1 martie calator vine cu un martisor :)

1 martie, primavara, ghiocei…vis probabil, ma uit pe fereastra si imi spun ca este un cosmar siberian 🙂

Calendarul arata insa ca maine ar fi prima zi de martie…mai sunt doua ore.

Martisoare nu am cum sa daruiesc tuturor vizitatoarelor acestui blog, nici nu postez vreo felicitare cu snurulete, chipurile ca gestul conteaza…eu le fac in stil propriu, dupa cum se aseaza ideile prin mintea mea 🙂 cum cred eu ca ar conta 😉

Cu aceasta zi incepe o luna in care ar trebui sa fim mai atenti la cele care ne fac viata mai frumoasa…de parca totul se reduce doar la o luna, dar stiti ca asa se zice…aiurea si stereotipurile acestea 🙂

Pentru reprezentantele sexului frumos care intra pe blogul buceginatura2000 nu le ofer alt martisor decat acesta: „Sa fiti iubite si respectate” snuruletele alb-rosii le puneti dv 🙂 Pentru voi:

Si in lumea florilor exista iubire…o dragoste surprinsa prin Parcul Natural Bucegi. I-am mangaiat…pe fiecare in parte…o brandusa si un ghiocel

Sa fiti iubite asa cum un fluturas iubeste o floare

Sa fiti inconjurate numai de iubire…pura, alba…

Sa simtiti ca zburati, ca sunteti atingeri pufoase de nori

Apoi va invit pe „Altarul Zeilor” la peste 2000 m altitudine…sa va strigati nespusurile…va asigur ca ecoul muntelui le va duce mai departe…si se vor intoarce candva, dupa asteptari…pentru a aduce primavara….o primavara a tuturor sufletelor.

Zile frumoase!

Anunțuri

Personale…tot de Bucegi legate

In postul acesta voi scrie iar destule cuvinte…chiar daca mai trebuie sa lasam si pozele sa vorbeasca 🙂

Una dintre zecile de tablite de la Sinaia…considerate replici dupa originale din aur, altii le denumesc „falsurile lui Hasdeu”.  Sa fie cineva atat de nebun incat sa scorneasca o asemenea poveste imi este peste putinta a crede…daca erau din aur sigur scrierea de pe ele facea obiect de interes, dar asa, plumbul ce valoare sa aiba? Pare un fel de cronica…

Am plictisit destul :)) cu staretia manastirii Pestera, cu tunelul de la Sinaia, cu celalalt tunel din munte forat de unde am pus poze (nu cel din Cheile Tatarului), cu ideea ca Sfinxul este posibil sa nu fi existat altfel aparea in carti si documente de sute de ani si nu de vreo 80-90 de ani, sa nu uitam ca regina Elisabeta si alti oameni de munte de la inceputul secolului trecut nu au scris un cuvant despre acest chip sapat in stanca, apoi au mai fost izvoarele de „apa vie”, un posibil fier dacic, morminte, ruine si vestigii, pesteri, chipurile sapate in stanci mai putin stiute, inscriptii…acum sa mai postez si ceva mai obisnuit.

Mai bine de 30 de copaci au cruci pe ei…si mici movilite la baza lor, probabil „doarme” vreun pluton de soldati, sapam eu fara doar si poate dupa vreo arma, dar zona este cam denivelata…de la vreun bombardament…si deocamdata nu am gasit nici timp si nici chef de tumbe prin aer…mai spre batranete asa, cand nu mai ai ce pierde 😉

Sa folosim termenul „colmatat” dar am sapat eu repede si am decolmatat…intrarea aceasta medievala

Intr-o zi prin Bucegi, departe de Busteni, am intalnit un platou inierbat, de circa 40 mp, ce domina o vale. Din locul in care ma aflam vedeam corbi intrand in acea vale si iesind dupa acel platou…nu stiu ce mi-a venit si i-am zis celui cu care eram ca decorul aminteste de un film, iar platoul pare un „altar al zeilor”. Si asa i-a ramas numele 🙂 Cu poza m-am dus la un calugar din Valea Ialomitei, omul si-a facut cruce apoi, in fine, aici in imaginea de mai sus, ar fi fost…ar fi fost, intai sa vad eu ca exista un rationament logic, apoi mai vorbim…altminteri, decorul este de poveste sau film 🙂 Altarul este undeva prin varfurile acelea…

Ar putea fi just another lake in paradise…daca nu ar fi necunoscut, nu apare pe nicaieri o poza cu el…in realitate este mult mai frumos. Stiu ca pentru unii ma da afara din casa modestia, dar la unele lucruri, putine acolo, sunt prea bun ca sa fiu modest 😉 …că la altele, mult mai multe sunt altfel, este alta poveste, dar adevarata, oricand recunoscuta.

Apropo de lacuri din Bucegi…acum vreo doi ani, am prins o specie ciudata intr-un astfel de „băltoc” 🙂 . Nu a stiut nimeni ce iaşte 🙂 Nici cei de la Administratia Parcului, nici profesori, un cunoscut biolog s-a aratat uimit si a declarat pentru o televiziune locala ca este o specie derivata de trilobit…in urma cu vreo 4-5 ani, intr-o zi de noiembrie, cand era destul de frig, am vazut ca misca ceva pe sub gheata unui mic lac…a doua zi eram la sapat sa-i prind :)). Rezultatul a fost sub asteptari…dar abia in primavara m-am luminat mai bine 🙂 Oricum, nu stie nimeni ce sunt…aaa, sunt si foarte urati. Au corp de peşte si inoata doar cu ajutorul unor peri din jurul capului, au doua antene orientate in sus si alte doua in jos, nu vad foarte bine…ceva primitiv, bine ca mai exista filmarea 🙂 …nu stie nimeni se pare ce ar fi :)) nici nu mai conteaza acum :))

Flori pozate prin Bucegi si „amestecate”…asa din dorinta de a ne aminti de vremuri mai calde 🙂

Ar mai fi si altele…sa amintesc doar un loc cu melci. Deci poate ati vazut pe pietre amprente de vietuitoare ce au trait de nu stiu cati „n” ani. Dar sa tii in mana un bulgare de pamant, scos de la vreo 5 metri adancime si sa fie plin cu cochilii…palpabile? De acum milioane de ani? Eu zic ca este fain 🙂 …am si denumirea lor scrisa undeva, trimisa de cei de la Muzeul Antipa…altii vroiau sa le spun unde este….pentru a declara zona rezervatie :)) Va dati seama ca nici eu nu m-am nascut ieri sau azi si nu cred povestioare din acestea…la batranete prieteni, daca o fi sa fie, de nu, asta e 😉

Si link-ul catre acei melci:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2011/05/12/sarcofagele-din-pamant-cochilii-de-melci/

Intre a vrea si a se realiza

In aceasta dimineata nu am mai plecat eu primul de acasa 🙂 Cel mic, desi foarte mic, parca simtise ca-i pleaca mami si era agitat. Dadea din picioruse si plangea…sa vezi cand s-o face mai mare si s-o prinde de-a binelea :))

Rares este foarte atasat de parinti, cand i vorbesc se linisteste imediat…facea el lucruri surprinzatoare inca din burtica mamei…am fost plecat cateva zile la Maratonul de 90 de km de pe Bucegi si el nu a miscat deloc in burtica, atatea zile. Cum am ajuns acasa a inceput sa se miste burtica :)) Acum, cine il vede se topeste dupa el…este tot un du-te vino pe la mine 🙂

Asa ca a urmat, schimbare, baita, lapte si leganat in brate…a trecut o ora pe negandite, apoi s-a intors sotia si am plecat…numai ca nu am si ajuns :)) …spre Varful Omu, pentru ca nu functiona telecabina din cauza vantului. Nu mergeam singur…echipati cu tot ce este necesar…excursia insa s-a amanat :))

Sambata seara cineva mi-a dat o idee…sa scriu ceva, mai complex despre parintele Ioanichie, poate, ar fi bine sa postez si lucruri putin stiute, vedem… Aveam 15 ani cand parintele se apucase de schit, in fiecare an mai facea cate ceva…stiam si unde statea in rugaciune, de un loc unde isi facuse o bancuta si o masa…si citea in liniste…uneori mai vorbeam de ceea ce el numea „Poteca ursului”. Cum ar fi sa apara randuri mari scrise de un om mic fara aprobarea Bisericii? Cum sa fie publicat ceva in care scrie ca nu au vrut sa-l primeasca pe parinte la o manastire? Si altele…

Una peste altele, ca si eu am zapacit pe multi cu postarea ba de mistere, ba de inscriptii, ba de  informatii putin cunoscute de pana si cei mai buni prieteni sunt surprinsi, ei crezand ca ma stiu si cunosc cam ce ma intereseaza :)) o sa vin cu altceva. Ca sa lamuresc treaba…in mintea mea Bucegii sunt ca o tabla de sah, iar fiecare patrat are la randul sau o alta tabla, s.a.m.d. dar ca sa nu zapacesc si pentru ca tot vorbim de table sa va relatez mai jos ceva:

„Staretul Macarie Bogus mai intai a tacut lung, ascultand, apoi a deschis porti grele, dincolo de care se afla tezaurul inestimabil al manastirii, dormind intre zidurile desenate in carbune de Regina Maria. Dintr-o cutie pe care o tinea cu ambele maini, staretul a scos doua placi de plumb, acoperite cu aceeasi scriere misterioasa, cu aceleasi reprezentari. De unde, de cand sunt aceste obiecte in posesia Manastirii „Sinaia”? O mie de intrebari au ricosat pe langa parintele staret, fara ca acesta sa poata raspunde la vreuna dintre ele.”

„”Stiti”, mi-a spus staretul, „ani de zile au fost uitate. De fapt nimeni nu stie de unde au aparut, dar se spune ca au aparut mai intai aici, la Sinaia. Exista oameni care le-au vazut, care le-au tinut in maini. Poate ca legenda gasirii lor la Peles, asa cum se vorbeste, este adevarata, poate ca au fost cu adevarat niste originale din aur…”

Eu rad putin, doar putin, pentru ca toti aceia care s-au apropiat de acest subiect s-au impotmolit, sau daca s-a apropiat cineva putin l-a crezut lumea nebun. Dar cea mai mare parte a cercetatorilor indiferent cate doctorate au, pornesc din puncte gresite…nu are nimeni nicio sansa sa gaseasca ceva prin Bucegi daca nu locuieste aici…apoi mai este o problema: pentru ce cauti, ce cauti, ce vei face daca, dupa…

Staretul nu stie ca legenda in acest caz nu se aplica…o sa fac o cerere catre dansul sa vad si sa pozez replicile din plumb detinute de manastire, ca sa le postez aici :). Bineinteles ca omul nu o sa vrea mai ales cand i voi spune ca au mintit in niste chestii…cum ar fi cu aceea comoara pierduta a manastirii. Eu le pot demonstra ca undeva este o minciuna…

Totusi, interesant sau nu, „neste oameni” au cerut recent o fisa de inventar dintr-un depozit insistand pe tablite, nu ale staretului…mai sunt si alte locuri 😉 Va spun eu, subiectul nu este uitat, dati o cautare pe net dupa „tablitele de la sinaia” si veti vedea…numai ca eu orice as gasi ar fi ale statului, altii s-ar multumi sa le fure. Mie nici prin gand nu-mi trece sa fac altceva cu ele decat poze :)))

Este o pasiune si un interes personal de a face lumina pe niste subiecte, nu doar tablitele. Reusesc bine, nu reusesc imi umplu timpul, ma distrez…le iau cum vin 😉

Asa, in Bucegi, pe cei 300 kmp cat are parcul, sunt vreo 25 de asa-zis legende care numai legende nu sunt…plus alte zeci care nu au deocamdata fire de legatura cu concretul. In afara de falsurile existente in carti…

O parte am mai publicat pe aici, sa va mai amintesc unul:

https://buceginatura2000.wordpress.com/2011/01/21/staretia-manastirii-pestera-ialomitei-este-ridicata-pe-un-mormant/

Pentru aceia care spun ca din cateva iesiri prin Bucegi cunosti tot ce au acesti munti trebuie sa sublinez ca de peste 20 de ani umblu pe ei si nu pot zice ca-i cunosc nici acum :))

„Stim doar ca atunci cand se va deschide Kogaionul , vor fi gasite acolo vase rotunde si 12 tablite din lut pe care sunt scrise Cuvine Sacre , cuvinte folosite la luminarea/vindecarea fiintei.” – spun si cred unii 🙂 sa vedem insa dincolo de vorbe, fara patos si elan copilaresc 🙂

Cota 2000 si vantul…si jandarmii montani si ISU Prahova

Vantul asta e inamic mare :))) daca sufla tare atunci…stati putin sa citez pe cineva „daca sufla cu peste 15m/s  le baga pe toate in zero-cinci” . Adica este de rau cu instalatiile pentru ca nu mai pot functiona :))

Prin Sinaia deja era raspandit zvonul ca  doar unele instalatii de transport pe cablu sunt deschise…cand colo functionau toate…oameni nebuni sau fara chef de munca.

Cateva imagini de astazi cat si un articol din Adevarul despre parintele Ioanichie:

http://www.adevarul.ro/locale/ploiesti/parintele_ioanichie_somcuteanu-schitul_sfanta_ana_sinaia-ultimul_pustnic_al_bucegilor-inmormantare_parintele_ioanichie_0_653334855.html

Telecabina aproape de statia de la Cota 2000

Si un om de munte pe schiuri de tura, urca de la Cota 1400 la Cota 2000…l-am vazut din telecabina iar ceva mai tarziu l-am intrebat de vorba…era strain 😉

Un concurs la Cota 2000, parapante, schiuri, manuiri :)) si un vant nu foarte de speriat cum au zis unii dar rece…

Cota 2000

Si îi vad pe jandarmii montani…imi zic eu sa le fac o poza ca sunt la datorie…numai ca ei nu prea vroiau, cred ca erau mai noi 🙂

Si s-au intors repede :)) Daca si cand este de bine va feriti :)) Bine, acum saracii nici ei nu mai stiu cum sa o dea cu mine 🙂

Vin eu prin invaluire…si tot degeaba, jandarmii nu se dadura surprinsi 🙂

Nici ultima incercare nu a fost prea reusita…poate unul dintre ei era accidentat. Unii mai stau de vorba cu mine, altii nu 🙂 Ideea de data asta era de a arata ca au stat cu orele in vant rece, la temperaturi negative…

Or fi vazut ca am scris de rau de colo-Nelu’ de la ISU…pai si lu’ colonelu’ acesta nu trebuia sa-i spuna cineva ca se cam umfla inutil in pene si nu are cu ce? Bai baiatule… 😉 oi fi dumneata sefu’ judetean al ISU dar esti slabut tare, acolo la limitele amatorismului.

Ultima oara a avut niste oameni pe aici pe munte sa declanseze o avalansa…si aceia au plantat trotil dupa care au fugit de le scaparau calcaiele, îi puteau spune atunci iepurelui „lenesule!”. Au aruncat zapada in aer si din aer a cazut in acelasi loc…nici urma de avalansa. Asta nu v-am spus-o, de mai jos.

Ia uitati-va ce au declarat:

“Am confecţionat 3 încărcături de exploziv şi le-am pus pe zonele care păreau cele mai afectate. În urma detonării nu s-a produs nici un fel de avalanşă” a explicat lt. Col. Ovidiu Henchiu – Brigada Specială de Intervenție ISU Prahova

Doamneee, este de plans cand citesti asa ceva. Bietii oameni au fost trimisi sa faca un lucru pe care nu-l intelegeau. Cine pe cine afecta?? Domne, pai zapada asta asa se asterne ea de milioane de ani, natural, despre ce mama naibii afectare poate fi vorba…si daca un lucru este afectat cum naiba sa-l repari folosind explozibil? Cu ce or fi gresit bietii de ei de au fost trimisi sa infrunte „inamicul” cu „pieptul” gol?

Stiti ce s-a intamplat? I-au zis lent-colonelului „specialul” ca zapada pune in pericol vieti omenesti. Si bietul om o fi inteles ca inamicul s-a mascat cu zapada si s-a infiltrat printre ai nostri. Din pacate el a luptat eroic dar rezultatul nu s-a produs, inamicul a fost mai perfid,  nu a actionat barbateste :)))

Dar sa vedeti si ce masuri de siguranta au fost impuse :))) Ia cititi:

„Pentru siguranţa turiştilor, pe întreaga perioadă de desfăşurare a acestei acţiuni, suprafetele de schi ce leaga cota 2000 de cota 1400 au fost închise, zona fiind securizata de catre jandarmii montani si lucratorii ai parcului natural Bucegi.”

Au inchis tot versantul estic al muntelui Furnica de frica sa nu pateasca cineva ceva, daca i speria cineva mai tare inchideau astia si Sinaia…cand colo „specialistii” umblau cu trei lulele-doua surcele sa faca poc. Ce sa se intample?…faze comice 🙂 Ma, doar erau specialisti, la ce sa ne asteptam?!

Dupa care pe aceeasi linie circul a continuat:

„Exploziile nu au reușit să urnescă cantitatea mare de zăpadă. Deocamdata salvamontistii spun ca nu exista pericolul declansarii unor avalanse pentru ca omatul este stabil asta cel putin pana la incalzirea vremii”

Ei au avut si putin trotil si frica in oase. Nu au pus trotilul pe cornise ci undeva prea departe :)) Vazand ca rezultatul intarzie sa apara s-a ajuns la concluzia ca nu este niciun pericol…si atunci de ce s-au mai dus? Sa piarda vremea? Propun sa fie decorati! Au facut un gest fara pereche, inegalabil…

Acum si eu sunt rau…oamenii daca stau in Ploiesti si locurile pe acolo sunt cam netede or fi crezut ca zapada trebuie asa scurmata sa nu se taseze prea tare :))

Articolul complet, ca sa nu creada cineva ca nu este adevarat, poate fi citit pe:

http://www.max-media.ro/nationale/prea-multa-zapada-la-sinaia.-au-incercat-in-zadar-sa-provoace-avalanse-controlate-la-cota-2000.html

Si maine este luni, asa ca sa-i binedispunem pe specialistii de la ISU Prahova, daca alt rost nu au, macar sa le cantam in struna. Sa le fie zilele distractii…iara noi, oamenii locurilor, i asteptam la episodul trei, sa radem cu ei. Prima oara a fost episodul cu incendiul din Bucsoiu, ei au plecat abia a doua zi sa-l stinga si cand au ajuns s-au suit pe un varf si au privit…pe motiv ca „noi nu vrem sa murim pe pantele alea”. Episodul doi a fost cu avalansa de mai sus…cum umblau ei sa repare zonele afectate cu traista de explozibil :)))

Nu am eu prea multi ani sau prea multa minte dar cand i vad pe oamenii acestia imi vine sa le urez…distractie baieti, asta trebuie sa va iasa :)) si la cat mai putine actiuni in folosul…cui oare? 😉

Un mic puzzle…made in Bucegi

M-am gandit eu sa va provoc imaginatia 🙂 …nu doar a voastra ci si a mea 🙂

Nu vreau sa scriu despre vantul extrem de puternic de pe Bucegi, de astazi, nici sa postez  niste poze…turistice.

Sa fie ceva simplu, scurt si pe atat de complicat 🙂

Trebuie sa fii un pic nebun sa pleci din Bucegi dupa ce ai vazut cum se traieste pe ei…sunt multe lucruri interesante.

Va amintiti de Pestera Bogdan? Multi ani a fost considerata prabusita, figurand intamplarea aceasta in materialele de promovare turistica a zonei…pana intr-o zi 🙂 Cand printr-o zona salbatica presarata de o „jungla” de arbori prabusita am ajuns la ea si am constatat ca nu pestera se prabusise ci o multime de copaci blocau accesul. In vreo doua saptamani dupa ce am convins si pe altii „a aparut” iar pestera.

Azi va prezint un loc unde nu a mai calcat un om de multi ani, chiar multi. De unde stiu? Pentru ca nu si-ar fi facut salas acolo un animal…care de altfel a si murit acoperit,  de stanci cazute din tavan…al unei alte pesteri evident. Nu exista poteca sau gunoaie, urme umane 🙂

O pestera care nu a aparut niciodata undeva scrisa, nu are denumire oficiala…si nici nu va avea. Poate i voi da una, candva. Am gasit anul trecut in Bucegi cateva astfel de cavitati….”parca le simt unde sunt” :)) Asa zic doi prieteni exasperati 🙂

Si aceasta pestera de care va spun a fost odata un loc unde cineva, nu se stie cine, a stat departe de oameni. Pestera este in zona Sinaia, Abruptul Prahovean, destul de departe de orice punct, denumire sau reper turistic.  Potrivit unei legi, habar nu am care, astfel de lucruri trebuie aduse la cunostinta autoritatilor, cand gasesti cate o pestera…dar si asta este o chestia asa mai relativa, ma autorizez eu de unul singur. Si apoi eu de multe ori prind greu si uit repede…locuri, lucruri.

Abia astept sa se duca zapada de pe Bucegi…am cateva sute de ipoteze de verificat si anul acesta :))

De exemplu, este un munte cu aspect de con si care este inconjurat de jnepeni, pe multe sute de metri. Varful este liber, neacoperit, neted si lat la aprecierea mea de vreo 50 mp. Pana la el ar trebui sa urci de la baza cam o ora prin jnepeni, fara poteca. Clar ca nu se va duce nimeni pana pe varf pentru ca lipseste ratiunea…mie mi se pare interesant, provocator sa ajung acolo, am motivele mele :))) Dintre prietenii cu care am vorbit si care au vazut acel munte niciunul nu a zis „sigur, mergem!” 🙂 . Fiecare a zis „bine dar de ce acolo?”. Stiti de ce acolo, asa in principal? Tocmai pentru ca lipseste ratiunea 😉

Bun, sa revin la subiect si la voi:

Pestera 🙂 trebuia sa postez imaginea…ca poate gandesc unii ca m-am bagat pe sub vreun bolovan si cand am vazut intuneric am zis: „Gata, o pestera!” :))) Poza inlatura orice dubiu…al meu, al altora…sunt intr-o pestera, nu foarte mare, dar are ceva…si nu poate fi explorata mai departe de 20 metri intrucat sunt bolovani uriasi ce stau sa cada peste temerar…si daca am vazut exemplul cu acel animal nu trebuie insistat 🙂 Prudenta vine invatand din exemple!

Iar pe voi am sa va rog sa incercati sa descifrati aceasta inscriptie, de mai jos. Mai clara nu am reusit sa o fac…lumina este artificiala, nu naturala.

Cineva a scris aici ceva…observati ca incepe cu anul 1800…a treia cifra pare a fi un 8 sau un 3. A patra nu se vede, nu ar fi prea importanta. Urmeaza cuvinte unele sub altele. Inscriptia este delimitata de linii orizontale. Una este sub anul 1800 si alta la final. Banuiesc ca sunt circa 5 cuvinte. Am gasit doar un cuvant…si calitatea imaginii este slaba si inscriptia aproape stearsa. Mie mi se pare ca sunt 4 randuri de cuvinte, de la anul 1800 in jos. Al treilea este cuvantul „SCAPAREA” din deductiile mele :)) si este incadrat de litere grecesti, regasite si la Schitul Sf. Ana…ultimul cuvant poate fi „Mea”.

Un text religios al unui pustnic. Odinioara astfel de inscriptii mai erau intr-un loc din zona Sinaia unde astazi sunt deschise trasee de alpinism si fac unii gratare…din ce am vazut in ilustratii mai vechi. Asadar, va invit sa faceti un exercitiu :)) Ce poate fi scris in celelalte trei randuri si ce cifra ar fi a treia din anul 1800? Poate aflam…

Zeci de astfel de povesti le am stranse de prin toate colturile Parcului Natural Bucegi…mereu mai gasesc cate una, mereu cate una are alta trimitere :)))

Parintele Ioanichie Somcutean pasind spre Portile Raiului…ultimul drum omenesc, primul inceput ceresc

La postul scris in 20 februarie ne-am intalnit multi…si credinciosi laici si preoti si calugari…chiar si atei. Cu putina lepadare de sine, de mandrie si orgolii, am trecut unii peste vorbele altora reusind sa nu intinam acel moment.

Unii au fost la inmormantarea parintelui Ioanichie la manastirea Sfanta Maria din localitatea Rus, altii la slujba de pomenire de la biserica Sf. Ilie din Sinaia…de asemenea, parintele a fost purtat cu gandul pe ultimul drum de mult mai multe persoane.

Fiecare ni-l vom aminti dupa urmele pe care am vrut sa ni le lasam in suflet…mai adanci sau mai putin adanci, depinde daca au trecut sau au ramas cuvintele sale in noi. In comentariile scrise, acele oglinzi ale sufletelor noastre, am avut onoarea sa-i citim pe aceia care au fost aproape de parintele, multe alte mesaje au ramas in casuta de mail, autorii nedorind publicarea lor…pe altele le-am sters eu.

O persoana, nu stiu cine este, poate ne cunoastem sau nu, a dorit sa postez o imagine cu parintele Ioanichie…o ultima imagine a sa, pana la Reintalnire.

Imi cer scuze dar nu am dorit sa postez o poza care sa fie copiata repede…sa va spun si de ce. Mai intai persoana cu pseudonimul „AMOS” mi-a trimis poze avand incredere, in al doilea rand poza facuta de mine parintelui si postata in ziua decesului acestuia a ajuns prin toate locurile posibile. Problema nu consta in faptul ca ajunge la persoane care l-au iubit, la cate unii le-am trimis-o eu la rezolutie normala. Am vazut acea imagine postata pe un site unde ar fi trebuit sa fie ultimul loc in care sa apara. Un tabloid…care scrie despre alte aspecte ale societatii, mai putin morale.

Peste scrisul meu cu „arhiva buceginatura2000” au trecut urias si pe diagonala numele tabloidului…astfel am avut motiv sa le cer indepartarea pozei cu parintele. Nu avea ce cauta acolo un asemenea om. Jurnalistii au sters poza…si le multumesc! L-au lasat doar pe un politician despre care se spune ca venea des la parintele. Asa o fi fost…multi mergeau la schit destul de des, mai des ca mine, ca altii, sa se roage de sanatate, de bine…doar pentru ei!

Sa va prezint si o alta situatie: aceeasi poza cu parintele stand pe un scaun si citind in fata schitului am gasit-o de putin timp, de cateva ore pe site-ul Patriarhiei, basilica.ro,  ilustrand mesajul Patriarhului. Bineinteles au sters sursa, locul de provenienta al imaginii…nu ca ar conta vreun pic cand vorbim de parinte.

Dar asa, nu avea Patriarhia nicio poza cu parintele Ioanichie? Incredibil de cata pretuire s-a bucurat! Si au continuat pe aceeasi linie…noi conducem oile, noi putem face, noi luam, ni se cuvine…daca imi spuneau le trimiteam mai multe, fara vreo pretentie! Se vor supara…posibil!

Pana una alta, sa trecem peste aceste slabiciuni omenesti ce ne domina si sa ne amintim cu drag de Parintele Ioanichie Somcutean, ctitorul schitului Sf. Ana. Mai sunt si altii denumiti ctitori ai acelui locas, gresit insa…unii dintre noi, care strabatem cei 300 kmp ai Bucegilor de mici copii si de cateva ori pe saptamana, stim adevarul. Schitul exista…ei doar l-au restaurat in sensul ca l-au inaltat, extins, adaugat alte constructii.

Cam asa au stat lucrurile! Si inainte de a rosti Doamne-Ajuta mi se pare mai prioritar sa-i multumim lui Dumnezeu pentru fiecare clipa a vietii noastre!

Despre parinte, vom mai vorbi…cu voia LUI!

Cursuri de pregatire la Centrul Montan al Jandarmeriei din Sinaia

BULETIN  INFORMATIV nr.2

Cursuri de pregătire pentru instructori de schi

la Centrul Montan al Jandarmeriei Române din Sinaia

În luna februarie a acestui an, la Centrul Montan Sinaia se desfăşoară primul Curs de pregătire a instructorilor de schi, la care participă patru ofiţeri din cadrul Jandarmeriei Turce şi jandarmii de la secţiile şi posturile montane ale Jandarmeriei Române. Pentru acest curs, obiectivul general este de a forma deprinderile de formator în specialitatea schi alpin. Totodată, instructorii montani ai Centrului Jandarmeriei Române din Sinaia, pregătesc cursanţii în metodica organizării şi desfăşurării şedinţelor de învăţare şi antrenament la schi alpin; formarea capacităţii metodico-organizatorice şi pedagogice de predare a schiului la diferite stadii de nivel tehnic; însuşirea şi aplicarea cunoştinţelor referitoare la regulile şi măsurile de siguranţă pentru prevenirea, evitarea şi reducerea riscurilor accidentelor specifice schiului, precum şi modelarea profilului instructorului de schi.

Deschiderea cursurilor

Tot în aceeaşi perioadă se desfăşoară şi Cursul de specialitate în schi şi alpinism – nivelul 2 – etapa de iarnă la care participă jandarmii de la secţiile şi posturile montane ale Jandarmeriei Române.

În cadrul şedinţelor de schi se formează priceperi şi deprinderi necesare executării procedeelor tehnice de alunecare şi deplasare pe schiuri în orice condiţii de teren, pe distanţe mari, la temperaturi scăzute, cu sau fără materialele din dotare.

Pregătirea jandarmului montan în schiul alpin se face în cadrul cursurilor de iniţiere şi dezvoltare pe nivele de pregătire.

Cursul de dezvoltare urmăreşte consolidarea competenţelor profesionale necesare îndeplinirii atribuţiilor funcţionale, perfecţionarea cunoştinţelor teoretice şi a deprinderilor practice necesare executării corecte, cu efort redus şi în condiţii de siguranţă deplină a procedeelor tehnice specifice schiului alpin şi de tură.

La partia Sorica din Azuga

Obiectivele didactice ale cursului sunt:

a)    Consolidarea deprinderilor referitoare la folosirea materialelor specifice, asigurare, autoasigurare şi cooperare în echipă;

b)    Fixarea noţiunilor teoretice şi practice utilizate la instrucţia de schi alpină;

c)     Dezvoltarea prin deplasări în teren muntos a rezistenţei fizice şi calităţilor motrice de a urca, coborî şi traversa versanţi muntoşi, pe trasee cu grade de dificultate mici şi medii, folosind materiale specifice schiului alpin şi de tură;

d)    Consolidarea şi aplicarea cunoştinţelor, referitoare la regulile şi măsurile de siguranţă pentru prevenirea, evitarea şi reducerea riscurilor accidentelor specifice mediului montan pe timp de iarnă;

e)     Consolidarea tehnicilor de acordare a primului ajutor pe munte şi pe pârtii în caz de accident;

f)      Fixarea cunoştinţelor de orientare în teren muntos cu ajutorul: hărţii, busolei, G.P.S-ului;

g)    Aprofundarea legislaţiei în domeniu privind prevenirea şi combaterea contravenţiilor şi infracţiunilor în staţiuni şi zone montane, în special a pârtiilor de schi;

h)    Însuşirea de noi cunoştinţe şi deprinderi la instrucţia alpină precum şi la tehnici de salvare şi acordare a primului ajutor;

i)      Consolidarea deprinderilor specifice schiului alpin şi de tură.

In stanga, seful Centrului Montan, col. Capita Dumitru

 Centrul de Perfecţionare a Pregătirii Cadrelor

Jandarmi Montan REGELE CAROL I Sinaia

Relaţii Publice

22.02.2012