De Florii, la gratar, pe aici, prin preajma Bucegilor! Sa fie mereu ceva nou!

Cred eu ca pe masura ce stam sa facem aceleasi lucruri, ne blazam, ne plictisim, ne trece timpul… Zilnic, te uiti pe fereastra, acelasi peisaj. Zilnic la job cam aceeasi oameni. Zilnic, mananci din farfurie, tot zilnic stai la masa. Toata lumea merge la picnic, in drumetii, nimic nou. Asa ca, mie imi place sa fie mai mereu ceva nou, neasteptat. Eu de aceea nici nu stiu ce sa mananc, nu am un plan pentru masa viitoare. Trebuie sa-mi vina o idee, sa fie ceva care sa ma atraga, nu degeaba se spune ca ambalajul vinde produsul. Dar daca si produsul este la inaltime, atunci sunt happy :))

Si gandeam o idee, de ceva timp. Este cu acel peisaj de ieri, un peisaj care m-a captivat, de la prima vedere. Foarte faine chestiile astea la prima vedere si care mai apoi, la mai multe vederi, se dovedesc alegeri foarte bune.

Am analizat si am trecut la treaba. Urma sa aduc in acel loc familie, rude si prieteni. Nici sa mergi asa oricum, sa aprinzi un foc, sa faci gratar si sa mananci de parca vine sfarsitul lumii. Trebuia sa fie ceva asa, care sa te indemne, sa te atraga, sa te tina in poveste.

1Locul povestii de Florii. Am zis ca aici este cel mai potrivit loc pentru o iesire in natura de acest tip 😉

2Dupa o ora asa arata…, ideea transpusa.  Insa si ieri lucrasem la ea. Am cautat butucii de lemn prin padure, i-am adus aproape. Masa am luat-o pe degeaba, pentru ca niste muncitori nu aveau ce face cu ea. I-am intrebat ce le dau pe ea. Si seful de lucrare m-a intrebat unde o duc. I-am zis: „Acolo sus!”.  Adica in varful unei pante, ce era destul de lunga si inclinata. Nebuneala, asta era in mintea lor. Dar nu conta, mie imi trebuia masa. Mai tarziu am luat-o cu un prieten bun si am urcat acea panta. A durat cam 7 minute. Cand vrei, poti face orice. Cui i se pare greu, inseamna ca nu vrea, este obosit psihic. Oricum din varful acelei pante, am mai transportat-o o vreme 🙂  Si am adus-o aproape de acest loc.

Tot ieri adunasem si lemnele de foc, adusesem scanduri si tot ce trebuia sa facem un mic podet, sa prindem pentru stabilitate, banca de masa, sa nu se ude nimeni la picioare, etc.

3Astfel ca dimineata, cu vreo doua ore inainte de sosirea tuturor, l-am luat cu mine pe Andrei si am plecat inainte. Conspirand cu Matrix, care urma sa-i aduca pe toti. Toata lumea credea ca mergem pe la Gura Diham. I-am lasat sa creada asta 🙂 Inca lucram aici la detalii…

4Asa se vedea, de la inaltime

6Inca o corectie la masa, sa vedem daca se vede bine peisajul. Am mutat putin masa, diferite ajustari

Cam asa arata la o mica verificare filmata:

7Le asteptasem cu ness si frisca. Bine, initial privelistea a fost un soc pentru toti 🙂 „Ce naiba a facut asta pe aici?” :)) Acum, cum i se pare fiecaruia 🙂 Mie imi displacea ideea sa ma intind pe o patura ca orice orasean ce fuge departe de oras, canicula… Oare ce o fi fost in mintea lor, sorbind din ceasca si apa pravalindu-se pe langa ele :)) ?

8Clopotelul nu trebuia sa lipseasca 😉

9Nici Rares nu avea cum sa lipseasca. Privea el intrebator spre mami, dar tati detinea raspunsurile 🙂

10Atras de zgomotul apei

11Ai vazut?! 😉

13Aprinderea focului…, cand au vazut si amplasamentul vetrei…, na, ce mai era de spus? 🙂

14Ditamai valvataia, si apa curgea pe sub foc. Nu am pus nicio tabla, cum s-ar putea crede, cateva pietre 😉

15Evident ca si cortul facea parte din arsenalul nostru. Mai stiti cortul? Tot acela cu care am pornit prin tara, vara trecuta, pe bicicleta.

16Copiii, imediat ce l-a instalat Matrix, s-au adapostit in el. Cortul era o rezerva in caz de vreo ploaie. Dimineata erau nori de ploaie pe Bucegi. Si nu vine un nor de ploaie sau mai multi, sa ne faca asa noua o baie, si noi sa privim si sa spunem ca nu avem ce face. Daca ploua, aveam un refugiu.

17Peisaj antropizat pentru scurta vreme. Am „cosmetizat” putin natura.

18Vedere generala

19Pitoresc, nu-i asa? Sau poate mi se pare mie 🙂 Dar aici merge sa mananci ceva, este un ambient placut, mai o vorba, apa curge in fata ta si apoi pe sub picioare, fara sa te ude…

20Matrix s-a obisnuit cu ideile mele 🙂 Am facut cu randul la gratar, unele chestii le-a facut el, altele eu

21O privire, de control

23

Si cu ochii pe peisaj

24Apa curgea asa linistitor, sa tot privesti, sa asculti

25Oana pe ganduri…, oare se mai poate mira de ceva? 🙂 Apropo, pana am adus acel butuc din imagine, pana in locul respectiv a durat o vreme 🙂

26Discutii

27La mici, tot eu, ca mie asa imi plac, sa-i fac eu. Sa aiba o anumita culoare rumena, sa-l verific pe fiecare in parte, ca la pieptul de pui, iti dai seama dupa culoare cand este tocmai bun. Cu micii, am auzit atatea retete de facut pe gratar…, dar mi se pare cea mai buna metoda, aceea proprie. Specialistii in gratare, spun ca micul se desprinde singur de gratar, ca un mic trebuie intors doar de doua ori. Eu il intorc si de 10 ori, pana imi place cum arata. Il intorc pe toate partile. Prietenii nici nu se mai uita, sunt exasperati sau mirati. Trebuie facut totul bine sau foarte bine. Asa sa pui totul pe gratar nu este mare lucru, trebuie sa iti dai putin interesul. Ca in orice, de altfel… Am desfacut gratarul, sa-i vad mai bine 😉 Cei din stanga sunt mai aproape de ideal. Nici nu imi amintesc sa-mi fi spus cineva ca nu sunt ok, cele facute de mine pe gratar.

28Pe la masa, impartind prin farfurii, gustand cate unii…, berea Tuborg? Nu consum alcool, dar uneori beau o bere. Anul acesta am baut 3 beri, cu diferite ocazii. Altceva, probabil sunt 20 ani, nici must nu beau. Dar o bere Tuborg, mai merge. Aceasta mi se pare cea mai buna bere!

29Inca nu se terminase treaba, le-am pregatit etapizat, cu ajutorul lui Matrix

30Fumul, culoarea lui, arata cat de uscat este lemnul. Am avut doar fag uscat, pentru a nu scoate mult fum si pentru a face jar repede, puternic…

31Deci poate fi un titlu: Cum m-am dus eu sa afum peisajul, si sa iau si pe altii dupa mine 🙂

33Pana la urma si fumul este frumos, ca se duce spre alte locuri, nu spre noi

Aici m-a prins Matrix, dar si eu l-am prins in offsaid. E chiar fain sa stai asa si sa treaca apa pe langa tine. Mi-a venit mie o alta idee pentru data viitoare.

35Cortul, caruciorul lui Rares, tot acolo era si un sac de dormit intins, sa stam pe el. Dar nu era mai bine ca pe banca. M-a prins si soarele, sa vedem daca ustura pielea maine. Pana la urma, daca ursul doarme langa prada, eu de ce sa nu dorm langa masa :))

37Andrei

38Sa nu uitam totusi de peisajul lacustru, este ca un refren

40Vatra focului in apa. Nu l-am aprins in acel loc de teama unui incendiu. Nici pomeneala. Mi s-a parut mie ca este mai interesant, mai altfel, sa faci focul in apa si apa sa curga pe dedesubt. Apoi dupa ce am luat pietrele, a venit apa si a luat jarul 🙂

41Rares

42

43Am zis sa fac mai multe poze si sa aleg cateva mai frumoase. Dar daca sunt mai multe care par frumoase, cu atat mai bine

44Cam aceasta ar fi ultima poza, inainte de plecare. Ora este evident 15:49, o sa modific intr-o zi 🙂

45Si s-a incheiat povestea, ne-am teleportat din natura in realitate, din peisaj-acasa.  Nu a ramas nicio urma, doar amintirea, pozele

46Suntem doar „treceri”, momente, important este ce lasam in urma, de gratar suntem toti buni 😉 A fost o zi reusita, mai am eu si alte idei, asta sa fie problema :))

Anunțuri

32 răspunsuri

  1. Nici n-am apucat sa citesc textul, dar l-am vazut pe Rares 🙂 🙂 Super baiat 🙂

    Apreciază

  2. Am citit partial si textul, esti incredibil… sa faci focul in apa…. btw, de unde ai luat micii????? Eu sunt tot la salate… 😦

    Apreciază

    • De la FilSam, un magazin prin Busteni. Aratau bine ca si compozitie, apoi trebuiau cativa mici cand faci un gratar 🙂
      Nu am avut eu ce face, si m-am gandit la ceva mai interesant. Unii tin post, eu azi m-am hotarat sa nu! 🙂 Pai si cand renunti la salate? 🙂

      Apreciază

  3. Credeam ca de acolo din Sinaia, unde m-ai trimis pe mine…. 🙂 🙂 NU tin nici eu post, renunt la salate cand mai slabesc inca 10 kile, deocamdata am slabit doar 5. Dar no problem, renunt la salata da vin la voi acolo….. merita pretul 🙂 🙂 bagi un gratar ADEVARAT apoi platest cu o luna de salate… asta e… 🙂 🙂

    Apreciază

    • Nu aveam timp sa ajung acolo, imi era mai la indemana magazinul acesta 🙂 Da, este bun si locul acela, cand esti in Sinaia. Cred ca trebuie sa combini regimul alimentar cu urcusul 🙂 I-am spus unui prieten ca dupa o tura Gura Diham-Bucsoiu- Vf.Omu-Babele, slabeste circa 3 kg, cel putin. Eu zic ca este bine. Urcam asa, usor, ajungem in vreo 7-8 ore, dar asta este, exista rezultate.
      Merita intr-adevar, multe lucruri pentru un astfel de gratar. Dar niste ciuperci la gratar umplute cu cascaval si putin pui, nu cred ca necesita apoi atata timp de „refacere” 🙂 Hai, poate facem unul dupa Paste, il luam si pe Cristi 🙂 Nu stiu daca a fost ieri, el cu niste prieteni, era vorba de o iesire mai multi, eu nu am avut cum sa merg…, poate a mers si el.

      Apreciază

      • Well, Adrian, cred ca ti-am mai spus… nu pot sa urc….am ceva probleme cu inima, dar da, dupa un pic de antrenament, pot sa cobor…. 🙂 🙂 🙂 1h 40 min de la babele la busteni, cam asta e recordul meu… banuiesc ca o sa razi… deci… imi curg balele… ciuperci cu cascaval…. SA-TI FIE RUSINE 🙂 🙂 🙂 🙂 🙂

        Apreciază

        • Ziceam si eu asa :)) Pai este foarte bine daca poti sa cobori de la Babele in Busteni, in mai putin de 2 ore. Nu rad, e bine. Ciupercile se strang usor, la caldura nu prea mare, deci jarul trebuie sa fie potrivit, sa nu arda la mana…, apoi cascavalul se topeste usor in interior, devine o masa compacta, arata si bine, este si buna la gust. Lasa ca facem niste probe, cand ajungi, nu te mai gandi acum. Eu sunt de vina, ca sunt inca sub impresia zilei de azi 🙂

          Apreciază

  4. Bravo,Adrian!
    Asa trebuie facut.Iar copiii isi vor lasa,la rindul lor,imaginatia sa zburde.
    Mi-ar fi placut sa fim si noi impreuna cu voi.Ar mai fi iesit si altceva -ca nu duc nici eu lipsa de imaginatie.
    Sa va fie de bine si sa aveti inca o saptamina placuta !

    Apreciază

    • Multumesc Sandu, sigur ar fi iesit ceva si mai frumos daca erati si voi. Vezi tu, distantele astea ne impiedica intotdeauna.
      De aceea l-am si luat pe Andrei, sa se prinda ceva si de el 🙂 Multumesc pentru urari, o saptamana si voua, cat mai buna!

      Apreciază

  5. Adrian, m-ai lăsat fără cuvinte! imaginea este de povesdte , iar ideea ta a fost cu sclipire de geniu! Dacă există genii în mizică, pictură, etc… de ce nu ar fi şi genii în integrarea în natură!
    Ce pot vorbele să spună despre frumuseţea unui cântec şi ce mai pot spune vorbele în faţa unui cadrul de basm ?
    Ai doi băieţi de toată frumuseţea, numai că pe Andrei l-ai neglijat puţin în prezentarea de astăzi . Ai grijă! Copiii sunt foarte sensibili. Chiar dacă Rareş fiind mai micuţ este mai drăgălaş, este obligatoriu să-ţi împarţi timpul pentru ei în mod egal.
    Te felicit pentru ideea, pentru materializarea ei şi pentru pasiunea ta pentru natură. Incă o dată şi încă o dată! Bravo Adi!

    Apreciază

    • Saru-mana, ce sa spun, stiti, eu am asa diverse idei :)) Nu de ieri, de azi, demult. Pot face tot felul de chestii nastrusnice doar intr-o zi :)) A fost intr-adevar un cadru de poveste, totul a decurs cum trebuia, se mai uitau cei care treceau la noi, dar ce sa facem, fiind o lume cam libera, mai facem si din acestea 🙂
      Multumesc, copiii se au bine intre ei, nu conteaza ca postez cateva poze doar cu unul din ei. Fiecare trebuie invatat sa-l ajute pe celalalt neconditionat si acest lucru este cel mai important :). Nici nu ma gandesc o secunda, ca am pus poze mai multe cu unul si mai putine cu celalalt. Cand era doar Andrei aparea doar el, acum fiind si Rares, pare el in centrul atentiei. De fapt, il ajutam toti sa creasca :), si familie, si prieteni de orice fel.
      Nici nu stiu ce sa mai zic, cu atatea aprecieri, cuvinte frumoase, venite de la dv. A fost bine totul, ma bucur ca v-a placut si dv, fie si imaginile, eram chiar interesat sa vad ce reactii au prietenii/cunoscutii 🙂 Pana acum nu a zis nimeni ceva negativ, deci a fost o idee buna!

      Apreciază

  6. GENIAL, Adrian!!! Bine, mă așteptam la tine să fii „altfel” acționând în consecință:)))
    Aproape că vă invidiez pentru cum ați petrecut și pentru locurile acelea:)
    Na, fă și tu asta Andreotti, de poți, în București 🙂

    Apreciază

    • Prin Bucegi, Adrian este la el acasa. Cine sa-l amendeze pentru aprinderea focului? Nici o lege nu prevede sa nu aprinzi focul in apa. A scris ca treceau turisti, inseamna ca este in apropiere de o ruta turistica.

      Apreciază

    • Sa fie ceva inedit 🙂 sa nu fie la fel mereu, ca apoi obosim in banal. Am vazut azi o poza cu un director, afumandu-se la un gratar prin spatele casei, undeva intre zidul casei lui si casa vecina. A facut si el un gratar pe cativa metri patrati. Aiurea! 🙂 Stai tupilat prin spatele casei, cand poti sa te duci undeva, gasesti un loc…
      Trebuie sa fim mereu altfel, ca asa este bine, sanatos :)…, asta apropo de mici :))

      Prin Bucuresti??? Cred ca se pot gandi si aplica unele lucruri :)) Trebuie gandita problema!
      Aprindem doua focuri in doua locuri aflate la o oarecare distanta. Iti dai seama ca este interzis prin Bucuresti. Dar ca sa nu existe niciun pericol de extindere, trebuie facute pe pamant gol, piatra, sa para/sa fie o actiune neinsemnata. La un foc lasi un cunoscut, un prieten. Si-l inveti sa stea pe o banca in apropiere. Apoi sa-i sune pe cei abilitati ca a lasat cineva un foc aprins si ca el trecea pe acolo. Pana vin ei, trebuie instruit sa mai sune de vreo cateva ori :)) Sa vezi de ce!
      Oricum se vor gasi cetateni sa reclame imediat ca aprinzi un foc, dar fiind in aceeasi zona, se vor duce unde este martorul 🙂 Il vor stinge sau se va stinge focul de la sine si gata, vor pleca. Daca mai suna cineva ei vor spune ca si-au facut datoria. Cine sa banuiasca existenta unui al doilea foc tot in aceeasi zona? 🙂 Asa ca se poate face gratarul mai departe. Pana se lamuresc lucrurile gratarul este facut :)) Glumesc, iti dai seama! Probabil ar tine si in realitate! :))

      Apreciază

  7. Frumoasă poveste de Florii… Şi câtă mobilizare, impresionant!
    Noroc şi cu vremea, că a fost însorită şi caldă.
    Peisajul este superb, iar încadrarea poveştii în mijlocul lui este fără cuvinte !
    Îmi place mult focul făcut pe apă; imaginea cu lemnele în flăcări parcă ar fi o reprezentare a celor patru elemente primare care stau la baza a tot ceea ce există pe Terra : Foc, Apă, Aer şi Pământ.
    Şi câtă grijă pentru detalii, floricele pe masă, şerveţele colorate, pahare cu şerveţele în ele, ceşcuţe cu farfuriuţe şi linguriţe, crengi de brad la picioare…
    Dar chestia cu clopoţelul m-a dat gata, cu toate că nu ştiu care a fost exact rolul lui în poveste, pot fi atâtea variante…
    Fotografiile sunt foarte frumoase, îmi plac în mod special mai multe, cea cu Andrei stând pe piatră şi privind gânditor apa, cele cu copiii în cort, cea cu focul arzând în vâlvătăi, cea cu Rareş cu şepcuţa portocalie…
    Frumos… felicitări !

    Apreciază

    • Multumesc, mereu este loc si de mai bine 🙂 Ma bucur ca ti-a placut, deci sunt cateva persoane care considera ideea buna. Uneori detaliile fac totul, s-au potrivit destule lucruri, peisajul, vremea, pana si Matrix descoperea unele lucruri pe rand 🙂 Cu clopotelul :)) lasa ca iti spun altadata. Avea si el un rost acolo 🙂 Este adevarat ca nu vezi mereu un foc pe apa, dar se mai intampla. Totul a fost frumos pana la urma si va mai fi. Multumesc inca o data! 🙂

      Apreciază

  8. Ce frumusel s-a facut Rares! Si cel mare, e un adevarat baiat de munte, iti calca pe urme. 🙂
    Mie imi place sa fac zi de zi aceleasi lucruri, ba chiar sa mananc aceeasi mancare. Rareori surprizele ma surprind placut, prefer sa stiu inainte ce va urma, macar pe termen scurt :).

    Apreciază

  9. Foate tare ideea !!! Felicitari si pentru poza de la urma 😉

    Apreciază

  10. Fantastica imagine!
    Unde exact e cascada aia? Pare sa fie pe raul Peles, dar poate ma insel…
    Pana la urma ce fac eu acum se numeste masochism, sa privesc de departe (tocmai din Toronto, Canada ) frumusetea naturii din Bucegi…

    Apreciază

  11. Pozele caderii de apa din postarile trecute trebuiau sa ne pregateasca,sa previna socul!Oricum totul a fost surprinzator,mai ales vatra de foc…Reusita100%, marca Adi!

    Apreciază

  12. Mda…o iesire minunata. Ce mare si frumusel e Rares. Sa va traiasca.
    Ha , ha… focul acolo in apa e „cireasa de pe tort”

    Apreciază

  13. Totul arata excelent – si idea este superba. Dar mai presus de toate – Andrei si Rares! Cristos A Inviat! Paste luminos!

    Apreciază

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: