Prin Dobrogea: Capul Dolosman si Cetatea Argamum (II)

La  8 dimineata deja plecam din Jurilovca spre Capul Dolosman. Daca vremea nu ar fi fost rece, trebuia sa fi fost acolo din seara anterioara.

DSCF3049Jurilovca ramane din ce in ce mai in spate

DSCF3052Pe un canal vedem niste pelicani… dar si un fel de gard sau plasa pe langa stuf.

DSCF3054

DSCF3055Cum mergeam noi linistiti, admirand peisajul in racoarea diminetii… auzim niste zbierete, chiote. M-am gandit ca e o nunta de tatari🙂 Apropiind cu aparatul foto zaresc un nene langa o constructie metalica, fugind si agitandu-se pe acolo.

Noroc ca auzisem de niste ani, ca astia care au vii organizeaza astfel de spectacole ca sa goneasca graurii si alte pasari ce vin sa dea iama in struguri. Nu aveti cum sa va imaginati cum facea omul acela. Va este imposibil. Un ospiciu de glumeti nu-l egala. Bubuia in chestia metalica, sarea in sus, canta sau zbiera. Deci ala innebunea pe oricine pe o raza de minim doi kilometri🙂

DSCF3057Hotelul plutitor „Bella Marina” si biserica din Jurilovca

DSCF3069Tot din drum, undeva departe mai vedeam si pasari pe un camp

DSCF3066Adica erau pescarusi. Am observat in fiecare dimineata, ca veneau in acelasi loc si stateau pe acolo.

DSCF3074Amenajari cu fonduri europene cand s-a accesibilizat zona Dolosman cu cetatea. Stam de vorba cu paznicul si aflam tot felul de chestii faine.

DSCF3077Pe marginea lacului Razelm. In sfarsit la Capul Dolosman🙂

Plecam imediat spre cetatea Argamum:

DSCF3079Ruinele

DSCF3081

DSCF3082Fosta basilica

DSCF3086

DSCF3087

DSCF3094Dupa un arbust zarim un mic monument. Probabil cenusa scriitorului Doru Davidovici a fost risipita prin aceste locuri. Acest scriitor a fost in acelasi timp si pilot militar, decedand intr-un accident aviatic. S-au prabusit cu un Mig 21. Era prieten cu niste salvamontisti sinaieni. Primii mei bani, 4 hartii de 10 lei, ii tineam intr-o carte scrisa de el. Si azi, dupa 30 de ani sunt tot acolo🙂

DSCF3099Indragostitii de aceste locuri mirifice

DSCF3105Va dati seama ca dupa ce am amplasat cortul, am stat fara timp pe langa aceste ziduri, cascand ochii, pierzand timpul🙂

Pana la urma:

DSCF3103Curios sa ma uit la fiecare piatra din zid, zaresc o piatra sparta. Separand un pic bucatile, zaresc fosila aceasta. O piatra dintr-o cetate veche de peste 2500 de ani, in ea o fosila veche de milioane de ani. Dar cum sic transit gloria mundi🙂 am pornit mai departe… dorind sa strabatem tot promontoriul stancos de la Dolosman, lung de 2,5 km, pe la baza acestuia…

DSCF3109

DSCF3112Un mic observator, pacat ca nu avea si balustrade deasupra

DSCF3114

DSCF3118Fugind si pentru a gasi o cale de a cobori la malul lacului si a merge pe sub peretele stancos… dar si de bucurie.

DSCF3119Si ne apropiem

DSCF3120

DSCF3125Un alt sat ce apartine tot de comuna Jurilovca

DSCF3127

DSCF3140

DSCF3145Si gata am ajuns, expeditia poate incepe🙂

DSCF3146Tot inainte

DSCF3148

DSCF3153

DSCF3155

DSCF3156

DSCF3158Cred ca e frumoasa si biserica din acel sat, poate mergem la anul pana acolo si chiar mai departe spre Capul Iancina.

DSCF3160Un rac

DSCF3169Am mers cand pe pamant, cand prin tufisuri, cand prin apa. Nu am vazut serpi pescari decat la Jurilovca in port.

DSCF3177Cum cine indrazneste mai si reuseste, am gasit un loc plin de mure mari. O jumatate de ora am mancat intruna. Cred ca daca merge cineva pe acolo strange 10 kg fara multa munca, toate sunt unele langa altele🙂

DSCF3179Intai l-am indopat pe capitanul expeditiei🙂

DSCF3184Ne-am suit pe orice terasa, poteca accesibila

DSCF3185Acesta este un fel de cuib din pamant, prins de stanca. Mie mi se pare ca e facut de vreo specie de insecta🙂 O viespe ceva…

DSCF3186

DSCF3188

DSCF3190

DSCF3193

DSCF3196

DSCF3197

DSCF3199Cercetatorii

DSCF3201

DSCF3203Mereu uit ce sunt fructele acestea…

DSCF3204Mai departe🙂

DSCF3207

DSCF3211Alte cuiburi, e clar ca de insecte.

DSCF3212

DSCF3213O mica grota unde sade comoara piratilor. La anul mergem sa o luam🙂

DSCF3214

DSCF3217

DSCF3220

DSCF3221

DSCF3223

DSCF3224Cum din sit nu ai voie sa iei sau cauti, mai sunt si alte locuri. Cred ca aduni sute de bucati de ceramica veche de 2000 ani. Ar fi trebuit toata adunata si depozitata in Jurilovca, etichetata, sa fie expusa publicului.

DSCF3231Insula Bisericuta, rezervatie de protectie stricta unde accesul este interzis. Cuibaresc niste pasari din ce am inteles si apoi mai este si o fortificatie romana. La anul ma duc eu pana acolo, sunt destule barci in Jurilovca…

DSCF3235Expeditia pe sub Capul Dolosman s-a incheiat… cetatea Argamum de deasupra acestei faleze am vizitat-o… deci hai pe mica plaja a lacului Razelm.

DSCF3243

DSCF3246Prima iesire pe bune la pescuit a copiilor🙂

DSCF3247Liniste ca… sperii pestii😉

DSCF3257Gura Portitei si plasele unor pescari

DSCF3268Colonii de midii

Si alte peisaje de la Dolosman:

DSCF3273

DSCF3277

DSCF3278Dealurile Dunavatului, cred…

DSCF3284

DSCF3288

DSCF3295

DSCF3296

DSCF3297Maslinul dobrogean… poate ati auzit povestea cu aceasta specie extrem de rara si alte de-astea. Cred eu ca… realitatea ar fi ca specia nu este una autohtona. Ci a fost adusa de colonistii greci care au intemeiat cetatea. Si s-a dezvoltat pe acolo, si traieste in continuare…

Mi se pare ca suna mai frumos ca acei maslini provin din Grecia, ca s-au dus cetatea si locuitorii ei, dar ca maslinii mor si cresc mai departe… decat chestia cu super specia protejata si unica. Noi avem filme stupide in cap, cu cea mai tare, cea mai faina, singurul loc din lume, buricii pamantului… nimeni ca noi.

DSCF3300Parcul eolian din zona Babadag, vazut de la Cetatea Argamum

DSCF3302Stoluri de gaste salbatice… o macaneala sau gagaiala dificil de reprodus🙂

DSCF3307Din nou satul… care se numeste Salcioara. Jurilovca mai are inca un sat, Visina. Cu acest sat v-ati mai intalnit undeva, ca mic detaliu, in cartea „100 de pasi in timp”.

In satul acesta, Salcioara, era sa se insoare Matrix. Omul e de-a dreptul socat ca i-am gasit fosta iubire sau ce o fi fost🙂 Lumea asta e atat de mica.

DSCF3311Cred ca acolo ar fi Capul Iancina unde este si un turn romano-bizantin.

DSCF3314Cand te ia valul, te ia si nu mai ai nicio scapare🙂 Fain!

DSCF3318O testoasa moarta pe langa zidurile cetatii

Si in alta zi am revenit la Jurilovca pentru a pleca in alta expeditie, alta directie, alta localitate:

DSCF3323

DSCF3324Monumentul Eroilor din Jurilovca

DSCF3326Sediul Politiei

DSCF3328Primaria

DSCF3329Langa hotelul Albatros asteptand masina de… Constanta!

Prin Dobrogea: Tulcea si Jurilovca (I)

Intr-o zi, cand te ia capul cum mai zic unii, sau cand iti vin idei prea multe, sau cand esti legat de maini si de picioare de asteptari, ori cand copiii tipa dupa excursii, cand nu te mai intelegi om cu persoana, tragi linie si: Gata! Ajunge! Plecam!..

Vine ideea, motorul ei. Cum planul meu este de a parcurge cu bicicleta Dobrogea, (un plan minunat pe care nu stiu cand il voi realiza… probabil cand mi se va mai nazari cine stie ce…) am zis ca este si egoist sa merg asa, doar eu sau eventual altii ca mine. De ce sa nu plec cu copiii?!

Nu am intrebat pe nimeni, nu m-am consultat cu nimeni, am facut o lista cu legaturile feroviare, rutiere, nr. de telefon de la diferite locatii, obiective, harta, rucsacii, cortul… si exact ca Tudor Chirila in melodia lui antologica… „Gata! Plec!” Fuga la gara si ne suim seara intr-un tren spre Bucuresti Nord. M-a urmarit vreo 2 zile o afirmatie. Cica: „Tu nu ai nicio sansa sa te mai faci bine, ma’ baiatule; nici cu 20.000 de tratamente!”. Sa nu zici de doua ori!😉

Deci, dus am fost. Adica dusi am fost!

DSCF2909Ciufuliti si adormiti „studiind” harta traseului prin Dobrogea

Prin gara Bucuresti Nord bucurie mare pe Rares. El adora aceasta gara. A trebuit sa ne plimbam peste tot. Pana la urma vine si un IR de Medgidia si ne suim si in acela. Calatoream cu 3 trenuri ca sa mergem cat mai mult cu trenul🙂 La copii le place cu trenul.

DSCF2911Placa in gara Medgidia. In 1860 Dobrogea era inca sub stapanire straina. Din 1878 a revenit Romaniei.

DSCF2915Trecand pasarela sa ajungem la trenul de Tulcea, surprindem si un rasarit superb.

Trenul spre Tulcea este ceva destul de ciudat, de vechi, nu am mai vazut pana atunci asa ceva. Singura chestie este ca nu scoate fum. In schimb, am vazut ca are statie si la o stana de capre. Buna treaba!

In fine, peisajul intre Medgidia si Tulcea te captiveaza asa ca nu ai timp de altceva.

Iata cateva fotografii din tren:

DSCF2921Ruinele unui pod sau cine stie ce o mai fi fost.

DSCF2930Ce imi place la aceasta zona… sunt bisericile cu cupola. Nu m-am lamurit inca daca se urmeaza traditia bizantina sau este o influenta otomana. Turcii obligau crestinii sa nu faca biserici inalte.

DSCF2938

DSCF2947Din tren am pozat multe biserici si etc. Nu am cum sa le postez pe toate. Pana in satul Cogealac mai era o biserica interesanta.

Si ajungem la Tulcea pe la 9-10 a.m.. Incepem sa vizitam ce ne interesa, ca nu aveam prea mult timp. Tinta noastra era sa ajungem seara la Capul Dolosman, pe marginea lacului Razelm si langa cetatea Argamum, cea mai veche asezare urbana de pe la noi.

DSCF2985

DSCF2954Umblam o vreme, facem poze si plecam spre biserica „Schimbarea la Fata”. Cei care au citit „100 de pasi in timp…” stiu ce este cu acest loc:

DSCF2958

DSCF2959Piatra de temelie s-a pus la 6 august 1872

DSCF2975Un angajat al bisericii chiar ne-a poftit sa facem poze…

DSCF2976

DSCF2979O biserica istorica asupra careia vom mai reveni.

Vine microbuzul si plecam din Tulcea la Jurilovca. In prima zi de drum vremea a fost rece, inchisa.

In Jurilovca, primul popas il facem la Biserica Rusa cum mai este numita biserica „Acoperamantul Maicii Domnului”, o cladire simbol a acestei comunei multiculturale considerata cea mai frumoasa din tara.

DSCF2993

DSCF2994Cupola… multe din obiecte, inclusiv policandrul si clopotul sunt aduse de la Moscova.

DSCF3033

DSCF3001

DSCF2998

Cum si Jurilovca are un fel de port, am pornit sa vedem despre ce este vorba.

DSCF3004Pana acolo, observam un acoperis din stuf si un trofeu

DSCF3031Multe case vechi din piatra… si o sa revin cu un detaliu interesant.

DSCF3046

Si dupa ce umblam asa, pe strazi, ajungem la mini-portul de la Jurilovca:

DSCF3025Aici orice posesor de chestie plutitoare doreste sa te transporte la Gura Portitei🙂 Pentru cine are traseu acolo.

DSCF3008

DSCF3009Bijuteria comunei este insa vaporul Bella Marina, cel de pe fundal.

DSCF3015A fost realizat cu fonduri europene, un proiect frumos si reusit.

DSCF3023Pe undeva cica era si o colonie de pelicani creti… pe insula Ceaplace. Poate data viitoare. Bine, sunt multe locuri unde nu ai voie sa mergi prin Dobrogea. Habar nu aveam ca rezervatia Delta Dunarii se intinde si pe la Jurilovca si chiar mult mai jos spre plajele Vadu, Corbu.

In Tulcea, pe langa port este si un centru de informare turistica al Administratiei Deltei, acolo se si platesc niste taxe, de vizitare, de pescuit, probabil ca si altele. Am intrat pe acolo sa vedem ce si cum, dar nu am vazut nimic interesant, nu tu o harta, delimitari… doar ghisee unde plateau oamenii ce stateau la rand. Eu mi-am zis unde e Delta si unde e Capul Dolosman?! Deci nu au nicio treaba. Probabil ca aveau pana la urma!

Asadar, la Jurilovca:

DSCF3039

DSCF3042De fapt, nu sunt 7 kilometri. Sunt 5 kilometri asfaltati si apoi vreo 500-700 de metri de drum cu pietris. Ideal este sa parchezi masina inainte de a ajunge pe marginea lacului, pentru ca e posibil sa nu ai loc de intors din cauza altora care parcheaza unde prind.

DSCF3043Istoric cetate

plan 1910Un plan austro-ungar din 1910. Pe atunci se numea Capul Dolojman

Cum tot era frig deoarece sufla vantul, ne-am grabit spre camera de la pensiune. Ca din fiecare localitate aveam cinci nr. de telefon ale unor unitati de cazare. Adica nu ne asuman riscuri cand nu e cazul! Am renuntat asadar sa mergem in aceeasi zi la Capul Dolosman. Mai bine sa ne odihnim dupa drum intr-o camera, nu sa incepem aventura cu cortul pe o astfel de vreme.

DSCF2988A doua zi incepea insa expeditia!

O egreta mica pe raul Prahova

De vreo doi ani, am vazut o pasare alba pe raul Prahova… cand pe la Poiana Tapului, cand la Sinaia. Era mereu prea departe ca sa-mi dau seama ce specie este… Nici nu am vazut-o foarte des. Azi eram la Comarnic si am reusit sa-i fac niste poze de la distanta.

Se numeste egreta mica (Egretta garzetta) si este o specie protejata, apare in Directiva Habitate. La nivel european specia ar avea o populatie de 68.000-94.000 perechi iar la noi in tara ar fi un numar de 4000-5000 perechi, concentrate in special in Delta Dunarii.

Alte detalii si aici:

http://www.zooland.ro/egreta-mica-egretta-garzetta-3945

1

2

3

4

Pescarusi am vazut pe Prahova, rate mai mereu, iata si o egreta🙂

Cu „lebada” pe Noua

Alt an, alt week-end, alta iesire la lacul Noua din Brasov. Voia Rares sa fie capitan🙂

DSCF2730

DSCF2731

DSCF2734

DSCF2736

DSCF2737

DSCF2739

DSCF2741

DSCF2743

DSCF2747Gaste conduse de o rata

Si cateva poze pe la Zoo:

DSCF2754

DSCF2755

DSCF2757

DSCF2760„Lebada neagra”

La Manastirea Brancoveanu, chemarea parintelui Arsenie Boca

Dupa cum stiti, tara este sub fenomenul Arsenie Boca. Toata lumea are icoane, iconite, medalioane, carti, semne de carte etc, cu figura lui Arsenie Boca. Se fac pelerinaje, sunt cozi interminabile la mormantul parintelui! Este usor de pus etichete: delir religios, credinta oarba, incredere, minune. Nu as vrea sa judec, sa afirm ceva, fiecare e liber sa creada in ce doreste. Totusi, isi face loc intrebarea: Ce se intampla cu acesti oameni? Parca sunt prea multi! Evident ca filozofii si cei prinsi in realitatea aceasta prea adanc, pot gasi rapid o explicatie. Cum ca e genetic pentru romani, e traditie nationala.

Luna trecuta am fost cu niste prieteni in Tara Fagarasului, pe ruta Sinca Veche – cabana Sambata si chilia parintelui Arsenie Boca – Manastirea Brancoveanu. Despre aspecte din acea excursie am mai scris, nu si despre manastire. M-am tot gandit cum sa spun, ce se va intelege. Pana la urma, eu fiind cu… adevarul trebuie spus in orice situatie, fapt ce mi-a adus in timp o multime de probleme, zic ca fiecare sa inteleaga ce doreste.

Asadar:

Vizitam Sinca Veche si mai tarziu ocolim manastirea Brancoveanu pe un drum forestier pentru a ajunge in traseul spre cabana Sambata si chilia parintelui Arsenie Boca. Imediat dupa manastire m-a strabatut un fior, o stare de neliniste pe care am pus-o pe seama unor certuri/probleme cu persoane care au o anumita insemnatate pentru mine.

Inainte de asta, fiind cu un microbuz, ne-am oprit intr-un sat dinainte de manastire, parca Voievodeni, sa luam cu noi pe fratele unui preot. Acesta ne-ar fi povestit destule despre obiective, parintele Arsenie. O data cu acesta se urca in masina si o doamna in varsta, vecina cu acel domn. Si se scuza femeia, si vorbeste intruna, si la fiecare 5 cuvinte il pomenea pe parintele Arsenie Boca. Fiind de fel tolerant, adica nu face si nu spune ceva ce ar jigni fara motiv pe altul, mi-am vazut de treaba, ascultam intr-o doara. Spunea femeia ca a doua zi va vorbi la catedrala din Fagaras, ca e mare evlavioasa, ce inseamna parintele pentru ea, ca a fost la Viena, ca nu stiu ce.

Dupa introducere a trecut sa ne miruiasca, sa ne dea niste iconite cu parintele plangand. Celor care purtau ochelari le dadea cu mir si pe ochi. Uite asa, intre rasete si vorbe am ajuns la capatul drumului forestier. Nu o data am zis ca nu cred ca ne intoarcem inapoi in aceeasi zi daca stam dupa acea femeie, al carui vis si scop era sa urce la chilia parintelui. Mi s-a parut imposibil, ca asa este cand judeci pripit, cand realitatea imediata te insala si cand uiti niste lucruri.

Pana la chilie am vazut tot felul de varstnici, gospodine scoase din casa de ideea de a merge la chilia parintelui… si am inteles ca acesti oameni sunt condusi de o credinta incredibila, greu de inteles.

Am ajuns la cabana… acea portiune de traseu cat si cea spre chilie, fiind pentru mine ca om care merge mult pe munte, floare la ureche. Tot urcand nu aveam pace, aveam ceva si nu stiam ce… Apoi am stiut ce aveam, ma chema ceva la manastire. Simteam puternic ca trebuie sa ajung acolo. Nici la urcare si nici la cabana, nu am reusit sa stau pe langa ceilalti. Mi-am cautat explicatii: ca sunt afectat de niste discutii, ca nu am vazut destul din munte, ca traseul e prea scurt…

Ajung la chilie, stau pe acolo cu cativa si cand apare fratele parintelui ascult putin… dupa care plec pur si simplu la vale. Ii spun prietenului ce conducea grupul ca ne vedem la manastire, l-am suparat putin… si am plecat. De la cabana intr-o ora si un pic eram la manastirea situata la vreo 12-15 km. Pe cand coboram de la chilie, la baza traseului o vad pe femeia din microbuz cum urca. In preajma ei trei tineri, o ajutau. Ma intorc, privesc si ma intreb daca nu ar fi bine sa ma ofer sa-i duc rucsacul pana sus la chilie, pentru ca niciunul nu se gandise la asta. Gandul si statul pe loc nu ma tine mult, pentru ca mi-am spus ca fiind trei, unde ma mai duc si eu al patrulea, trebuia sa fac asta de la inceput.

Pe drum aceeasi stare ciudata, zic sa sun pe cineva si gasesc semnal in sfarsit. Ma mai linistesc si merg mai departe. Tot nu intelegeam ce am. Incercam sa-mi domolesc bataile inimii de teama sa nu mai patesc cine stie ce. Prin oras mai gasesti pe cate cineva, pe acolo nu era nimeni.

Intru pe poarta manastirii si m-am linistit. M-am gandit ca daca tot am ajuns, acum sa vad si de ce, deci sa iau manastirea la pas, bucata cu bucata. Vad o cruce mare:

DSCF2331Ridicata in memoria celor care s-au opus comunistilor, in zona muntilor Fagaras.

DSCF2337

Vad undeva in stanga si cimitirul, intre mine si el, un calugar pe un tractor aduna baloti de iarba. Merg pe o alee spre cimitir, sa vad cine este ingropat pe acolo. Undeva retrasa, statea o femeie. Nu facea nimic, doar statea. Mi s-a parut putin ciudat dar am continuat sa fac poze, sa citesc pe cruci:

DSCF2340Mormantul parintelui Teofil Paraian

Si plec, trecand si pe langa acea femeie de data aceasta. Ii spun saru-mana, imi raspunde si ma trezesc intreband-o ce face acolo. Stiti ce mi-a spus?.. ca de cateva ore nu putea sa plece de acolo. Ma astepta. Ma astepta o femeie pe care nu am vazut-o si nu am auzit de ea in viata mea. Nici nu mai imi simteam picioarele de la genunchi in jos. Mi-am dat seama ca asta era explicatia starii mele.

Si imi spune femeia „sunt Elena C. din cartea parintelui… pe mine m-a vindecat de cancer… si etc”. Imi zic ca poate povestea asta o spune tuturor celor care trece pe acolo. Dar de ce statea retrasa si nu la intrare in cimitir?.. ma intrebam in acelasi timp. M-am hotarat sa o ascult si mi-a zis ceva despre mine, despre ce fac, incat am avut aceeasi raceala de la genunchi in jos. M-am intrebat acolo pe loc daca chiar ea vorbea. Si am inteles atunci ca aceasta femeie chiar are o legatura cu parintele Arsenie Boca iar eu eram acolo cu un rost, cat de putin credibil pare ce spun pentru altii. Nu as putea sa povestesc totul pentru ca ma priveste doar pe mine. Insa, cand simti asa ceva, marturia ochilor nu mai conteaza, are aceeasi putere. Asa ca fenomenul Arsenie Boca nu este o  impresie, ceva se intampla… nu sunt la prima dovada.

Prima a fost cand nu luam in serios povestile cu acesta si cineva l-a rugat sa-mi dea un semn ca sa cred. Am si scris atunci, nu mai insist. A doua oara eram intr-un concurs si m-am rugat la el, cumva i-am depasit pe cei mai buni si am ajuns pe locul doi. Apoi i-a aparut in vis unei persoane apropiate si i-a spus sa merg in excursie prin tara cu bicicleta ca totul va fi bine. Nu demult, dupa o discutie aprinsa, in care conteaza fiecare cuvant, nu am dormit toata noaptea. Dimineata trebuia sa fiu in alt oras si inima dadea tot felul semne. Pe acolo, inainte de face cunostinta cu asfaltul, ultima imagine a fost cu acea icoana binecunoscuta cu parintele. Nu-mi explic cum de mi-a venit in minte chiar acel lucru. Noroc cu o doamna care fusese la cursuri de prim ajutor, care trecea pe acolo intamplator, pana a venit salvarea. Apoi mai este aceasta cu manastirea…

Acum poze de la manastirea Brancoveanu de la Sambata de Sus, loc in care a staretit si parintele Arsenie Boca:

DSCF2348

DSCF2440

DSCF2397

DSCF2350

DSCF2351Un panou-schita cu manastirea te ajuta sa cunosti intreg complexul manastiresc. Am stat cateva ore…

DSCF2353Am fost exact cand se comemorau eroii din munti

Biserica veche, ctitoria lui Constantin Brancoveanu:

DSCF2357

DSCF2359

DSCF2389

DSCF2446

DSCF2396

DSCF2364Probabil anul unei reconstructii

DSCF2390Imagine de altadata

DSCF2367Constantin Brancoveanu

DSCF2373Maria Doamna, sotia voievodului

DSCF2370Regele Mihai I

DSCF2376

DSCF2377Sfinti luptatori… la Curtea de Arges ascultasem stupefiat cum un ghid povestea unor creduli, cum un astfel de personaj era un cavaler negru sau fara cap🙂 Faza era ca nu se mai vedea chipul sfantului, sters in timp, si de aici aberatia… pentru ca oamenii nu mai cauta adevarul ci senzationalul.

DSCF2379Icoana veche, binecunoscuta de cei care au mers pe la manastire…

DSCF2387

DSCF2358

DSCF2354Fantana

DSCF2408

DSCF2409Palatul brancovenesc

DSCF2410

DSCF2442

DSCF2392

DSCF2449Stegarul din Bucuresti

DSCF2391O vizita prin muzeu… o multime de icoane si carti vechi.

DSCF2393

DSCF2395

DSCF2411Lacul si o masa din piatra

DSCF2412

DSCF2413

DSCF2414

In fata clopotnitei o cruce din 1842:

DSCF2416

DSCF2417

DSCF2418

DSCF2420

DSCF2423

DSCF2447O replica o gasim si la Sinaia

DSCF2432

DSCF2434

DSCF2426

DSCF2439

Si la izvorul parintelui, aflat la circa 1,5 km distanta de manastire:

DSCF2406

DSCF2402

DSCF2404

Mda… si la final, pe la ora 19 sau ora 20 au venit si ceilalti la manastire, inclusiv femeia din microbuz ce dorea sa ajunga la chilia din munte. La poarta manastirii si-a desertat rucsacul si a oferit tot ce era in el de mancare… tuturor. Deci la carat plin pana la chilie si l-a golit la poarta manastirii. Eram in microbuz si urmaream festinul nedorind sa ma misc de pe scaun, analizand episoadele zilei. Femeia carase mancare si doze de bere pentru nu stiu cate persoane.

Da, vedem si nu intelegem! Se intampla la doi pasi si degeaba! Cat de evident ar fi, daca esti setat doar pe bani si castiguri din orice pozitie, nu vezi, nu simti!

Disparitie in Bucegi si Monumentul israelian vandalizat

Nu stiu de ce am impresia ca un om bagat in tehnologii nu devine mai bun. Sau poate un caz din cinci, din zece. Capacitatile sale fizice oricum scad, pentru ca noi suntem facuti sa relationam cu natura nu cu butoanele. In fine… altii nu dau niciodata Log out de pe Facebook, in timp ce unii nu stiu cum sa gaseasca solutii pentru a sta cat mai mult timp departe de tehnologie.

Avem doua situatii triste in Parcul Natural Bucegi. Ambele reflecta realitatile actuale: impactul tehnologiei asupra oamenilor, lipsa conditiei fizice, lipsa de educatie, nepasarea…

Dupa cum stiti si se si vede de vreo 2 ani, preocuparile mele de mediu au cazut pe niste planuri secunde. Asta pentru ca e foarte greu sa schimbi ceva si necesita in principal timp. Timp pe care eu nu-l am, avand multe obligatii si responsabilitati. Suplimentar, imi iau mereu cate un target si-l duc la capat. Cu turismul, cu mediul, acum cu cartile. Dupa ce voi publica acele carti propuse: una in 2015, doua in 2016 si alta in 2017, voi mai vedea.

Despre Bucegi si aberatiile din acest parc as scrie zilnic, pentru ca sunt atatea de corectat, sesizat, reparat. Pentru a repara este nevoie de un ONG cu minim 20 de membri activi, dedicati, implicati. Altfel, rezultatele sunt greu de obtinut.

Sunt prieten, virtual bineinteles, cu mari iubitori ai muntelui… cei mai multi fac insa poze pentru prieteni, pentru Facebook, deci nu e nimic de zis. Sau excursii. Se promoveaza pe ei sau muntele, nu stiu. Oricum nu mi se pare important. Ici, colo, cate unul mai face cate ceva… nesemnificativ la un milion de oameni cati intra in Bucegi pe an.

Din pacate, ne obisnuim asa, ne luam cu altele, ne mintim frumos creand o alta realitate. Adica noi admiram natura, este nemaipomenit si atata binecuvantare in aer! Daca totul curge in viteza nu mai putem retine mare lucru. Incercand sa ne adaptam vitezei, pierdem lucruri esentiale din noi.

Prima situatie:

Recent, cineva s-a gandit sa mazgaleasca monumentul dedicat soldatilor israelieni ridicat in padurea din zona Simon (Bran). Acolo unde intr-un articol recent va spuneam de frumusetea locurilor. Si acel cineva cu altii ca el, ca nu umbla nimeni singur pe acolo, au pornit sa vandalizeze monumentul, dedicat si unui roman cazut si el alaturi de soldatii israelieni.

De aceea, ma indoiesc ca un roman ar fi mazgalit monumentul. Stirea a aparut aici:

http://newsbv.ro/2016/07/31/monumentul-ridicat-in-memoria-soldatilor-israelieni-prabusiti-cu-un-elicopter-militar-vandalizat/

foto newsbvA mazgali/distruge orice monument este un act de incultura nu de razbunare. Azi au murdarit monumentul, maine, sentimentele de acest tip se pot transforma in altceva.

A doua situatie:

A disparut o doamna din Sinaia. Avea 55 de ani. A plecat sa faca o drumetie si nu s-a mai intors. De aproape o luna de zile nu o gaseste nimeni. A plecat spre Varful cu Dor, zona Coltii lui Barbes… si a disparut.

Vedeti un articol aici:

http://www.libertatea.ro/stiri/stiri-interne/femeie-cautata-de-jandarmi-si-isu-dupa-ce-plecat-pe-munte-bucegi-si-nu-s-mai-intors-1538464

Va dati seama ca nimeni nu o mai cauta. A disparut si gata. Oficial, toata lumea cauta, dar sa nu ne facem iluzii ca interesul dureaza prea mult. Pentru ca nu mai sunt oamenii de altadata. S-a facut ora 16 toata lumea pleaca acasa. Din oras, ca de pe munte se pleaca mai repede.

Dupa atata vreme, ar trebui facuta o perchezitie la orice stana si la orice cioban din zona Vanturis-Dichiu, daca au vreun obiect de-al ei sau daca este pe acolo.

Ar trebui verificat Avenul Vanturis.

Ar trebui verificate prapastiile ce dau inspre Cascadele Vanturisului.

Verificate imprejurimile potecilor marcate din zona, daca exista orice indiciu, pamant rascolit etc… cat se poate inainta stanga-dreapta.

Ma indoiesc ca femeia a pornit singura pe sub Coltii lui Barbes, pe marcaj punct rosu, ci, mai degraba a urmarit linia crestei Vf. cu Dor-Coltii lui Barbes.

Ciobanul spunea ca a vazut-o intr-o poiana. Daca femeia facea drumetii usoare, cea mai simpla cale era sa revina la Sinaia continuand pe firul apei spre statia de telescaun din Valea Soarelui si apoi Saua Vf. cu Dor-Cota 1400.

Nu stiu cum salvatorii au ajuns la concluzia ca trebuie cautata dincolo de muntele Vanturis, la curba mare a drumului de pe Dichiu. Mi se pare aproape imposibil. Daca ai plecat sa te plimbi usor nu ajungi tocmai acolo.

Daca ar fi cazut de pe o stanca, un turist sau un cioban, i-ar fi observat trupul.  Este vacanta si zona este traversata zilnic de turisti si ciobani.

Clar nu voia sa ajunga la Cascada Vanturis.

Un om cu o pregatire medie, chiar usoara, nu poate disparea in acea zona. Pentru ca din instinct nu te duci pe unde nu poti. Ma indoiesc ca femeia se baga prin padurile dese de molid, abrupturi.

Ma intreb daca tehnologia nu era atat de prezenta in viata noastra, oare aceasta femeie nu ar fi fost gasita?! Cred ca daca disparitia ar fi avut loc… in 1988, in cateva zile o gaseau…

Prin Posada si Comarnic, un nou episod

Cat poate sa fie si orasul acesta, Comarnic, de risipit prin valcele, dealuri, poieni si terase!!! Nu cred ca reusesti sa-l inconjori intr-o singura zi🙂 Mai ales ca si localitatea Posada este inglobata administrativ la urbe…

Zic eu ca daca am fost cu baietii pe directia Posada-Valea Larga, sa mergem si pe directia Posada-Comarnic.

Pana sa punem in practica ideea, Rares a fost si cel mai favorizat, pentru ca era cel mai mic. El nu are lectii, niciun fel de obligatii… cel mare are un caiet imens de teme la matematica, merge la biserica fiind un fel de ajutor al preotului… care, de altfel, l-a si botezat.

Asadar, Rares a fost peste tot in ultima saptamana, ca erau zile cand nu avea cu cine sa ramana acasa.

DSCF2564Mirosind un trandafir pe langa schitul Balaban sau manastirea Bran. Eu asa il stiam de la inceput… schitul Balaban.

DSCF2620Papand ciorba de legume la Cota 1400. Asta e pura intamplare, pentru ca noi mancam foarte rar ciorbe. Ca nu este un fel de mancare cu care ne avem bine.

DSCF2621Soferie prin parcul din Sinaia

DSCF2624Cornel, domnul ce inchiriaza masini in parc, mai avea una neagra si mai rapida🙂 Le-a plimbat pe amandoua Rares… fara probleme🙂

DSCF2628La Breaza, ducandu-i factura prietenului Madalin. Rares, nemultumit ca nu ne intoarcem la Sinaia mai repede…

DSCF2635Stie de toate. Chiar daca nu stie, vrea sa faca el. Se autopropune la tot ce i se pare interesant🙂 Creanga din imagine a taiat-o singur.

Si iata-ne la Posada, coborand din acelasi tren, la aceeasi ora: Regiotrans, ora 8 si 17… parca🙂

Am facut tot felul de poze, actiuni, ce a adunat el inca nu am despachetat🙂 Trebuie spalate si bagate si acestea intr-o cutie.

DSCF2644Prahova soptind lespezilor de piatra

DSCF2647

DSCF2648

DSCF2650

DSCF2655

DSCF2656

DSCF2657Indicatoare: nou si vechi

DSCF2658

DSCF2659Dupa ce am lasat zona fostului schit, am urcat pe str. Podul lui Neag, trecand prin cartierul cu acelasi nume, intrand in Ghiosesti, alt cartier mare… tot asa pana la gara Comarnic.

DSCF2660Ce se vede este tot Comarnic

DSCF2662O cruce de pomenire. Unde vedeti astfel de mici monumente, fotografiati-le, nu stiti niciodata cui ii vor fi de folos… peste ani. Poate putini sau multi.

DSCF2664

DSCF2670Culmea aceea cu relee o prinsesem intr-o poza de la Cota 1400, postata recenta intr-un articol.

DSCF2677O icoana deosebita intr-o curte… noroc cu aparatul ca apropie de cateva zeci de ori. Iisus este rastignit si din fiecare rana cate un inger ii aduna sangele ce se scurge.  Pe fundal se disting o biserica si pe un deal un fel de castel, mai degraba zic eu, o constructie in stil autohton, ce aduce oarecum cu cea de la Brebu-Curtea Domneasca.

DSCF2681

DSCF2682Gasim intr-o curte si un magazin de unde luam inghetata si ne imprietenim cu oamenii locului… aflati la o vorba si o bere… de la care aflam povesti frumoase. Schimbam numere de telefon si gata, am pus pe roate o viitoare expeditie.

DSCF2685Asa se faceau casele inainte de 1900 si chiar si dupa 1900 s-au mai facut pe ici, pe colo. Peste lemn se adauga pamant galben in loc de tencuiala.

DSCF2686

DSCF2691

DSCF2695Tunete razbateau dinspre Sinaia si stropi izolati de ploaie cadeau cand si cand. Totusi, nu a plouat. Foarte interesant… la Comarnic nu a plouat, la Sinaia da, la Busteni nu, la Predeal da… asta, sambata!

DSCF2696Un parleaz mai simplu… ca mai fotografiasem eu unul mai complicat in primavara.

DSCF2697Scoala si gradinita din Ghiosesti

DSCF2698Pana la Comarnic inainteaza porumbul, aici este limita altitudinala

DSCF2699Casa traditionala romaneasca

Ne-am tot plimbat cand la deal, cand la vale si asa am ajuns prin centrul orasului.

DSCF2725Noi l-am vazut…

DSCF2722O cofetarie descoperita pe cand umblam dupa diverse la cartea „100 de pasi in timp”. Este prin centru, la vreo 200 m de gara. Aici l-am adus pe Rares sa ne odihnim un pic🙂 Si sa luam un chec pentru acasa, ca sunt foarte buni…

DSCF2726Parca am plecat cu 16:16🙂

DSCF2727Va dati seama ca aceasta placuta a fost montata putin dupa ce s-a facut calea ferata prin Valea Prahovei? A devenit pentru marea majoritatea cel mai banal lucru din acea gara.

Era sa uit de una din „descoperiri”. Un zid de piatra, rest dintr-o cladire impozanta, cu o anumita functionalitate, edificata inainte de 1900:

DSCF2708

DSCF2709Simbolul are 1 metru pe 1 metru. Unii stiu ce semnifica.

DSCF2710Zidul are 4-5 metri inaltime

DSCF2712Sper sa vada acest articol, noul primar al Comarnicului si sa ia masuri preventive ca nu cumva sa-l darame vreun inconstient, ghidonat de bani si alte lucruri materiale. Chipurile sa elibereze terenul. Asa ceva e unic in Valea Prahovei… de la Comarnic la Predeal! Ar trebui sa poarte semnul monumentelor istorice si un panou cu povestea…

Urmărește

Fiecare nou articol să fie livrat pe email.

Alături de 1,570 de alți urmăritori