat masinile atatia ani, eu vad istoria din ele, nu altceva.

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNGMasini peste masini 🙂 Sinaia, chiar daca arata ca un santier prin centru, tot se umple de turisti; mai mereu este cate o chestie ce retine atentia…

Cam atat, masinile si cupa mondiala de fotbal, din care nu am vazut niciun meci, sunt subiecte spre care nu am nicio inclinatie 🙂

Viata pe Bucegi

Doua citate si apoi imagini… unul al meu si altul al unui prieten, legate asa de viata, intre ele in general… si nu numai 🙂

„Indiferent cat iti greseste cineva, nu-i raspunzi luandu-i cea mai mare bucurie pe care o are!” si „Decat primul intre pacalici, mai bine ultimul dintre lupi!” -Bogdan „Bubulu”.

1Din nou, Cascada Urlatoarea… azi am urcat Jepii Mari, incredibil de liniste pe tot traseul, nu se misca o frunza, nu canta o pasare, a fost asa pana in Saua Urlatorilor

2O buburuza cuminte

SAMSUNGSilene acaulis sau iarba rosioara… ca un covoras

4Tarc cu ovine

5Micul lac de la Piatra Arsa

6Undeva, mai departe… Sfinxul Pietrei Arse

7In bazinul Vaii Babei… vedere spre un cartier al Busteniului

SAMSUNGPlatoul, stana si terenul sportiv de la Piatra Arsa

„Cea mai buna parte” dintr-un jneapan:

9

SAMSUNG„Sertare mici pline cu polen”

SAMSUNGIn devenire…

Si o melodie frumoasa, de week-end 🙂

A nu trece inutil prin viata… propuneri pentru obtinerea statutului de monument istoric

Mai aveam un articol ce necesita publicarea cat mai repede… ideea fiind ca in viata aceasta mai sunt si alte lucruri de facut, nu doar sa traim pentru noi, nu sa ne gandim doar la lucruri rele si sa intoarcem rau cu rau… de curand spuneam cuiva o chestie, ca o intrebare retorica… „daca Dumnezeu ne atribuie niste roluri si noi nu vrem sa le indeplinim, suntem oare intr-un final trasi la raspundere?!” -citat aproximativ.

Este datoria fiecaruia, cel putin asa mi se pare mie, de a pastra anumite valori ce vin din trecut, de a le conserva si de a le plasa spre un viitor sigur astfel incat acestea sa fie vazute si de generatiile urmatoare.

Mai spuneam ca, nu singur, lucrez la un ghid al zonei, Valea Prahovei si Parcul Natural Bucegi, cu altfel de obiective, cu altfel de povesti care vor schimba perceptia multora despre aceasta zona. Efortul este unul foarte mare, speram sa si ducem la capat acest proiect complex si in toamna sa apara acel ghid… incercam, poate si reusim.

In paralel, pentru ca au fost descoperite, constatate diferite lucruri, a fost luata legatura cu diverse autoritati. Astfel, din documentul de mai jos reiese ca ne-am adresat Directiei Judetene pentru Cultura Prahova in vederea demararii procedurii prin care anumite obiective de pe raza localitatilor Sinaia, Busteni si Azuga sa fie declarate monumente istorice.  In acest sens, ne-am oferit sprijinul ca prin fotografii, alcatuirea istoricului si deplasari in teren sa contribuim la intocmirea fiselor pentru fiecare obiectiv in parte. Bine, si autoritatile locale au tot felul de specialisti, dar unii lucreaza pentru bani, altii mai pun si suflet in ceea ce fac si nu sunt nici la programul de 8 ore… trebuie sa fii si la 24 din 24 cand crezi in ceva.23.06.2014

 

Propunerile ce au fost trimise in data de 09.05.2014, o data aleasa nu intamplator, atat Ministerului Culturii cat si Directiei Judetene, iar acestea sunt urmatoarele:

1. La Sinaia

– Monumentul de pe Molomat, ridicat in anul 1858, pentru a aminti de un locas religios existent inainte de ridicarea Manastirii Sinaia (1690-1695), in prezent uitat printr-o curte

– Crucea de piatra din Izvor, descoperita de noi la data de 5 aprilie 2014, ridicata in anul 1862, in prezent in paragina.

– Peretele cu Icoane si Grota Pustnicului de la Stancile Sf. Ana, primul loc religios al Vaii Prahovei, cu o vechime atestata din anul 1453

– Fantana de la Izvorul Rece, banca de piatra din Parcul Dimitrie Ghica si banca de vizavi de acelasi parc, folosita de tot felul de persoane drept toaleta publica. Aceasta este singura banca de acest tip, ridicata in anul 1905, ce mai pastreaza acoperisul original. Astfel de banci au fost ridicate de-a lungul caii nationale Campina -Predeal la inceputul secolului XX si se mai pastreaza doar cateva risipite… cele mai multe dintre acestea fiind reparate de catre Clubul Rotary Valea Prahovei.

2. La Busteni

– Banca Marie Therese de mai sus de Cascada Urlatoarea, ridicata in 1888

– Banca de piatra din curtea Bisericii Domnesti si o alta banca situata pe marginea DN 1

3. La Azuga

– Troita La Genune ridicata in 1824

– Fantana din piatra ridicata in anul 1905-1906, tot pe marginea DN 1

– Monumentul Dorobantilor existent in fata Bisericii Sf. Treime din localitate, ridicat in anul 1904

Aceste propuneri, cand se vor concretiza, vor da autoritatilor locale ocazia sa depuna proiecte pentru restaurare, altfel din bugetul orasului nu cred ca vreodata vor fi directionate sume in acest sens… suplimentar, vor fi puse sub protectia legii existand astfel o garantie ca vor ajunge si la generatiile viitoare.

Acum, pentru ca aceste lucruri sa se mai si realizeze, trebuie ca primarii si consiliile locale sa fie de acord… prin urmare, daca aveti posibilitatea si vi se pare util, ar trebui sa sustineti acest demers.

Stiri din Parcul Natural Bucegi

Sunt obligat de timp, de dispozitie, sa scriu un articol in care sa comasez mai multe…

1. TURISTI ENERGETICI RASPLATITI DE MAMA NATURA

In week-end, pe Bucegi, au venit mai multi turisti, fiecare cu propriile scopuri. Un grup de circa 20 de persoane au intentionat sa ia contact cu energiile din Bucegi… stiti, este o mare diferenta intre literatura SF si realitate. Din pricina unor articole prost alcatuite, distorsionate si ulterior propagate din site in site, o mare de oameni a ajuns sa creada in orice prostie debitata…

De aici si pana la cautarea unor asa-zise solutii la viata de zi cu zi, nu este cale lunga. Absolut ca sunt locuri cu diverse semnificatii pe Bucegi, dar in niciun caz cu trape ce se deschid in Sfinx sau reptilieni in fata carora lesini doar daca ii vezi…  si povestile sunt nenumarate. Ideea este pe ce asezi informatia primita, apoi vine concluzia, ce poate fi diferita de la individ la individ.

Grupul de 20 era in cautare de astfel de locuri energetice, o cautare total diferita de cumparaturile din supermarket… Au urcat pe munte fara a-si lua niste masuri de siguranta, astfel ca energiile muntelui si-au facut altfel simtita prezenta… a venit frigul, zapada si a trebuit sa fie salvati. Un adevarat dus rece pentru minti fierbinti… Muntele este un complex divers, nu ceva la indemana tuturor.

Articolul poate fi citit aici:

http://adevarul.ro/locale/targoviste/video-zapada-2000-m-bucegi-20-turisti-aflati-cautarea-energiei-bucegi-cerut-ajutor-salvamontistilor-1_53a59e500d133766a8c696d6/index.html

646x404Poza este preluata de pe site-ul de mai sus. Turistii salvati sunt coborati de la cabana Omu de Salvamontul din Dambovita. Nu ati dori sa stiti ce au simtit cei din imagine. Brusc, din zi de vara, sa te trezesti in iarna…

Mai bine exagerat de prudent, decat astfel… sa merg pe Bucegi dupa locuri energetice si sa fiu nevoit sa chem Salvamontul sa ma salveze… ca nu sunt eu in stare sa plec echipat si sa dau cateva telefoane sa ma informez de starea vremii… Trist!

Bine ca s-a terminat totul cu bine, desi ma indoiesc ca nu au racit unii dintre ei…

 

2.  POVESTEA INCREDIBILA A UNUI URS

Ieri dimineata, in jurul orei 7, am vazut ceva ce nu am crezut ca pot vedea vreodata. Eram in preajma unei poteci regale din padurea orasului Sinaia, nu singur, urcam pe Bucegi. Fiind dimineata, era de asteptat ca vom vedea un animal, urs mai degraba, dar nu aceasta era o problema, ursul este la el acasa.

Tot mergand, am auzit un zgomot pe scoarta unui brad. Poate multi recunosc zgomotul pe care-l fac veveritele cand alearga pe trunchiurile arborilor. Ghearele se freaca de scoarta si iti dai seama si fara sa te uiti ca este o veverita, fiind un zgomot cu care cei care merg pe munte se obisnuiesc repede. Asa se auzea, doar ca mult mai puternic. Am privit spre bradul secular din apropiere, dar nu era nimic… insa la o distanta nu prea mare, era un alt brad asemanator. Cum probabil banuiti deja, era un urs cocotat in acel brad. Stiu, suna pana aici ceva banal, ursul se mai suie in copaci, si eu am vazut de atatea ori astfel de episoade. Totusi, ia uitati-va de unde a coborat ursul… pe el nu o sa-l vedeti in imagine, ca ne-am dus la o distanta mai mare sa vedem ce face.

SAMSUNGAcum parca povestea se schimba putin, nu-i asa? De acolo, de sus, din coroana bradului situata la vreo 20-25 metri de sol, cobora un urs. Nu era nici mare si nici mic, era de statura mijlocie. Imaginati-va ca atunci cand mergi prin padure, te astepti ca un urs sa apara dupa o curba, o stanca, un trunchi cazut, etc. In niciun caz nu te astepti ca un urs sa coboare de la zeci de metri, ca o maimuta, dintr-un brad secular. Cum spuneam, mai urca ursul prin copaci, dar nu am auzit niciodata ca sta prin varfuri de brazi.

Nu va spun cat de rapid cobora, a fost un spectacol… o namila de urs ce cobora cu repeziciune dintre crengile bradului, ziceai ca este in rapel… i-a luat poate 20 de secunde sa coboare si sa dispara in tufisuri sub privirile noastre uluite. Deci, ce naiba facea un urs la o asemenea inaltime? Dormise acolo, oare?

 

3. DIMINEATA IN PADURE

Foarte frumos este sa te afli intr-o dimineata, de dupa ploaia cazuta noaptea, prin padure… si sa iasa soarele, sa vezi cum picaturile de apa se scurg ca niste lacrimi de pe frunzele arborilor… este ceva ce te lasa fara cuvinte.

SAMSUNGIeri dimineata aproape de ora 6

SAMSUNG

SAMSUNGA trebuit sa ma opresc putin… m-am asezat pe o buturuga si am deschis o ciocolata… era prea frumos si gandurile erau multe…

Apoi am urcat pe langa Stana Regala, un alt loc deosebit:

SAMSUNGRazele soarelui peste poiana unde a luat nastere expresia… „ce ai zice, daca am fi aici peste 2000 ani?” … hai ca mai sunt „doar” 1999 de ani…

Cu aceasta ocazie sa postez si o imagine cu un preparat divin de la Stana Regala… bulzul. Este vreo 18 lei unul, dar este cel mai bine facut din Parcul Natural Bucegi…

SAMSUNGMamaliga cu branza de burduf, kaiser, ou, branza rasa…

SAMSUNGDe aici priveam spre Podu cu Florile, zona Vaii Ialomitei… in 15 minute peste noi era o adevarata furtuna… Turistii de pe trasee fugeau spre adaposturi, ba la stana, ba spre Cota 1400, fulgerele cadeau, tunete… ce mai, panica mare. Totusi, pentru ca graba mereu strica treaba, intai mi-am pus la adapost actele, am scris un sms de sub pelerina, am pus la loc protejat telefoanele si apoi hai sa mergem.  Fulgerele au ceva cu o muche ce se prelungeste peste Valea Pelesului, o sa o pozez intr-o zi, acolo se duceau… dar de la atatea bubuituri, se cutremura pamantul sub picioare. In fine, conteaza si conditia fizica, mersul printr-o ploaie torentiala nu este deloc o placere, pelerina de ploaie parca nici nu conta… astfel ca in 25 minute, satui de ploaie, tunete si fulgere, intram deja in padure, mai la adapost. Mie mi se pare mereu ca trebuie sa gandesti inainte de a merge pe munte, fie si intr-o mica excursie. Nu as fi urcat niciodata varful Furnica pe o asemenea vreme, cu jocuri de lumini… cerul parea langa noi…

 

4. COPACUL LUI IONUT

Denumirea aceasta este cunoscuta mai mult de localnicii din Busteni si se refera la acest arbore:

SAMSUNGPinul acesta strajuia de cand ma stiu eu, drumul forestier ce lega cartierul Poiana Tapului de Cascada Urlatoarea. De cand sunt eu mic, in 1986 intram in clasa I, da, cam de atunci erau tablele acelea prinse de copac. Pana in anul 1995, imprejurimile acestui arbore erau alcatuite din poieni intinse, ce erau cosite de catre actualul exploatator de padure din localitate, pe nume Nae Contes. Drumul forestier pana la intrarea in padure era invecinat mai ales pe stanga, de frumoase poieni prin care noi, copiii, fugeam mereu… spre disperarea administratorului.

In acest copac isi facuse loc de retragere, privit, etc, un baiat mai mare ca noi. In afara de el, nu se urca nimeni, pentru ca fie ne era frica de inaltime, fie nu ne lasa el. Undeva sus, intre niste crengi, batuse o scandura si statea el acolo… cu orele. Tablele, el le-a indoit cu piciorul acum vreo 20 de ani, tot urcand si coborand.

Azi, drumul forestier este o strada asfaltata pana la intrarea in padure, poienile nu mai exista, acolo sunt zeci de case, aproape una langa alta, copacul acesta este in curtea unei vile, scandura acelui baiat mai era pana acum 3 ani in acelasi loc, el insa nu mai era, a murit intre timp. Plecase sa lucreze prin anii 1990 si ceva prin strainatate… si el si altii, cand s-au intors, s-au gandit sa dea o petrecere. Ce s-a intamplat exact nu se mai stie, dimineata, doi dintre ei au fost gasiti asfixiati, fum, gaz, nu stiu… unul dintre ei era chiar baiatul cu acest copac. Orice localnic de prin zona aceasta stie ce este acest copac… o amintire locala pe marginea traseului turistic ce duce la Cascada Urlatoarea.

SAMSUNG

5. SCHITUL SF. ANA, MAI NOU, A FOST RIDICAT DOAR DE NISTE CETATENI

Trecand pe langa acest schit situat nu departe de Cota 1400, cam la 15 minute, atentia mi-a fost atrasa de o placa din marmura. Aceasta:

11Niciun cuvintel despre adevaratul ctitor al schitului, nicio mentiune despre cel considerat „ultimul pustnic al Bucegilor”… doar a murit, nu? Prin anul 1993, parintele Ioanichie incepea sa ridice schitul. Incet, l-a ridicat… iar prin 2006, diverse persoane, printre care si acelea trecute pe placa prinsa de peretele schitului, au considerat ca schitul este prea mic si au sustinut ridicarea unei cladiri mai mari. Cladirea initiala a schitului a fost integrata in noua constructie. Insa de aici si pana la a te bate cu pumnii in piept, afisand ceva din care se intelege ca tu ai ridicat o constructie religioasa, este cale lunga. Pai cum faci tu, un laic, o constructie religioasa? Iei tu asa o initiativa si ridici un schit… si nici popa nu esti, si nici calugar.

Corecta era mentiunea ca ei au ajutat pe ctitor sa extinda schitul, nu ca l-au facut ei, acea placa trebuia sa contina si numele ctitorului. De fapt, aceasta este si rasplata lor pentru ajutorul dat… acea placa pe care o vede toata lumea. Dar, bineinteles, acest lucru nu este vazut si de altii ca o lauda de sine… mai ales ca nu este meritata.

Fara a desconsidera eforturile acestor doua familii, era de bun simt sa nu se mentioneze doar pe ei.

Cam atat… inchei cu o piesa muzicala foarte frumoasa… „e un destin care ne leaga” :

Jepii Mici, deja devine clasic

O plimbare asa, cu diverse ganduri…

Intai, m-am panicat inutil, crezand ca m-am trezit la 9, dar era de fapt vreo 7 si ceva. Noroc ca nu am daramat tot prin casa, evident in astfel de situatii, ultimul lucru ar fi servirea mesei. De regula, daca ma grabesc, nu mai mi-e foame 🙂

Plec de acasa, iau niste cornuri cu ciocolata, doi litri de limonada, o alta ciocolata si drept inainte spre munte. Pana la Cascada Urlatoarea nu era nimeni. Ajung acolo, erau doi oameni mai in varsta care faceau tot felul de observatii curioase la natura inconjuratoare… cascada mi s-a parut bogata in apa.

1In alti ani, cascada era cam pe jumatate, nu avea atata apa, erau niste muschi in partea stanga peste care se scurgea apa superb…

2Urc pe poteca mai sus de cascada, mai fac cateva poze si la fosta statie de funicular ma opresc sa aleg traseul de urcare: Jepii Mari sau Jepii Mici?

Am urcat pana aici pentru a nu merge prin toate noroaiele ce sunt intre cascada si Busteni, pe marcaj punct rosu. Deci, traseul pe Jepii Mari a inceput sa nu-mi mai placa, este prea lung, are prea multe curbe… mergi mult si urci putin in altitudine, nu ai peisaj ca vegetatia tot s-a extins in ultimii 3 ani… suplimentar, cand am coborat ultima oara, am vazut „urme” dese de ursi 🙂 Bine, ei sunt la ei acasa, pe Jepii Mari sansele sa te intalnesti cu ursi sunt mai mari decat pe Jepii Mici… si ca o observatie, in opinia mea, urmele erau de la cel putin 5 ursi, ursi care nu vin la punctele de hrana amenajate prin padure, deci ei pe acolo locuiesc… stiu eu ca asa este, nu intrebati de unde stiu, dar sunt sigur 100% 🙂 Ursii acestia nu trec pe la punctele de hrana amenajate de cei responsabili.

Fac un calcul… in timp ce ajung in Saua Urlatorilor pe Jepii Mari, pot ajunge la cabana Caraiman urcand pe Jepii Mici, in acelasi interval de timp. Asa ca am mers spre Valea Jepilor… socoteala nu s-a potrivit pana la urma, pentru ca fiind duminica si vacanta, gemea valea de turisti si am mai stat in spatele unora la traversari… dar m-am bucurat de peisaj, am mai lucrat la planul de alergare pentru Vertical Trail Race din august. Anul trecut am alergat portiunea dintre telecabina Busteni si telecabina Babele in 73 minute. Daca in acest an nu alerg mai repede cu 10 minute, ma las de sportul acesta… asadar, imi fac planul pe vreo 20-30 de bucatele, unde alerg tare si unde trebuie abordat altfel traseul… mai trebuie sa merg de vreo 3 ori, ca sa vad ce se poate face si cum. Ca eu nu sunt ca astia de performanta 🙂 ei nu vad decat inainte si fug pe oriunde… mie imi trebuie un plan, trebuie sa ma gandesc, daca o iau pe o scurtatura, oare ma oboseste sau castig timp, aici conteaza fiecare secunda, pentru ca pana la Babele se aduna in minute…

3Valea Spumoasa… izvoarele principale, acelea cu debit mare, ies chiar de sub stancile de mai sus

SAMSUNGCiuperci… nu stiu ce sunt dar nu am auzit si nici nu am vazut sa culeaga cineva asa ceva

SAMSUNG

SAMSUNGCascada Caraiman in stanga, turisti pe traseu si hornurile Caraiman in dreapta, unde este acea despicatura

SAMSUNG

8O poza de mai jos… pare ca nu mai ajungi, dar este o parere doar, fiecare pas conteaza pe aceasta vale

8bInapoi

SAMSUNGSuperbe aceste gentiene

SAMSUNGAici este aproape de iesirea din vale… este un urcus superb 🙂

SAMSUNGUltima panta spre cabana Caraiman care se afla in stanga

12De la Cascada Urlatoarea si pana in fata cabanei Caraiman… circa 2 ore, fara efort deosebit… sigur o sa scot 63 de minute de la telecabina din Busteni si pana la Babele

13Cu apa acum, chiar trebuie sa va spun… in niciun caz nu beti apa din Valea Jepilor. Bine, unii vor zice ca nu are nimic, ca dupa nu stiu cate pietre apa se filtreaza, na, fiecare cu ce stie… eu nu beau deloc apa din aceasta vale. In cadrul unui concurs lung pe munte, organizatorii au luat apa din aceasta vale, nestiind ca nu trebuie… si multi concurenti au abandonat cursa avand felurite simptome… eu cu mare chinuiala am reusit sa urc aceasta vale… nu mi-am revenit ore bune si abia am prins locul 4.

14Mie imi place sa beau apa chiar de la sursa, de unde iese izvorul, asadar, pentru a fi safe, parerea mea este urmatoarea: cum urcati pe traseul marcat cu cruce albastra o sa intalniti la un moment dat o scara din lemn montata de salvamontisti… este cam la 30 de minute de la inceperea urcusului prin padure. In stanga scarii, vin doua izvoare, unul dupa altul. Aici este singurul loc pana la cabana Babele (de unde puteti cumpara apa), unde apa este sigura. Primul izvor, daca veti cuprinde apa in mana veti vedea ca este curat. La al doilea, veti gasi deseori o cana, un pahar… dar cu putina atentie veti observa diverse vietati sau impuritati in apa. Mai bine primul…

Apoi pana sus nu mai este apa de munte ci apa cu peturi, butoaie ruginite, etc si etc. Nici macar mai sus de cabana Caraiman, unde veti intalni niste izvoare pe dreapta nu este sigura apa. Din traseul Babele-Cruce ajung aici tot felul de gunoaie aruncate de turisti… cum se vede in pozele de mai sus.

15Cabana Caraiman…

16Stana lui Vasilica… ma uit mereu de acasa cu un binoclu sa vad cand duce oile in habitatele caprelor negre, ca si-a facut un obicei, prost evident… si trebuie corectat.

17Lacul de la Piatra Arsa

18Gata, muntele s-a trezit la viata 🙂 Imi place cand sunt animale, mai este si vacanta… acum sa fie vremea buna

19Nu mai sunt 2000 de ani, ci 1999 🙂 …vedere spre Stana Regala

20Cat de mult au crescut ierburile pe aici…

22

23Si trebuia sa iasa putin si soarele, doar este unul dintre locurile mele favorite 🙂

Alegerile ne apartin…

Multumesc, mai intai… unora pentru sms-uri si telefoane. Stati linistiti, nu m-a luat ala rau… ce sa mestece, ca sunt 80% oase 😉 Se orienteaza si el dupa astia mai durdulii, care sug sangele tarii… cum naiba era???  Oricum, expresia era ca faceau ceva pe la tara asta, ii voiau raul… sau sangele poporului. In fine, ideea se intelege, se duce raul dupa astia ca si el. Nu are ce sa inteleaga de la mine.

Intr-o seara, m-a luat semi-raul 🙂 Cred ca mi-au pus multi pe oase, sau m-am bucurat prea tare ca am fost pe podium la ultramaratonul Bucegi-Leaota, ori amandoua, ori mai multe 🙂

Nu va spun ce si cum, detalii, ci ca nu au vrut aia sa-mi dea hainele… adica eu nu stiu cum este sa nu pleci cum vrei, cand vrei. Gata, ma simt bine, pe aici ti-e drumul. Numai ca regulile sunt facute sa fie respectate, unde am ajunge toti fara reguli, pai nu? In ceea ce ma priveste, eu m-am nascut sa le incalc, pe unele, care mi se par mie ca ma afecteaza. Domnu’ doctor, analize, ce atatea nebuneli… ieri dimineata eram acasa. Mai venise un vecin acum cativa ani din Campina in pijama :)) Eu am plecat cu haine, ce sa mai stau, pai dupa ei plecam cine stie cand, dar lumea asta nu se reduce doar la analize si somn prin paturi de spitale, bocete de pacienti alaturati, sirene si halate albe… este un cosmar sa ajungi la spital, cum naiba s-or obisnui unii…

Pozele sunt cu o zi inainte sa se rupa filmul… am si de azi, cand am plecat prin ploaie, ce bine a fost, m-am mai racorit si eu 😉 Cica daca sunt fragil precum un ou, de ce nu-mi iau naibii un incubator, era sa scriu indicator… da’ unde gasesc unul? Anunt, caut incubator 🙂 Chipurile este foarte safe intr-unul…

Sa fii safe acolo si sa asculti aceasta piesa fenomenala 🙂 Incubatorul cred ca trebuie sa fie aidoma decorului din videoclip.

Si poze, nici nu mai stiu cu ce sunt, imi amintesc acum… nu-nu, este sigur, nu la cap m-am lovit…. aaa, a fost mai rau?? Nu-mi amintesc! Da’ ce mai conteaza, azi m-am bucurat de o ploaie magnifica 🙂 😉 Poze maine cred… asa, fara virgula… „poze maine cred”

SAMSUNGMiroase floarea aceasta incredibil de frumos

SAMSUNG

SAMSUNG

SAMSUNG

Mi-am adus aminte, stop, putin… gasisem niste poze pe unele site-uri, cu mine, doar nu credeati altceva 🙂

aCu Lucian Al Marii

bImi asezam cip-ul pe deget, ca asa se facea… magnific!

cLa iesirea din Valea Caraimanului… Azi este Retezat Trail Race, ma atrage foarte tare acel traseu de creasta dificil, lung de aproape 30 km, poate la anul il incerc

dAici ma impuscase careva in aripa, ca planam asa pe o parte… nu cupla ceva, transmisia nu se realiza cum trebuia…

eEu aveam doua medalii, cred ca mai trebuia una, batea vantul pe acolo si era buna de echilibru 😉

Mai am poze… nu mai am… sursa, neaparat: Facebook 🙂

SAMSUNGPeisaje care imi plac… Azi pe stanca Franz Josef, stateam sub un fag si deasupra bubuia, era concert de ploaie, superb… unii fugeau spre cabana speriati… de ce sa o stergem englezeste, uneori poate fi frumos 😉 😉

SAMSUNG

SAMSUNGAsta a fost pe ziua de azi…