Preturi la unitatile turistice din Parcul Natural Bucegi

M-am gandit sa afisez niste preturi de pe la locatiile turistice din Parcul Natural Bucegi insotite de niste sfaturi adecvate:

Cabana Padina

–         ceai 1 leu

–         ciorba de pasare 3,5 lei

–         ciorba de burtă 7 lei

–         omleta cu cascaval 4 lei

–         ciocolata calda 1 leu

–         cabanos cu piure 6lei

–         un loc in camera cu 1-4 paturi costa 30 lei

–         un loc in camera cu 14 paturi costă 20 lei

–         un loc în camera dubla costă 40 lei

–         muşchi de porc la grătar cu piure 9 lei

Cabana Diham Phoenix

–         ceai cu rom 1 leu

–         cazare 30 lei de persoană

–         mămăligă cu brânză 9 lei

–         bere 5 lei, cea mai scumpă 6 lei

–         friptură 17 lei

Hotel Cota 1400

–         camera single 120 lei

–         camera dublă 150 lei

–         camera triplă 180 lei

–         toate cu mic dejun inclus

Cabana Stâna Regală

–         240 lei camera cu mic dejun inclus, dacă turistii stau minim două nopţi preţul este de 220 lei

–         Ciorbele sunt cuprinse între 9 lei cea mai ieftină şi 14 lei cea mai scumpă, ciorba de mistreţ

–         un ceai 4 lei

–         o cafea 4 lei

–         sucuri la 5 lei

Cabana Mioriţa

–         camera dublă cu wc şi baie 110 lei

–         camera dublă cu wc pe hol 89 lei

–         un ceai costă 3 lei

–         o ciorbă 8 lei

–         cafea cu lapte 5 lei

Cabana Gura Diham

–         camera dubla 120 lei cu mic dejun inclus

–         ciorbe, dintre care cea mai scumpă este ciorba de burtă 9,5 lei

–         ceai 3,5 lei

–         berea între 5,5 lei şi 6 lei

Cabana Cuibul Dorului

–         camera single 135 lei, după a doua noapte este 120 lei

–         camera dublă 110 lei, după a doua noapte este 100 lei

–         nu au pus nimic la preţuri în anul 2010

–         orice ciorbă costă 8 lei

–         piept de pui 100g  8 lei

–         pulpă de pui 100g 8 lei

–         păstrăv 12 lei

–         ceai 3 lei

–         cafea 5 lei

–         ciocolată caldă 4 lei

Cabana Mălăieşti

–         cazare 25 lei de persoană

–         ciorbă 7 lei

–         cafea 5 lei

–         ceai din plante naturale 2 lei


Cabana Coteanu

–         în week-end 100 lei persoană cazare cu mic dejun inclus

–         în cursul săptămânii 80 lei persoană cu mic dejun inclus

–         un ceai 2 lei

–         o ciorbă între 6-7 lei

–         o bere 5 lei

–         friptură cu garnitură 20 lei

Cabana Bolboci

–         Cazare 40 lei de persoană în camere de 2,3,4 locuri

–         Ciorbă de porc 6 lei

–         Ciorbă de burtă 7,5 lei

–         Cafea 3 lei

–         Ceai 1,5 lei plante naturale

–         Friptură 8 lei

Hotelul Pestera

–         cazare în week-end camera dublă 240 lei/ noapte cu mic dejun inclus, plus acces sauna, jacuzzi, piscină

–         cazare în cursul săptămânii în camera dublă 200 lei/noapte cu mic dejun inclus, plus acces, saună, jacuzzi, piscină

–         ciorbă în jur de 8 lei

–         bere numai la doză şi la draft ajunge până la maxim 10 lei

Cabana Caraiman

–         30 lei persoană/cazare

–         nu pregătesc mâncare

–         vin fiert 5 lei

–         ceai 3 lei

–         nu au telefon, nu mai este in circuitul turistic, toate telefoanele de pe site-uri nu mai sunt bune, dar se poate totusi innopta.

Concluzii:

Cabanele Diana si Omu sunt inchise pe timpul iernii.

Evitati cazarea sau consumatia la cabanele Babele si Poiana Izvoarelor, ambele conduse de persoane departate de fenomenul turistic. Este de ajuns sa rascoliti putin pe net, lucrurile sunt aidoma si in teren.

Cabana Zanoaga a fost exclusa din start dupa ce una din doamnele de acolo a refuzat sa dea vreo informatie. De trei ori a fost contactata de persoane diferite si a dat acelasi raspuns: „veniti si vedeti la fata locului”.

Cabana Valea Dorului practica niste preturi exorbitante datorita pozitiei sale langa partiile de schi. Un mic exemplu un ceai simplu este 3 lei intr-un pahar de plastic iar cine vrea un ceai cu rom mai scoate in plus doi lei, un bidon de suc ajunge pe la 10 lei…de evitat.

Restaurantul de la Cota 2000 este unul in care pretul este pe masura calitatii.

Mancarea este proasta de cand exista cabana Miorita, am pus niste preturi de pe la ei ca asa este normal, nu trebuie nedreptatit nimeni. Aceiasi societate ce are cabana Miorita are si cabana Cuibul Dorului unde se poate vorbi de o alta lume 🙂

La Cota 1400 singurul loc atractiv este terasa La Sami, mai putin restaurantul Popas Alpin pe care il pot recomanda doar anumiti angajati ai statului ce nu platesc. Multi turisti s-au plans de preturi, de mancarea prost facuta.

La cabana Malaiesti este posibil sa luati o tzeapa pe masura. Cabanierul desi este politicos va poate caza pe afara printr-o anexa sau pe la refugiul Salvamont.

Hotelul Pestera sau cabana Coteanu comunica foarte bine cu turistii, la fel stau lucrurile la Hotelul Cota 1400 si la Stana Regala. Astfel de locatii inteleg ca pe timp de criza fiecare client este important.

La cabana Gura Diham receptionera parea venita din alta galaxie, foarte solicitanti au fost si cei de la cabana Diana care s-au oferit sa vina pe Bucegi sa deschida cabana pentru a oferi cazare, punand la dispozitie intreaga locatie, la doar 50 lei persoana.

Notiunea de cabana montana se mai pastreaza in special la cabana Diham Phoenix si cabana Padina.


Anunțuri

Ministrul Elena Udrea inaugureaza telescaunul din Valea Soarelui…o superba lovitura de imagine data de primarul Sinaiei

De cateva zile am aflat din surse sigure ca astazi (adica 28.01.2011), o sa vina d-na ministru la Sinaia sa inaugureze telescaunul. Si m-am gandit sa nu insist pe subiect si sa vad cum evolueaza lucrurile.

Din experienta proprie, ma gandeam ca pe plan local iar se vor lua niste masuri, adica sa mi se ingradeasca accesul la acest eveniment…acum cateva luni unii oameni ai legii m-au indepartat ilegal din fata Primariei Sinaia, pe motiv ca filmam o greva, deci eram pe domeniul public. Si acum m-am dus pregatit 🙂

Adica daca erau lucruri normale ma purtam ca atare. Daca nu erau, rugasem un prieten ce schia prin Valea Soarelui sa stea mai aproape si sa filmeze un eventual incident. Apoi aveam de gand sa fac galagie, mai multe chestii…iar la sfarsit sa public aici si nu numai imagini cu chipurile agentilor, sefilor din teren ai STS, SRI, SRP, SPP, politisti, jandarmi, si alti tipi „acoperiti” ce se prefaceau schiori.

Presa dadea navala spre oficialitati si tipii astia filmau multimea…deasupra lor i filmam eu. Nu ca as fi marele smecher dar mai stiu si eu niste lucruri

Din fericire, cum lucrurile au evoluat normal si nu am fost dat in consemn, nu este cazul sa dau poze cu ei. O sa redau evenimentul din punct de vedere normal, fara remarci 🙂

Multumesc jandarmilor montani care si-au facut treaba cu discretie si profesionalism, s-a invatat toata lumea cu mine 🙂 si colegului de la o televiziune ce mi-a cedat locul lui din prim plan pentru a lua cateva imagini bune.

Asadar sa continui povestea…ca a fost extraordinara:

D-na ministru, a venit pe la ora 14 si eu am plecat pe la 10 si ceva de la Cota 1400. Am ajuns pe la 11:15 la Cota 2000, nu ma intrebati cum de am ajuns asa repede, k nici eu nu stiu. Toate instalatiile de transport pe cablu au functionat gratuit pentru toata lumea nu numai pentru cei din Sinaia.

Si am stat pe acolo o vreme, erau -8 grade, apoi cand mai scadea temperatura cand mai urca cu cateva grade. Pana la urma m-am plictisit si m-am dus spre telescaunul cel nou. M-am resemnat pentru ca ajungeam prea repede, in doar cateva minute, si m-am dus inauntru la restaurantul Telefericului. Am stat o vreme cu niste cunostinte, apoi au inceput sa apara ba un prieten, ba un amic.

Eu le-am zis sa stea mai la distanta de mine ca o sa fie asociati cu persoana mea, unii au inteles, altii nu.

A venit si d-na ministru, conducea un snowmobil, in spatele dansei era primarul Sinaiei…dupa ei o coloana de circa 10 snowmobile. La statia de sus a telescaunului atat primarul cat si ministrul au vorbit despre turism, domeniul schiabil, respectiva instalatie ce se inaugura.

Multe televiziuni, tot felul de reporteri, personalitati, sa fac o enumerare a celor prezenti: primarul Sinaiei, ministrul turismului, presedintele Consiliului Judetean Dambovita Florin Popescu, Mircea Rosca consilier judetean PNL, consilieri locali, city managerul Sinaiei, Marian Panait, seful telegondolei si telescaunului din Valea Soarelui, Bogdan Falcescu, ofiteri superiori, seful salvamotului judetean, Florin Banu, salvamontisti, jandarmi, politisti, staretul manastirii Sinaia, Macarie Bogus, angajatii Parcului Natural Bucegi, etc si etc…multi 🙂

A coborat toata lumea cu telescaunul pana la cealalta statie din Valea Soarelui, moment in care eu cunoscand programul oficialitatilor am luat alta directie. Dar a trebuit sa renunt…cineva m-a oprit cu argumente potrivite, m-a rugat insistent sa nu o fac si pe asta :). Cum omul avea dreptate am coborat la Cota 1400 cu telecabina…stiu ca acum cineva respira usurat.

Era o chestie pe care presa nu trebuia sa o vada…si eu eram singurul indisciplinat, imprevizibil. Si stiau ca ajung inaintea oricarui snowmobil si ca nu exista nicio metoda de constrangere, asa ca a venit cineva si mi-a explicat omeneste de ce si cum. Imi place sa nu se forteze nota, si mereu cand cineva mi-a reprosat ca am gresit cu o chestie am incercat sa nu o mai repet. Nu ar fi schimbat nimic prezenta mea, ba mai mult ar fi complicat lucrurile.

Dar cand drept dialog unul punea o data niste muncitori sa ma astepte cu niste lopeti pe undeva pe munte, atunci raspunsul trebuia sa fie pe masura. Anul trecut, muncitori astia au venit la mine si mi-au zis ca i-a pus seful lor sa ma altoiasca. Sau pe la inceputul lui decembrie, la un prieten acasa, ce imi repara ceva la dvd, un tip solid mai intunecat, la un pahar de bere, el bea bere, eu ca de obicei suc, mi-a zis o treaba.

Un interlop a fost rugat de cineva sa-mi dea o corectie. Si interlopul l-a pus pe tigan sau rom cum vrea fiecare sa-i spuna sa-mi dea cateva. Asta, spunea ca m-a urmarit ca „sa-mi dea niste capatani” :))) pe aleea ce duce la manastirea Sinaia. Spunea el ca m-a vazut ca i-am dat mancarea mea din rucsac unei fetite ce statea pe un carton pe trepte si ca de atunci el a renuntat sa ma mai bata. „Frate esti blestemat” asa mi-a zis :))))

Buun, si ajung la Cota 1400, pierd vremea si pe acolo, din cand in cand mai sunam pe cate unul sa vad ce mai fac oficialitatile, apoi au ajuns si ele la Cota 1400, au vizitat baza salvamont, unde ministrul a raspuns la cateva intrebari. Am trecut fara probleme de cei de la paza, sper sa nu aiba neajunsuri din aceasta cauza, m-au lasat ei evident.

Cateva poze, incredibil am dat mana cu primarul 🙂 Mai in gluma, mai in serios, eu fiind un colectionar de diverse chestii, monede, vederi vechi, obiecte istorice, panglici, marturii de la unele evenimente am pus ochii pe ceva, o caciula facuta in cinstea evenimentului. Bineinteles ca mai tarziu primarul mi-a promis una :))) Dialogul a fost de fapt in alti parametri, eu am motivat ca e buna o astfel de caciula, ca sa nu racesc. Ca daca racesc nu mai are cine sa faca reclamatii :)))

Mi-aduc aminte de prietenul meu Bert, consilier local la Busteni, cat s-a mai zbatut sa-mi obtina cand a fost centenarul primariei din Busteni, niste insigne. Nu stiu cum a facut dar pentru mine a insemnat foarte mult. Am o groaza de lucruri stranse, tot felul de amintiri, si zeci de mii de poze…

Tot astazi l-am gasit intr-o pasa buna pe Dan Sarbu, legenda salvamontului sinaian, cu care am discutat teme montane, si am facut o poza cu dansul, alaturi de alti prieteni. Dan Sarbu a infiintat prima echipa salvamont din tara, la Sinaia, prin anii ’70.

In ceea ce priveste partiile din Sinaia, marturisesc ca nici in Poiana Brasov sau in Predeal nu am vazut partii mai bine batute. Exceptand unele mici portiuni de pe Drumul de Vara, domeniul schiabil al Sinaiei arata incredibil. Cred ca au muncit si ziua si noaptea la intretinerea acestuia. Niciodata nu a fost asa ceva…

Cam asta a fost inaugurarea de la Sinaia a noului telescaun, un program foarte reusit… si pozele:

Asa arata o partie adevarata

Pregatiri la statia de sus a telescaunului

In imensitatea alba, jos de tot, cineva se deplasa spre Complexul Piatra Arsa

Primarul Sinaiei si ministrul Turismului

Nu a incaput in poza, scuze 🙂 . Nimeni altul decat presedintele Consiliului Judetean Dambovita, Florin Popescu. „Prietenul” meu „transparent”. A fost nevoie de interventii mari pentru ca oamenii dumnealui sa-mi raspunda la niste intrebari. O sa public raspunsurile saptamana viitoare.

Cel in negru nu este altul decat primarul din Azuga, Adrian Purcaru

Sfintii parinti…pardon, am zis ca nu fac remarci :). De la stanga la dreapta, agentul Parcului Natural dl. Negutescu, apoi staretul manastirii Sinaia Macarie Bogus, urmeaza un alt agent al Parcului, un tip de treaba, si evident seful Parcului Natural Bucegi, dl. Horia Iuncu. Cred ca o parte din acest comitet de „parinti” ma afuriseste si cheama ajutor divin impotriva „potrivnicului”. Dar lor nu le apartine nimic…pot fugi dar nu se pot ascunde, ce tie scris aia ti se intampla …

La Cota 1400

Aproape intotdeauna sunt la locul potrivit 🙂 Cred ca se minuneaza unii cum de am ajuns astazi atat de aproape de primar. Cred ca nici dumnealui nu-i vine sa creada 🙂

Eu si dl. Dan Sarbu. Incerca sa faca nu stiu ce reglaj la aparatul sau. L-am prins in toane bune ca de obicei el este cam retras, sociabil doar cu cei pe care i stie bine.

De incheiere doua precizari:

1. Cat am stat azi pe munte, nu stiu exact, ore bune. Am intrat in diverse locatii, unde trebuia sa consumi ceva. Am cumparat dintr-o parte ceva, din alta altceva. As fi ipocrit sa spun ca mi-a luat cineva banii 🙂 . Nicaieri nu au vrut sa-mi ia banii, au zis ca la urma, si la urma nu au vrut…eu le-am zis ca asta nu cantareste ceva la o eventuala reclamatie  🙂 , dar nu le-a pasat. Mai mult, unul dintre ei mi-a zis ca „e bine sa mai fie unul ca tine ca altfel si-o iau toti in cap, nu mai are nimeni nicio masura”. Este si asta o politica, ce tine cu unii 😉

2. Intregul eveniment de astazi a fost o remarcabila lovitura de imagine data de primarul Sinaiei. Cu un program bine gandit, ajutat de o vreme buna si de munca multora, a punctat foarte bine. Vlad Oprea, primar PNL a adus la inaugurare, ministru PDL, presedinte de consiliu judetean PDL, primar PDL, o multime de reprezentanti media si ai statului. Pur si simplu a luat tot ce se putea de la o astfel de zi!

Partii la Sinaia si pe Bucegi…dar si zvonul ca a incercat cineva sa-l pacaleasca pe primarul Sinaiei

Prin „grija” celor care ne conduc prin Valea Prahovei si prin Consiliul Judetean Prahova, Sinaia timp de cateva zile a avut si mai are o partie…de 11 km.

Pe bune…aceasta se numeste Drumul Auto spre Cota 1400 🙂

Deci daca iei o pereche de schiuri si cobori la Cota 1400 apoi te duci pe schiuri pana in Sinaia, si trebuie doar sa tii drumul auto. In primul rand ajungi mai repede si nu mai stai sa vezi cum imping oamenii la masini prin nameti.

Logic, nu a deszapezit nimeni acel drum si nu-l va deszapezi altcineva decat vreunul care are afacere la Cota 1400. Probabil undeva pe hartii drumul apare ca deszapezit si asa s-au incasat niste bani fara sa se faca nimic.

Astazi dupa ce trec pe la job o sa iau schiurile si fac o coborare pe acel drum, peisajul este de basm.

Iar partiile din zona Sinaiei sunt pline de turisti de la o zi la alta…

Pe la Cota 1400 s-a depus un strat de zapada de circa 60 cm, iar sus la Cota 2000 am aflat de la cei de acolo ca in aceste zile s-a depus cel putin 70 cm.

Tot ieri a fost si primarul Sinaiei pe munte, probabil sa vada cum se prezinta partiile, acum se poate face inaugurarea telescaunului din Valea Soarelui.

Si apropo de primar, din cele aflate, deocamdata am auzit din doua surse, cineva a vrut sa-l traga pe sfoara cu pretextul ca s-a consumat pentru intretinerea unor partii 5 tone de motorina, si ca primarul cand a facut niste calcule, l-a prins cu minciuna. De fapt doar jumatate din aceasta cantitate a fost consumata…

Periculos sa-l pacalesti pe Vlad Oprea 🙂 . Nu stiu daca reuseste cineva 🙂 Cel care a incercat era un amic, prieten de-al lui. Evident ca ei nu vor recunoaste acest lucru, dar deja stiu prea multi si se fac cercetari…

Hotelul de la Cota 1400

Telegondola ce face legatura intre Sinaia si Cota 1400

Jos, Sinaia…

Si peisaje de astazi, de pe fereastra mea:

Niste chestii de iti „sta” mintea…care este!

1. Ieri printr-un noroc, masina in care ma aflam cu niste prieteni s-a oprit pe marginea unei pante. Sub stratul de zapada gros de circa 40 cm era gheata, masina de teren a alunecat si s-a oprit jumatate pe drum si jumatate in aer deasupra unei pante de vreo 30 de metri :). Au venit unii cu un utilaj mare si au scos masina aflata intr-un echilibru ciudat. Daca nu este sa fie, atunci nu este sa fie 🙂

2. Seara pe Drumul Cotei 1400 cine traversa drumul inzapezit si se juca prin zapada? Nimeni altul decat ursul…ce este drept un urs nu prea mare, dar totusi urs. Mare grija nu urcati azi sau maine pe acest drum ca nu-l deszapezeste nimeni. Nu ai ce cauta cu o masina mica.

3. Nu stiu cum, dar m-am lasat convins si am ajuns undeva prin imprejurimile Ploiestilor apoi pe la Blejoi, Paulesti. Impresii? Da…foarte nasol sa locuiesti pe acolo. Nu stiu ce pot face oamenii prin zonele acelea…o atmosfera de case de la tara, unde stai prin camere, la foc,  sa treaca iarna.

4. Iau un ziar sa citesc ca sa treaca timpul si vad  o idiotenie cat toate zilele: un cetatean facuse reclamatie la OPC. Reclamase ca a cumparat o papusa gonflabila dar ca lui nu i-a placut pentru ca avea parul blond si el dorea o papusa cu parul roscat. Si s-a plans inspectorilor OPC ca vanzatorul nu vrea sa i-o schimbe (papusa!) 🙂

Ce or fi ras aia de la OPC…dar sesizarea omului este sesizare si trebuia sa o rezolve. L-au crezut probabil nebun si cred eu ca nu erau departe de adevar. Si au plecat la magazinul aluia ce vinde astfel de papusi. Au vazut ei un nebun dar acolo au dat de altul. Vanzatorul motiva ca nu vrea sa-i dea alta pentru ca papusa cu par blond fusese violata. Ce dobitoci 🙂 …La astia le trebuia data o amenda ca i-au pus pe drum pe cei de la OPC pentru prostiile lor.

Apoi am mai citit ca o doamna reclamase ca un magazin de pompe funebre are noaptea lumina aprinsa si ei i da o senzatie stranie cand trece pe acolo…nu stiu cum s-a rezolvat treaba, dar multa lume are o gama variata de probleme. Astea fiind pe la noi prin tara.

5. Apoi arunc o privire prin alte pagini si citesc ceva si mai tare… Parca Elton John il chema 🙂 Acesta si cu iubitul lui se bucurau ca aveau un copil :)))). Ce am mai ras… Oamenii aia „este” tare cretini. Deci, ei doi au incercat sa faca un bebe, si dupa un timp au vazut ca nu se poate. Pana la urma au pus mana pe Anatomie si au constatat ca nu au ce le trebuie. Si ca un bebe poate sa faca doar o femeie…ce deziluzie or fi trait ei :)))

In sfarsit, femeia a nascut un copil si cei doi au fost foarte bucurosi…tampitii nici nu puteau fi altfel. Evident ca nu si-au pus problema ca doar unul este tata, pentru ca ei s-au simtit amandoi…parinti. Mai mult de atat, o alta celebritate le-a sarit in ajutor cu sfaturi parintesti, cum sa creasca un copil.

Autorul articolului nu mai scrie si despre cum hranesc ei un copil devreme ce nu au sani :))). Chestia asta nu este in niciun caz pentru oameni normali si ar trebui sa apara ca stire in lumea sanatoriilor pentru tratarea bolilor mintale. Culmea este ca sunt cu mult mai multi idioti care se bucura pentru ei, i felicita… 🙂

6. A nins prin toata tara, dar In Valea Prahovei a nins necontenit de 48 de ore. S-au mai acoperit bolovanii de pe partia Drumul de Vara, Mitirita in loc sa fi adunat bolovanii pe care masinile lui i-au dislocat si-a facut cabana in Valea Soarelui…oare are acte, da bonuri? Cat este ziua de lunga cineva i face reclama strigand prin difuzoarele noului telescaun: „Nu mai la baza partiei telescaunului din Valea Soarelui poti manca la terasa lui Mitirita”. Apoi adauga repede „In Vaalea Soaaareluui”. Dupa o vreme reia si i da cu preparatele „de la cabana lui Miitiirita” cu accent pe ultima silaba. Dupa putin timp te ia rasul cand auzi zbieretele si incercarea lor penibila de a-i face reclama lui Mitirita. Rasuna tot muntele…

Eu scriu astea pentru ca ei vor crede ca le fac reclama…asa ca bucurati-va, poftiti reclama.

Si-a pus si gratar 🙂 cu acordul tacit al celor de la Parcul Natural…intelege fiecare ce vrea 😉

Prin Bucegi, de unul singur :) …si siguranta turistului pe partiile Sinaiei

Mai sunt si zile din acestea…unii plecau la schi, altii la o cabana, ceilalti la un gratar nebunesc pe ninsoare. Astazi nu m-am regasit in nicio echipa de prieteni, nu aveam chef de schi, de stat prin cabane, cu atat mai putin de gratare…

Pana la urma o idee si-a facut loc in mintea mea, incet-incet a prins radacini…si daca prinde radacini atunci asta e, totul pare ca este posibil.

Nu prea ma demoralizez si in vocabularul meu nu prea exista cuvantul nu se poate. Buun, si pun mana pe rucsac si plec pe munte. Imi fixez tintele de atins fac un program, etc…si asa am ajuns in Sinaia. Urc repede pe  langa Castelul Peles, apoi constat ca nu ma alearga nimeni deci pot merge mai incet.

Castelul Peles

Si incepuse sa ninga strasnic, eu mai departe intru in Drumul Cotei 1400 evident nedeszapezit, fac dreapta spre Stana Regala, ceva mai bine intretinut acest drum, apoi dupa cam 2 km stanga spre Schitul Sf. Ana. Ma plictisesc rapid de inotat prin zapada pe drum, eu eram singurul nebun matinal pe acolo si o iau direct la deal, efortul fiind mai mic in opinia mea.

Ma uit la ceas 10:23, traversez de cateva ori drumul si iar urc de-a dreptul si peste 10 minute ajung la ultima curba dinaintea schitului. Scot un mar si incep sa mananc din el, evident nu eram obosit.Trag cu coada ochiului spre geamurile altarului si vad un preot cunoscut, nu stiu de ce dar omul acela mi s-a parut mereu ciudat…nu ma refer la parintele Ioanichie. Probabil ca si eu i par lui la fel. 🙂

Ajung aproape de usa schitului cand o ceata de vreo 6 caini ma iau in primire. Daca latra unul atunci latra toti. Renunt la ideea de a le face o surpriza, le-as fi dat un buum dar as fi deranjat prin zgomot pe cei aflati la slujba in biserica, motiv pentru care i dau cu marul in cap la cel mai zgomotos dintre caini…apoi fug toti.

La Cota 1400

Ajung la Cota 1400, ma intalnesc cu ratracul pe Drumul de Vara…culmea, soferul, angajat al Telefericului, dadea bolovanii de pe partie. Acest lucru ar fi trebuit sa il faca societatea ce a distrus drumul si nu ei, ajuti pe cineva cand merita si in aceasta situatie probabil s-au gandit la turisti. Totul este in van pentru ca sub zapada sunt sute de bolovani si dupa ce au trecut cativa schiori iar rasar pietrele si uite asa nu mai vine turistul la Sinaia, ca isi zgarie echipamentul de cateva sute de euro.

Ratracul si cel care inlatura bolovanii

Incep sa urc si ma gandesc la ceva: daca ratracul Telefericului a facut drum si pana la stana primariei? Ar fi prea de tot, ma gandesc eu. Si continui…trecerea ratracului mi-a ingreunat deplasarea asa ca pare o mie de ani pana ajung la intersectia cu stana Tarle. Observ ca nu au facut drum si ma linistesc, parca era prea-prea 🙂 Ma uit in sus spre partia Tarle, nimeni nu coborase, cine sa fie atat de nebun?

Mai stau cateva minute si privesc spre varful pantei: Nu ar fi de mirare sa ninga o data mult si sa porneasca de acolo o avalansa. Calculez putin traiectoria si da, se poate duce pe Stana Tarle. Era un banc cu Da-o Doamne, Ia-o Drace 🙂

Continui sa urc,vad ca nu sunt plase de sigurante pe marginea partiei Drumul de Vara, acolo unde a murit un tanar acum doi ani, s-a uitat pesemne…siguranta turistului este pe alt plan.

In stanga imaginii doar stalpii, fara plasa protectoare. Dincolo de stalpi, in vale, a murit Mircea Mocanu, tot cu placa de snwboard se dadea…

Nu avea rost sa ma uit la ceas, mai vorbesc la telefon cu niste prieteni, probabil se inchinau cand au auzit pe unde sunt si pe vremea care era: ceata, ninsoare deasa.

Uite asa am ajuns in Saua VF. cu Dor, era ora 11:53. Mai ma uit o data, nu imi venea sa cred, cam o ora si douazeci de minute de la Schitul Sf. Ana…Niste prieteni erau la Cota 2000, le zic sa nu ma astepte ca am altceva de facut…si ma reped spre Valea Dorului. Nu exista nicio urma pe intinderea alba. Gasesc intr-un tarziu niste urme de schiuri si ma tin dupa ele pentru ca stiam ca sunt niste gropi ascunse de zapada. Prin nameti ajung in fata cabanei, cateva vorbe cu niste cunoscuti, niste poze, si plec mai departe…spre Valea Soarelui.

Telescaunul din Valea Dorului

Ceata, totul alb, ninsoare, un valcel periculos cu cateva mici cornise de zapada. Ma gandesc de cateva ori pe unde sa merg, totul semana in jur, nu era niciun reper. Mintea cauta topografia zonei asa cum o stia dinainte sa cada zapada. Pana la urma las stalpii cu marcajul turistic si ma decid sa nu intru pe firul valcelului. Incerc zapada si vad ca dedesubt este un strat inghetat deci zapada nou cazuta poate aluneca pe acest strat.

La cabana din Valea Dorului

Stau pe ganduri umblu o vreme pe la marginea valcelui unde nu era pericol, apoi vad zona potrivita de urcat, nici prea inclinata si cu sanse reduse de a porni o mica avalansa. Parca nu mai ajungeam sus, in muchea acelei pante…ma opresc la jumatate, privesc peste tot, si intr-adevar alesesem cel mai bun loc de urcat, fara riscuri inutile. Aproape de varf aud ruperea caracteristica a stratului de zapada paralel cu mine. Din cativa pasi sunt sus…nu stiu daca s-a pornit vreo mica avalansa…este de-ajuns zapada de pe 10 mp ca sa fii acoperit.

Pe o astfel de vreme, zapada aluneca spre tine in liniste, pe nevazute. Ajung si in Valea Soarelui, cateva poze pe acolo, vad indicatoarele turistice, cobor pana la ele si vad ca nu au reusit sa le schimbe si tot rupte sunt. Pana sa inchid aparatul foto cineva de la statia telescaunului imi striga: „Sa lasati nr. de telefon daca plecati mai departe”. I multumesc pentru grija si il asigur ca nu plec mai departe. Nu plecam pentru ca nu vroiam, nu stiu daca cineva ar fi putut sa ma convinga sa nu plec mai departe, daca eu as fi avut acest gand…dar aveam alte obiective de atins.

Ma duc langa cei de la telescaun, trei angajati, si ma fac si eu ca nu prea am priceput sensul vorbelor si il intreb de ce sa las nr. de telefon. Omul cu seriozitate imi spune ca sa ma poata suna, ca in caz ca nu ajung unde vreau, sa alerteze salvamontul.

Cei de la telescaunul din Valea Soarelui

Il intreb daca asa face mereu, si el ma asigura ca asa face cu toti cei care trec pe acolo. Il felicit, pentru ca este un om adevarat de munte, i pasa de ceilalti chiar daca nu-i cunoaste. Sper sa nu-l dea cineva afara pentru acest gest 😉

Apoi urc spre Cota 2000 pe langa gardul ce desparte partia Valea Soarelui 1 de partia Valea Soarelui 2, pe o ceata atat de deasa ca nu stiu cum schiau turistii. Eu parca eram la mine acasa, nu aveam nicio problema, mai mancam un mar, ba o ciocolata 🙂

Niciun semn ca ai stii unde este partia. Totul are o singura culoare…

Dupa ce se termina gardul, se pare ca se termina si lipsa de idei a celor ce administreaza cele doua partii de mai sus. Nu stiu cum de nu au creat un culoar marginit de plase ca sa nu iasa schiorul din partie pe o astfel de vreme. Nu se vedea nimic clar, abia distingeai ceva la doi metri si pe schiuri te derutai repede. Schiorii se strigau, se incurajau, ca sa se auda, pentru a nu se rataci, si ma gandesc cate mai sunt de facut pana sa vorbim ca domeniul schiabil al Sinaiei este unul in care siguranta turistului este prioritara. Un incepator si in ale schiului si in ale muntelui poate disparea repede in decor, nu stie unde este, poate sa-l caute 10 echipe salvamont ca tot nu-l gasesc. Unde este totul alb, nu ai cum sa dai repere…asa ca mai bine previi, pui plase pe lateralele partiei.

Undeva, din ceata, mai aparea cate un stalp, dar asa ceva nu poate substitui niciodata o plasa de protectie pe margine…

La 13:23 ajung la Cota 2000, nu zabovesc prea mult si cobor spre Cota 1400. Cobor pe partia Tarle ajung in fata Stanei unde nu era nimeni, chiar nu stiu de ce au pus indicatoare ca este un restaurant acolo daca este inchis.

Statia de sus a telescaunului din Valea Dorului

In nicio ora de la Cota 2000 ajung si la Cota 1400. Acum, nu stiu cum de am mers asa bine, la fel ca vara, nu am alergat. Prietenii la telefon spuneau, ba sa ne iei si pe noi week-end-ul viitor ca ne ramolim, d-astea. Pe la 15:30 am coborat spre Sinaia, unde am ajuns la gara pe la 16:50. Am avut cateva tentative sa folosesc telecabina sau telescaunul astazi dar am zis daca merg pe jos, atunci merg pe jos 🙂

Adresez aici doua intrebari ale unor oameni cu experienta montana:

1. Cine este administratorul partiilor din Valea Soarelui?

2. Si ce a facut el pana acum?

Oamenii erau nemultumiti evident de cum se schia pe acele partii, problema principala fiind orientarea pe ceata.

O excursie cu prietenii…din Valea Spumoasa pana la partia Kalinderu

Dimineata ningea, si din acest motiv nu am reusit sa mergem mai multi in aceasta drumetie de week-end. Mai era si ceata, dar tot am plecat cativa…

La putin timp dupa ce am intrat prin padure

Dupa ce am trecut Valea Jepilor

Un copac rupt de vreo doi ani, nu a reusit inca sa ajunga la pamant

Refugiul Salvamont din Valea Spumoasa

Turturi ce apar an de an in acelasi loc

Picaturile de apa ce cad din fisurile stancii alcatuiesc in timp astfel de turturi, unii au peste doi metri

O parte din cascadele Vaii Spumoase

In partia Kalinderu

Staretia Manastirii Pestera Ialomitei este ridicata pe un mormant?!

Uneori mai aduc pe aici in discutie anumite subiecte noi, care nu se mai regasesc in alta parte pe net.

Comparand niste fotografii, una destul de veche si altele de data recenta se observa un lucru interesant.

Pe locul actual al staretiei manastirii era odinioara un mormant. Pe viitor o sa aduc in atentie si situatia deplorabila a mormintelor calugarilor din cimitirul din Valea Ialomitei.

Se observa o cruce in stanga. Mai multe imagini vechi cu Bucegii gasiti pe http://eco-bucegi.eu

Intre cladirea cu acoperis albastru si cealalta cu acoperis de tabla nevopsita se observa biserica veche. Langa biserica se observa un spatiu verde…in acel loc au stat personajele din imaginea de mai sus, acum poate 70-80 de ani. In locul crucii din imaginea veche este actuala staretie.

Cladirea staretiei

Biserica veche…

Am cateva zeci de astfel de subiecte, multe voluminoase, acum cativa ani am cercetat tot felul de arhive, documente vechi…pe viitor vor mai aparea si altele.