Liniste si alb. Iarna pe Bucegi. Pestera Ialomitei. O noua “fabrica de bani”. DJ 713 are iar nevoie de reparatii

“Este zapada mare… au anuntat ploi…” si alte asemenea. Pana la urma din grupul de 4 am ramas 2, din care Matrix avea mana rupta :) Dar evident ca am plecat…

1Pe la 8 si 15 minute am plecat… trebuia la ora 7, dar pana am stat la discutii la telefon, unii cu altii, despre vreme, despre grosimea stratului de zapada de pe Platoul Bucegilor, etc, a trecut timpul. Matrix era insa primul la locul de intalnire, si el ar fi mers oricum

2Aproape de Stana Regala

3Leurda

4Mai trec si ursi pe poteca turistica

5Crucea lui Sorin Golopenta de pe Piciorul Pietrei Arse

6La iesirea din padure ne astepta zapada

7

8Ceva mai sus, printre acesti nameti, aveam sa gasim 2 doamne trecute de 40 de ani, echipate de iarna, care urcau foarte bine spre Complexul Piatra Arsa

9I se spune “Broasca”

10“Sfinxul Pietrei Arse”

11Complexul Piatra Arsa. Vedeti ca jnepenii sunt sub zapada ceea ce arata ca momentul drumetiilor pe Platou inca nu a venit :) Ma refer la cui nu-i place prin zapada, mie imi este totuna, daca trebuie sa ajung undeva nu conteaza cum este si ce este. Cu alte persoane, in afara de Matrix sau cunoscuti care stiu ca pot merge, nu m-as aventura…

12Aici am inteles de ce ne priveau pe geam personalul de la acel Complex. Pai ei erau izolati acolo de dinainte de Paste, drumul era plin de zapada. Nici noi nu ne asteptam la asta…adica dupa ce scapasem din troienele de pe Piciorul Pietrei Arse si de pe Platou era clar ca pana la Pestera Ialomitei tot prin astfel de zapezi am fi mers.

13Iata-ne si la bariera ce inchide drumul spre Babele. Drumul pe o lungime foarte mare, cat mai vazut noi cu ochii, este plin de zapada. Ma refer la DJ 713 ce se opreste la bariera. Nici pe poteca spre Pestera Ialomitei nu se vedea vreo urma, dar asta era, am facut noi urme

14La o cruce careia i-a fost smulsa tablita cu numele si cu o poezie. Vreun tacanit nu a avut ce face si a tras de acea tablita pana a rupt-o. Probabil a aruncat-o prin imprejurimi si la cat jnepenis este, va fi foarte greu de gasit. Multi ajunsi in acest loc incercau niste senzatii stranii… poezia era scurta si sinistra, peisajul este destul de salbatic, parca pluteste moartea prin locurile acelea. In urma cu multi ani, cand am venit prima oara pe aici, mi s-a parut un loc ciudat, te simti oarecum, dar nu am zis nimic la nimeni. Ulterior, dupa alti ani, un prieten ce are un ziar imi spunea ce emotii l-a incercat in acest loc. Apoi au fost altii si altii… pana la urma s-a oprit cineva si a rupt tablita. Bine ca am poze cum era inainte. Aici a murit in conditii neelucidate o eleva pe nume Bia Mariana. Unii au zis ca a fost abandonata de profesor.

15Prin padurea Cocora

16Un semn timid de primavara

17Traseul turistic… urme de pasi de ursi am vazut in multe locuri

18Aproape am ajuns… de aici am coborat spre hotelul Pestera iar la marginea padurii am facut primul popas al zilei

19Hotelul

20Nimic surprinzator… ursul a rupt gardul de ani de zile si vine periodic la gunoaie. Eu le-am zis de la inceput ca trebuie o imprejmuire metalica acoperita, dar nu ai cu cine vorbi fiind doar orientati dupa furat. In plus, nu le poti cere unor magari sa gandeasca, acestia doar trag unde li se nazare sau se opun pentru ca le trebuie cativa ani sa inteleaga de ce o panta trebuie urcata.

21La cladirile manastirii Pestera Ialomitei

22Biserica Sf. Nifon

Pana aici unde drumul era deszapezit, am facut din Busteni peste munte si Platou aproape 6 ore. Vara am fi facut cel mult 5 ore.

Ne uitam putin pe acolo, cu gandul de a merge apoi in biserica din Pestera Ialomitei, situata la o distanta de 10 minute din acest loc. Ca de obicei, eu sunt fie prea in fata, fie in spate cu mult, preocupat de diferite aspecte, peisaje, foto… De data aceasta eram cam la 50 metri de Matrix, cu spatele la el si la cladirea staretiei. Matrix a vrut sa treaca un pod cand o doamna ce lucra la manastire i-a spus ca nu pe acolo apoi i-a zis asa: “daca sunteti turist, luati-o pe jos” si i-a aratat o alee pe sub pod. Ma intorc si eu, ma uit la ea, la un calugar si la un cetatean ce statea aproape de o usa. In mintea mea deja era intrebarea: “De ce sa nu treaca pe pod?”

Ma uit apoi la pod , vad la capatul lui un gard din barne ce nu era in toamna si un drum ce se prefigura mai departe. Asa ca, nu mai conta parerile cucoanei sau ale cuiva. Cobor cu Matrix pe alee doar ca sa ajung sub acel gard, urc niste trepte si apoi intru pe acel drum bine-mersi pe langa alte case ale manastirii. Doar nu trebuia sa-mi dea voie nimeni…

23Dupa biserica veche, aceasta este cea mai veche cladire a manastirii. Aici am stat de zeci de ori, in alta perioada. Undeva, putin in stanga este o cladire ridicata fara acte prin 2012. Tot in stanga, se face un alt drum, creat cu buldozerul anul trecut chipurile pentru reparatii la niste bazine de apa. Aici, de unde am pozat, trecusem de gardul din barne. Deci astia nu puneau gard daca nu i-ar fi apasat ilegalitatile. Nu au acte pe multe din ce au ridicat prin zona…

Merg mai departe pe drum, cu mentiunea ca de Paste, stiind ca oamenii sunt ocupati, am intrat intr-un perimetru pazit, doar ca sa ma uit eu dincolo de un gard unde era un obiectiv privat ce trebuia pozat… si cum nu aveam pe unde trece… s-a intamplat sa intru, asa ca nu aveam nicio problema in a intra pe “proprietatea” ilegal dobandita a sfintilor parinti. Ca stiti ce se intampla? Astia nu au cumparat nimic, doar s-au extins an de an prin paduri si poieni, ca nimeni nu are curaj sa spuna ceva, doar vorbim de sfanta biserica, etc. Pe mine, desi ortodox, merg la biserica, ascult unele lucruri, admir unii preoti, ma enerveaza smecheriile acestea. Vine nu stiu ce sfant parinte si vrea el nu stiu ce, motivand ca este pentru Domnul. Ce treaba are Dumnezeu cu astfel de acte banditesti? Nu le zice nimeni nimic… de frica “pedepsei divine”. Nu are nicio treaba Dumnezeu cu nascocirile unor slujbasi ai Bisericii.

Asa ca merg mai departe, Matrix a ramas undeva la distanta, un domn se holba de la geam spre mine… si ajung aici:

24Cel mai probabil, o “noua fabrica de bani”. Foarte interesant de aflat cine ridica acest sfant locas si cine sunt cei care cu credinta si evlavie intra intransa… fara a poseda vreun act. Pentru ca este Sf. Gheorghe astazi, gasesc foarte nimerit sa-i intreb pe cei din Ministerul Mediului si pe cei din Inspectoratul de Stat in Constructii, chiar astazi… despre aceasta binecuvantata cladire, adapost pentru nevoiasii care platesc…

Am facut circa 10 poze si am plecat spre Pestera

25Copacul acesta pe sub care trec atat acei sfinti parinti ce cu osardie realizeaza “intocmai” lucrarea Domnului… pe care in tot ce fac il iau in desert, degraba golitori de buzunare cat si enoriasi credinciosi pupatori de maini sfintite prin munca, nu s-a gandit nimeni sa-l taie si sa elibereze drumul. Dar o minune se poate intampla oricand :) iar o minune care sa nu coste ar fi perfect, ia sa vina cineva de bunavoie si sa puna umarul la lupta impotriva celui care pune astfel de obstacole in drumul binecredinciosilor

26La Pestera Ialomitei

27Prin bisericuta din Pestera

28Nu am stat prea mult, am intrat cam 200 metri in pestera, venisem sa vad cateva inscriptii vechi, eu retin in timp diferite imagini, detalii, etc si intr-o zi cand aflu ceva concret, stabilisesc o legatura, stiu unde sa caut. Am stat putin, odata ce am vazut si pozat unul dintre scopurile acestei excursii. O poza pot sa postez:

291857

30Proiectul de amenajare a Pesterii… sume astronomice, in teren vor fi cu siguranta realizari mici ca si cost, supradimensionate pe hartie. Deocamdata, desi trebuia sa se inceapa lucrarile, nu se vede nimic… le-or fi inceput deja prin birouri. Astia nu vor fi niciodata capabili sa faca lucruri utile, doar sa risipeasca aiurea banii. Unde te uiti, nu au facut nimic util, cimitire de bani… nu au dezvoltat niciun turism, nu s-a intamplat nimic de ani de zile in Parcul Natural Bucegi, doar strategii ale vorbelor goale. O sa vin mereu pe aici imediat ce dau drumul la lucrari :)

31Bineinteles ca ar fi extrem de ridicol sa merg eu sau alti prieteni ce umblam de mici pe munte, printr-un astfel de loc, si sa cerem asistenta salvamont. In primul rand, ca la viteza noastra ei nu se pot tine dupa noi, deci nu stiu cine pe cine ar ajuta. Mi-a venit o idee :) :)

Au pus acest panou, un mare multumesc. Pentru ca atunci cand se mai topeste putin zapada voi face o cerere la Consiliul Judetean Dambovita in subordinea caruia este Serviciul Salvamont. Sunt un turist iubitor de frumusetile naturii si vreau sa merg prin acel canion, evident ca solicit asistenta salvamont. Da’ de ce sa nu mergem pe acolo sa ne uitam unii la altii, mai socializam :) Bineinteles ca asistenta este gratuita, se subintelege, alfel nu se ofereau ei…

Panoul acesta dincolo de utilitatea sa, ca avertisment pentru incepatori, este o chestie de ghidaj, adica ne suni, platesti si te ducem pe acolo… bon fiscal sau altceva nu-ti va da nimeni. Am un var la Fisc in Bucuresti, nu ar fi rau sa-l invit pe aici cu niste colegi, sunam la numarul acela, vine asistenta salvamont si cand va fi sa platim, astia vor face ochii mari ca nu primesc nicio hartie…

Poza aceasta o voi incarca pe Facebook si voi multumi pentru serviciile turistice gratuite oferite de prietenii salvamontisti damboviteni. Vor crede zeci de oameni ca este un serviciu la care poate apela oricine, oricand :) :) Cinste salvatorilor, adevarati oameni de munte.

Am glumit, va dati seama, se trezesc oamenii acestia cu tot felul de telefoane :) Iar varul meu merge mult prea bine ca sa aiba nevoie de sprijin, era prin Mont Blanc acum de Paste…

32Pe langa cabana Padina…

33Drumul arata groaznic, plin de gropi, apa, noroaie. Ambele drumuri ce inconjoara lacul Bolboci sunt curatate de zapada, dar cel dinspre cabana Bolboci, adica acesta din dreapta, neasfaltat, este vai mama lui. La fel si de aici pana la Padina si Pestera. Extrem de putini turisti, circa 100 de turisti au vizitat Pestera Ialomitei in aceste zile, am intrebat eu pe acolo. Un bilet este 8 lei pentru adulti si 4 lei pentru copii

34

35In Cheile Tatarului… vremea a fost toata ziua inchisa, la un moment dat ne parea rau ca nu a fost ca a doua zi de Paste, dar ar fi fost un cosmar traversarea Platoului si a muntelui Cocora… si asa am mai scapat prin troiene pana la brau, dar mie mi-a placut, nu am plecat de acasa cu ideea de a fi totul cum vreau. Luam lucrurile cum se prezinta. Ne-am udat pana la genunchi, motiv pentru care nu am mai vizitat pestera, in aceasta perioada apa in Pestera are un nivel ridicat, noi mergem si prin locuri unde este apa, asa ca de doua ori baie rece nu prea era in regula.

36Raul Ialomita la intrarea in Chei

37Peste 4 zile se vor implini 39 de ani de cand a fost montata aceasta placuta… cred ca nici aceia care au asezat-o nu mai stiu de ea

38Lacul Bolboci

39Au sapat pe marginea drumului ca sa ia astfel de bucati de piatra. Date cu un lac de piatra arata foarte bine, dupa ce sunt zidite. Mi se par oricum prea mici, am vazut si mai mari dar nu in Bucegi

39bO alunecare de teren, stanci imense s-au prabusit pe drum dar cineva le-a impins cu un utilaj in vale. Dupa ce am trecut noi, se auzea un motor de buldozer cred ca incerca sa mai repare cate ceva pe aici. Stanca aceea mare in niciun caz nu putea fi urnita

40Un peisaj care mie imi place foarte mult, cum cresc acei molizi mici peste muschi, la inaltime, pe stanca

41O parte din lac… cum mergeam, aud un zgomot. Ma opresc apoi plec si iar se auzea. Febril, am scos binoclul si repede sa caut pe intinderea lacului… pe lac, pe la mijlocul sau erau gaste salbatice. Nu mai vazusem pe aceasta mare din mijlocul Bucegilor gaste salbatice.

42Cabana Bolboci… din pacate desi locatia este frumoasa, placuta, drumul este prost, stricat in timp si in principal de cei care exploateaza padurea. Peste tot unde se exploateaza padurea, raman in urma nu doar peisaje dezolante ci si drumuri deteriorate si nimeni nu le repara vreodata.

Poate ati auzit cum padurile statului cad sub drujbele padurarilor… bine, reportajul este in judetul Dolj, unde un grup infractional reunea si sigur mai reuneste vreo 100 de silvicultori ;)

http://jurnalul.ro/special-jurnalul/anchete/padurarii-doljeni-pusi-pe-butuci-de-romsilva-666423.html#

43Bine ca i-au dat jos sigla cu “Baza Salvamont Zanoaga”. Cladirea aceasta care a inghitit 20 miliarde lei vechi a fost ridicata pentru a veni in sprijinul turistilor, adica pentru siguranta lor :) Aceasta era justificarea din acte pe timpul cand se cereau banii pentru acest proiect “deosebit de util”. Nimeni in ultimii zeci de ani, nu s-a accidentat prin aceste locuri, neexistand asadar niciun istoric, niciun accident, pentru ca nu ai unde sa te accidentezi. Si beat daca ai fi nu ai unde sa cazi, neexistand nici macar cunoscutele santuri de pe marginea drumului… Neavand ce face cu aceasta cladire au inchiriat anume spatii Jandarmeriei Montane. Foarte rar sa fie vreun salvamontist in acest loc, nu este nimeni nebun sa stea prin aceste locuri unde nu se intampla nimic. De altfel, au un sediu mult mai util salvarilor montane la Pestera, la circa 10 km distanta de aici. Turistii, pe munte, se accidenteaza in general in zona stancoasa, nu pe locuri netede, prin paduri si poieni. Asa se risipesc banii cetatenilor…

Incepuse si ploaia, dar chiar nu conta, vazusem atatea in aceasta zi.

44Un peisaj cu ploaie. Putin mai sus, din urma ne-a ajuns un domn ce administreaza cabana Dichiu. El nu ne cunostea, eu il cunosteam :) De o politete putin banuita prin Valea Ialomitei, s-a oferit sa ne transporte dansul pana in Saua Dichiului. Chiar insista vazand ca ploua. Doar ca noi plecasem sa ne plimbam pe jos, nu cu masina. Apoi au trecut alti cunoscuti cu masinile si cum alt drum nu era a trebuit sa ne oprim cu fiecare de vorba si sa le multumim.

45Aici, la intersectie de drumuri, soarele incerca sa iasa din nori. I-a reusit pana mai tarziu.

46La o ora de la plecarea din zona “Bazei Salvamont Zanoaga” am ajuns la cabana Dichiu.  Am fi putut ajunge mult mai repede dar nu ne grabea nimeni. Pana aici mersesem probabil cam 35 km. Ne-am oprit sa cumparam cate ceva. In interior, curatenie si politete, oameni amabili. Cabana aceasta este asezata la intersectia drumurilor judetene 714 si 713, adica poti derula o afacere cu sanse mari de reusita. Am ramas cu o buna impresie despre acest loc.

47

48Si am primit si bon pentru ce cumparasem, ceva extraordinar in Parcul Natural Bucegi. Doar la hotelurile Pestera si Cota 1400 si la Stana Regala primesti bon, in rest nimeni nu are vreo treaba cu asa ceva :) Nu prea poti spune ca este ilegal sau nu, deoarece statul in ultimii ani a inventat tot felul de taxe si impozite, pentru a acoperi furturile unor oameni numiti politic sau pentru a finanta prin mijloace elevate clientela de partid. Asa ca daca sunt prinsi sunt amendati, daca nu sunt prinsi… Interesanta mi se pare propunerea legislativa prin care sa nu platesti daca nu ti se da bon si ma intrebam eu asa… “oare o fi viabila chestia asta in societatea noastra?”.

49

50Trasee vechi si pierdute prin padure, care insa ne-au scurtat considerabil drumul spre Sinaia. Fiecare marcaj are o poveste lunga si frumoasa

51Am ajuns si in partea prahoveana a lui DJ 713, unde am intalnit sinonimele cuvantului dezastru

52Si s-a surpat… pentru ca idiotii nu s-au gandit ca nu poti face un drum fara sa ai fundatii, terasamente, ziduri de sprijin. Smecheria a fost sa se toarne repede asfaltul pana in varf de munte, aici era combinatia. Ulterior, s-au apucat de amenajarea zonelor invecinate. Prin urmare, nu stiu daca vor inaugura vreodata acest drum. Cand fac treaba la km X, cade ceva pe la km Y.

53

54Este la noroc, doar nu va cadea o stanca exact atunci cand treci ;) Ce cade este dat pe margine :)

Mai jos, la fel:

55Trebuia sa cheme niste specialisti ca sa gaseasca solutii tehnice de amenajare a versantilor

56Namol si stanci, lasa ca mai vine de cateva ori. Zona este atat de intinsa incat le va lua ani sa o amenajeze

57Nici balustrade nu au pus peste tot

58Ce munte mare si ce zid pentru furnici au facut ei :) Ei de abia in acest an vor cauta solutii, la vreo 3 ani de la inceperea lucrarilor la drum.  S-a cuibarit atat de mult furtul in ei incat nu au nicio teama de lege, de puscarie, nu cauta decat tot felul de metode de capusat bani publici. Vor directiona alti bani pentru amenajarea versantilor, “cheltuieli neprevazute de vreo 2 milioane de lei”.

59Paraiasul acela de ce credeti ca vine el asa pe sosea? Deoarece nu exista o subtraversare :) Pentru tampiti a fost prioritar asfaltul, apoi cand au venit sa amenajeze cat de cat marginilem s-au trezit ca nu au pus un tub sub drum ca sa curga apa paraului, asa ca l-au directionat pe sosea :) In timp, adica intr-un an-doi, paraiasul aduce tot felul de materiale, pietre, lemne, frunze si la o ploaie puternica le va imprastia pe toate pe drum… dar tot raul spre binele… altora. Va fi de lucru an de an la acest drum, de carpit. Lasa, ca se fac bani si din chestii d’astea :) :)

60Daca mergeti prin paduri, doar trebuie sa va uitati in poza, la cetina de pe drum. Stiti cat timp ii ia unui brad cazut sa-si lepede acele? Destul! Adica nu o zi, doua, o saptamana. Deci de atunci a cazut copacul peste balustrada si peste drum. Nimeni nu are nicio problema, pe fata sau pe la spate, toata lumea stie ca acest drum a fost facut doar pentru a se imparti niste bani. Au bagat gargara ieftina cu utilitatea drumului si dezvoltarea Bucegilor si acum sunt multumiti ca s-au vazut cu sacii in caruta. O sa le zic de bradul cazut pe drum, sigur vor zice ca a cazut intre timp, adica ieri, alaltaieri :) Doar ca nu este niciun intre timp ci este de mai mult timp…

61

62Pe podul de pe Izvorul Dorului

63Si s-a terminat excursia :) :) da’ mai sunt zile…

Prima zi, a doua zi de Paste…

Dupa plictiseala maxima din zilele anterioare, -eu numesc plictiseala cand faci diferite chestii care nu te caracterizeaza sau atunci cand nu te regasesti in ritmul altora-, am reusit sa mai schimb putin lucrurile. Prima zi de Paste ca prima zi, rutina si traditie in care nu ma regaseam asa ca m-am sustras diplomatic avand un plan…

Mi-am zis eu ca ar fi bine in aceasta zi sa aprind o lumanare la… la Crucea de pe Molomat. Ce este crucea aceasta? In mare parte o legenda inflorita ce are la baza un sambure real; ca si la Sfinxul “milenar” tot felul de idioti vorbesc despre ea si de fapt nu exista ceea ce spun decat in mintea lor.  Oameni din acestia, nu isi gasesc rostul in lume si inventeaza sau cred orice. Crucea aceasta, ca sa trec putin prin istoricul ei, a fost pusa in amintirea fostului schit Sf. Nicolae, anterior manastirii Sinaia… si intr-o zi a venit domnitorul N. Mavrogheni si cum se batea el cu austriecii, astia din urma au pus foc schitului, si bla, bla, istoria curge pana intr-o zi a anului 1800 si ceva cand un calugar a pus o cruce… si aceasta a infruntat tot felul de vicisitudini, ca apoi in timpul unui anume patriarh sa fie refacuta, pe undeva prin Sinaia… Bun! Si crucea aceasta nu mai stie nimeni de ea, cred ca as scrie 3 ore continuu toate povestile auzite despre ea in ultimele 2 saptamani. Acum nu o sa spun daca am ajuns, unde este, sau ce si cum s-a intamplat… asta a fost insa ideea principala.

De aici, am plecat spre un alt loc, descris de mine intr-un articol recent… “Amprenta timpului…” , adica aici:

1Un loc frumos, pierdut prin padure

2

In mare, cam asa a fost prima zi de Paste, cu plimbari prin natura, diverse locuri, ziua a trecut cam greu. Pentru a doua zi, adica astazi, stabilisem sa mergem ca de obicei la Pestera Ialomitei insa niste prieteni au propus un alt traseu… si pe mine m-a incantat acea propunere deci maine mergem la Pestera Ialomitei.

3Pe munte zapada din belsug, dar o sa plecam dimineata ca sa nu o inmoaie soarele si sa ne afundam prea tare. De fapt, doar urcam Abruptul Prahovean si traversam Platoul, nu ne intoarcem pe acelasi drum… nu ar fi cine stie ce cateva ore

Asa, si azi pornim spre locul stabilit. Am intarziat putin pana la locul de intalnire cu prietenii pentru ca m-am oprit pentru niste poze si o filmare:

4Partea frumoasa

5Partea intunecata

Dupa ce am plecat cu totii, am ramas iar in urma pentru ceva superb:

6Este atat de frumos aici incat am coborat o panta destul de inclinata… pacat ca mai jos sunt o multime de gunoaie. Vin cate unii cu masinile, fac un gratar si arunca resturile in apa. Ca sa fac poze, a trebuit sa scot din apa doua cutii mari si niste pet-uri. Le-am dus sus la drum langa un morman de gunoaie. Altfel, ce farmec ar mai fi avut filmarea si pozele…

7De la ploile din ultimele zile curge apa foarte multa. O splendoare… o cascada superba. As fi facut o banca in apropiere, dar intr-o saptamana ar fi numai gunoaie. Apropo de acest lucru, ieri am vazut o scena ce imi confirma inca o data cat de deficitari suntem la capitolul educatie-bun simt. Patru masini de Bucuresti, copii, batrani, tineri, barbati si femei s-au oprit cu totii pe un drum aflat langa padure. De unde s-au oprit ei, pe o lungime de 300 metri este o mare intindere de gunoaie. De cate ori intru pe acel drum ma uit pe jos sa nu calc in cioburi, scanduri cu cuie, alte nenorociri… de miros nu mai vorbesc. Si acesti oameni faceau gratare printre gunoaie. Eu am zis “bietii oameni vin de la mama naibii si nu au gasit un loc curat”. A doua zi, adica azi, trec iar pe acolo… si ma uit spre acel drum. In locul unde ieri au stat ocupantii celor 4 masini de Bucuresti era puzderie de gunoaie. Deci incultii aceia au pus tabara printre gunoaie pentru ca acolo se regaseau… mancau ca porcii, faceau ca porcii. Daca te uitai la masinile lor nu ai fi crezut ca de fapt sunt niste porci. Ca si astia de pe aici care taie paduri, “dezvolta turismul” si ridica cabane… cand ai gene de om mic este imposibil sa devii un om mare. Nu ai cum, oricat te straduiesti nu-ti iese, esti nascut si crescut sa fii un om mic.

Mai departe, am ajuns intr-un loc minunat, la o gazda primitoare. Atmosfera a fost foarte placuta, sa stai la o casuta ascunsa in inima padurii, intr-o poiana… am scos o masa din interior si in afara de “zgomotul” naturii alt zgomot nu se auzea.

8Focul nelipsit de la un astfel de tip de iesiri in natura. Este frumos si sa stai sa-l privesti, nu doar ca sa pregatesti ceva la el

Dupa masa, am mai stat de vorba, dar pe mine ma tragea poiana:

9Ciripitul de pasarele, gandurile, frumusetea peisajelor din jurul nostru si mirosul de iarba verde si cruda, razele soarelui… toate acestea m-au cufundat intr-un somn de o ora :) Prietenii mi-au zis ca au venit sa vada, cica dormeam asa de bine, ei voiau sa puna ceva sub mine sa nu stau pe iarba, sa nu racesc, dar au abandonat cand au vazut ce somn aveam…

10Floricele prin iarba, am zis sa vad cate petale are o astfel de floare,  m-am trezit deci bine :) , avea 48 de petale

11Pe aici se iese din Paradis

12

13

14Doua anotimpuri

15

16

17

19O zi perfecta… de duminica de dinainte de Paste nu am mai avut o astfel de zi. Sa vedem maine, cand voi merge peste 40 km pe munte. Micutzul morocanos imi spunea ca nu merg eu pe undeva fara sa am un scop. De fapt, eu nu merg nicaieri fara cel putin doua motive. Daca nu exista o anume motivatie, nu vad de ce sa merg pe munte sau cine stie pe unde…

Hristos a Inviat!

Asadar, in prima zi a saptamanii a inviat Hristos… asa a spus si preotul acum putin timp la biserica. Reiese ca prima zi a saptamanii este duminica :) si multi inca nu cred acest lucru.

Sa aveti/sa am un Paste asa cum il vrem fiecare sa fie!

1Pe la Biserica “Sf. Imparati Constantin si Elena” din Poiana Tapului… ploua foarte bine :)

Comentariile le-am oprit la acest articol, ca sa nu repetam in nestire… Adevarat a Inviat sau cine mai stie ce expresie impamantenita… :) Se intelege!

Imi place sa ploua de Pasti

De altfel, ploua de cativa ani de aceasta sarbatoare.  Mie imi place sa ploua bine :) si vad ca si azi este la fel. Pentru ca este minunat sa constati ca o ploaie tine pe multi oameni in casa si nu merg la Inviere.

2

Eu nu stiu cand si unde merg in seara aceasta pentru ca nu mi-am facut un plan. O sa plec asa cand ma apuca plecatul, fie la biserica din Poiana Tapului, fie la Biserica Domneasca din Busteni sau intre cele doua adica la manastirea Caraiman.

Vad acum cum intra in liniste trenul in gara, afara zici ca este potop, aproape ca nu se vede padurea de perdeaua de apa… superb! :) Mie imi place sa merg prin ploaie, dar o sa-mi iau o umbrela totusi, nefiind o ploaie prea marunta.

3

Stiu insa ce voi face maine si poimaine, nu voi sta acasa… chipurile cum stau toti oameni. Ce ma enerveaza chestiile astea, sa fii ca toti oamenii, sa faci la fel, sa fii asa ca majoritatea care sta si discuta in jurul mesei… pana se face noapte si apoi o iau de la capat. Mi se pare chestia aceasta o mare spaima, daca acum fac asa, ce mai fac oare peste 30-40 de ani?!

Am vrut sa tin post dar nu am tinut in niciun fel, unde am tinut, a fost pura intamplare. Mi-am zis ca vineri tin ca in alti ani post negru. Am tinut vreo 3 ore apoi m-am luat cu treaba si la serviciu am mancat niste cornuri, bine ca erau de post. Pe la ora 16 ajung acasa, am tinut post pana atunci dar nu negru… ajuns acasa, am mancat ce imi era pofta. Daca nu mananc cand am pofta nu mai pot sa mananc mai tarziu.

Nu am citit niciun mesaj ce incepea cu “Fie ca… “, gasesc ca formula este teribil de enervanta! Fie ca sa ploua, fie orice altceva decat formule spuse asa fara un rost, mecanic. Nici nu am asteptat sa vina maine ca sa mananc ce am pofta… mi-a mirosit a cozonac hop si eu, a sarmale, friptura la fel… carnea de miel nu-mi place, dar pastrama de berbecut bate orice carne, la prajituri nu m-am bagat ca le-am lasat mai usor de peste un an de zile.  Au si alti planuri cu mine, pentru maine si poimaine, vin pe la mine sau sa iesim nu stiu unde, eu i-am ascultat pe toti si am constatat ca nu ni se potrivesc deloc planurile.  Unii vor sa se plimbe luni, ca “sa dea jos ce au pus duminica”… deci asta inseamna Pastele :) asa ca nu m-am regasit, mie imi place un cadru mai linistit, cu altfel de oameni, mai evlaviosi in astfel de zile. Ce daca eu nu am postit, stau linistit in banca mea, ascult pe cei mai credinciosi… care si-au ales o astfel de viata.

4

Uneori sarbatorile nu imi fac placere, astept sa treaca mai repede din motive strict personale… si nu am chef de nimic, socotesc zilele, in ultimele 3 zile, adica inclusiv azi, am vazut 11 filme, fie ziua, noaptea, cand ma plictiseam… evident nu stiu sa povestesc niciunul, am urmarit actiunea ca sa treaca timpul. Dar m-am si amuzat, mai am cunostinte bisericoase, de genul acela prostesc, orice se intampla are corespondent divin, traditia devine litera de evanghelie, afli ca multe lucruri vin de la “Maicuta Domnului”, cand vad atatea aberatii… tot felul de oameni, fiecare interpreteaza cum doreste religia, viata, dupa cum i se pare, pentru altii care ratacesc prin tot felul de naluciri Biblia a ajuns o carte de povesti nemuritoare.

O cunostinta mi-a trimis niste prostii, chipurile niste teste, dar daca nu aveam nimic mai bun de facut am intrat in joc… ocazie cu care am aflat si ce culoare are aura mea ;) :) :) …naivitati! Intrebarile daca va pasioneaza sportul acesta, le gasiti aici:

http://quizsocial.com/what-color-is-your-aura/

Sunt 9 intrebari, eu am raspuns la fiecare asa: 1. un loc placut l-am considerat prin varf de munte, 2. m-as simti bine in preajma mai multor prieteni, 3. o zi foarte buna are ca ingrediente sex si ciocolata (mie asa mi s-a parut :) ) 4. mi s-a parut atractiva carnea la gratar, 5. la “pick an activity” am bifat enjoying nature, doar era logic, 6. ultima oara am citit stirile, 7. Bicycle (era tot logic), 8. Acoustic guitar, 9. pe cine as vrea sa intalnesc… si aici a fost simplu, nu am ales nicio personalitate ci desenul cu inima ;). Bun asa, astfel ca rezultatul este o aura albastra, eu crezusem ca este ceva mai inchisa ;) Apoi niste jocuri cu Rares, cu masini de curse, insa in cele din urma am uitat ca pentru el eram pe acel site :) Mi-am dat seama dupa 2 ore ca dadusem in mintea copiilor…

De o vreme, m-am gandit ca nu sunt obligat sa ascult aberatiile niciunei parti. Merg la biserica si iau ce trebuie din predici, aproape ca nici nu-i vad pe unii preoti, nu fac nimic din ceea ce presupune o traditie stupida si cand intalnesc persoane indiferent de varsta, care o iau pe aratura plec imediat. Daca insista, nu este bine deloc pentru ei, ca nu am rabdare si chef sa le demonstrez ca sunt tampiti. De curand, un prieten a plecat de la o biserica adventista la ortodocsi. Mai fusese ortodox, dar la adventisti se vorbeste mai frumos despre Dumnezeu, mai si fac ce scrie in Biblie, doar ca au alte nebunii si ei… In schimb, m-am bucurat ca a revenit la ortodoxism, pentru ca aceasta este religia noastra a romanilor, ne-a tinut uniti sute de ani. Ca si aici sunt tot felul de manipulari… :)

6

La scurt timp, prietenul a fost sunat de o doamna adventista care din start a inceput sa-l compatimeasca: “Vai, vai, a castigat lupta cel rau”… prietenul a inceput o discutie fara rost, cu argumente, politeturi. Spun ca nu avea rost discutia pentru ca el era sigur ca a facut un pas bun si doamna stiuta pentru felul cum insista. Nu trebuie sa ai respect pentru astfel de femei care la prima infatisare au un limbaj elevat dupa care cum le enervezi putin se transforma si… sar la un limbaj de centura.  M-am oferit sa-i zic eu cateva vorbe dulci, asa cum pot spune rugaciuni fara sa ma repet 30 de minute, la fel pot sa si injur fara sa ma repet, dar prietenul zicea ca rezolva el. Dupa 20 minute tot la nivelul primului minut erau, dupa ce depasisera repriza de reprosuri si strigate. Deci de ce sa consumi timp, energie, nervi cu tot felul de zapaciti?!

Primim in viata ceea ce oferim si ceea ce lasam sa intre! Sarbatori asa cum vi le doriti!

In 2013, a doua zi de Pasti eram aici:

grotaSa vedem cum va fi vremea luni…

Si o piesa muzicala ;)

Model de promovare a proiectelor cu fonduri europene… si un muzeu si o ninsoare desprinse din povesti

Am stat 2 zile si m-am gandit sa postez aceste imagini sau sa nu le postez. Nici nu poti sa pui o eticheta, nu poti sa spui nimic…

Veti vedea niste pagini alb-negru, in unele locuri nici nu intelegi ce scrie, ca le-a dat rateuri  imprimanta.

Stiti ca exista un proiect cu fonduri europene aplicat in Parcul Natural Bucegi de Consiliul Judetean Dambovita prin care se urmaresc doua specii periclitate: rasul si liliacul Barbastella.  Pana la aceasta data, institutia responsabila cu aplicarea acestui proiect nu a observat niciun liliac Barbastella chiar daca au sprijinul si celor de la ICAS. Pentru acest lucru trebuie oameni care sa cunoasca aceasta arie protejata si sa stie sa diferentieze speciile de lilieci. Si ei nu au si nu vor avea…

Probabil vor imprumuta cativa lilieci de pe undeva ca sa dea bine cu proiectul, alta solutie nu vad. Daca aruncati o privire asupra a ceea ce a facut Consiliul Judetean Dambovita in Parcul Natural Bucegi nu o sa vedeti prea multe lucruri utile cetatenilor, turistilor, mediului. Tot ceea ce fac difera total de ceea ce este nevoie in acest sit Natura 2000. Nu au experienta dar le stiu pe toate si vor sa faca nu stiu cate alte proiecte.

Proiectele sunt de un amatorism fantastic. Ia sa vedeti ce am observat la marginea padurii langa traseul ce leaga Poiana Tapului de Cascada Urlatoarea.

1Aici si mai sus, cineva a prins niste pagini A4 alb-negru, despre ce fac liliecii si rasul

2Incredibil… nadajduiesc ca niste copii de clasa II-a nu aveau ce face si au prins asemenea caraghioslacuri de copaci cu pioneze

3Si pe panoul Administratiei Parcului Natural Bucegi

4Le-o fi postat cineva in bataie de joc, sa poata sa spuna ca s-a lucrat la educatia copiilor… si poate copiii nu au nicio treaba. Indiferent cine a facut aceasta “promovare” a proiectului nu are nicio treaba cu proiectul in sine… doar daca nu a fost o regie ca sa aiba ce scrie, ca s-au implicat clase de elevi in proiect

5

Imi propun sa va redau cateva fraze luate de pe site-ul Administratiei Parcului Natural Bucegi, referitor la acest proiect:

„Evaluarea stării de conservare a speciilor şi habitatelor din Parcul Natural Bucegi şi conştientizarea publicului şi a factorilor de interes  pentru un management protectiv al acestuia” este un proiect finanţat prin Programul Operaţional Sectorial Mediu 2007-2013, Axa Prioritară 4. Proiectul este implementat de Consiliul Județean Dâmbovița, în parteneriat cu Administrația Parcului Natural Bucegi.

Proiectul are ca scop asigurarea stării favorabile de conservare a biodiversităţii din Parcul Natural Bucegi (PNB), unul dintre obiectivele secundare ale acestuia fiind colectarea informaţiilor necesare pentru menținerea și îmbunătățirea stării favorabile de conservare a speciilor și habitatelor pentru populațiile de Lynx lynx și Barbastella barbastellus.”

Bazat pe ceea ce vad de ani de zile prin Bucegi si zilnic uneori, acest proiect nu va imbunatati in vreun fel starea biodiversitatii din aria protejata ci este sursa perfecta pentru risipirea banilor, si fiecare trage ce concluzie doreste din exprimarea -risipirea banilor- nefiind obligatoriu sa gandim la fel ;)

Un proiect nemernic prin care se vor face mici lucruri bune si se vor cheltui sume mari de bani, circa 3 milioane lei noi. Este si asta ceva, sa umbli de zapacit pe hartie sau pe teren, dupa un liliac si un ras, cu o traista de milioane de lei. Unui om normal ii ia 30 de zile sa scrie o enciclopedie bazata pe observatii reale la Barbastella si la Ras, lor le trebuie mai bine de 2 ani si au nevoie de sume colosale. De aceea eu spun ca este doar un proiect NEMERNIC! Evident ca fituicile de prin padure cred ca au si cazut… a plouat si a nins si ieri si azi. Mai polueaza naibii si natura…

Zic eu ca nu trebuie sa ne fie rusine sa spunem lucrurilor pe nume atunci cand se impune, ca pe Bucegi merg sute de mii de turisti si cam 1% isi dau interesul sa se mai pastreze cate ceva din valorile acestui munte, de orice fel ar fi ele… Nu ma dau exemplu, pentru ca mereu este loc de mai bine si se pot face cu mult mai multe…

6Poate le doneaza cineva un cartus pentru imprimanta

DESEORI SCRIU SI DE BINE SI DE RAU DESPRE CATE UNELE INSTITUTII SAU PERSOANE. MAINE POATE FACE CEVA POZITIV CONSILIUL JUDETEAN DAMBOVITA SI ATUNCI O SA FIE DE BINE. AZI INSA ESTE DE RAU. SI PENTRU A NU PRESARA PREA MULT NEGATIVISM IN ACEST ARTICOL O SA VA PREZINT UN EXEMPLU EXTRAORDINAR.

O fata de 21 de ani, studenta, a amenajat un Muzeu al Satului Romanesc din Transilvania si i-a pus numele sau: “Muzeul de Arta Populara Ligia Alexandra Bodea”. In casa bunicii sale, tanara a infiintat muzeul si l-a dotat cu tot felul de obiecte stranse de ea de cand era mica. Unele obiecte au o vechime de peste 150 de ani. A amenajat si o locuinta unde primeste oaspeti, s-a pregatit in acest sens si pentru sarbatorile pascale.

Inca de la 12 ani aduna cu pasiune obiecte vechi si a muncit singura ani de zile. La 21 de ani a realizat ceva extraordinar, si-a urmat propriul vis, nu a avut nevoie de fonduri europene. Cu siguranta, micul muzeu este mai profitabil decat drumul judetean 713 ce strabate Platoul Bucegilor, drum care nu aduce vreun profit realizatorilor, dar in schimb a inghitit cateva milioane de euro… bani inutil ingropati, fiindca acel drum nu a fost realizat in baza unei dezvoltarii durabile a muntelui. Trebuiau la vremea respectiva cheltuiti niste bani, partidul era darnic si mai trebuie inca cheltuiti astfel ca s-au orientat pe asfaltarea muntelui. Drumul nu a accesibilizat decat proprietati private si se opreste brusc, la capatul sau nefiind nicio locatie turistica… Noroc cu aceasta prabusire a imobiliarelor ca se ridicau vile pe toate pantele muntelui.  Noroc ca sunt doar niste oameni mici…

Au facut un drum care nu foloseste cu nimic turismului… o mare diferenta intre acea studenta si cei din Consiliile Judetene responsabile de realizarea acelui drum… astia au orasele-resedinta de judet pline de gropi si au venit sa puna asfalt in varf de munte mintind lumea si cetatenii ca pentru ei lucreaza, aplica proiecte…

Ati vazut o comparatie intre un cetatean simplu, de o mare valoare morala si niste nimicuri de politicieni ce vor infunda puscaria mai devreme sau mai tarziu.

Mai multe despre muzeul din Transilvania: http://paginadeagricultura.ro/icoana-din-inima-mea-poposeste-azi15-aprilie-la-casa-poporului/

Inchei cu o repriza de ninsoare de astazi:

 

Amprenta timpului in Parcul Natural Bucegi

Cam asa ramane in urma… imagini luate la cel putin jumatate de veac distanta…

1O banca si o masa imbatranite in timp

2De asemenea, o cruce veche de cateva decenii

3Suruburi subtiate de timp… doar la casele batranesti mai vezi cuie, suruburi, piulite asemanatoare

5Pe cruce se afla fie o imagine, fie vreo notita, dar s-a spart in timp geamul protector… putea fi orice, oricine… azi nu se mai stie ce a fost aici. Sau asa se crede…

6

7Masa are un picior taiat cu bomfaierul, de hotii de fier vechi. Au taiat ce au taiat, dupa care au abandonat. Nu merita sa o transporte atata prin padure… departe de poteci, drum

8

9

Azi am fost si putin norocos. Inainte de a intra intr-o curba, am deschis subiectul despre un italian care isi facuse casa in Bucegi la inceput de secol XX.  Cateva secunde daca mai mergeam in liniste, am fi dat nas in nas cu o ursoaica aflata dupa o curba a drumului. Avea doar doi pui :) De la cativa metri a fugit intr-un lastaris si a tot urcat o panta. O auzeam pufnind, sufland greu… ar fi sarit pe noi daca nu ne-am fi facut simtita prezenta prin conversatie. Pentru simplul fapt ca mergeam in liniste pe drum, iar ea era cu puii langa drum si nu se stie ce ar fi urmat daca nu ar mai fi avut timp  sa fuga… Ursuletii nu cred ca aveau un an de zile.

Primavara muzicala de la Castelul Peles… acolo unde niste minuni de copii au vrajit asistenta

Muzeul National Peles a fost gazda unui eveniment extraordinar pe 12 aprilie 2014. Inca o data, aceasta adevarata “rampa a culturii” din Valea Prahovei a organizat exceptional un nou eveniment care a umplut pana la refuz sala unde odinioara regina Elisabeta il asculta pe marele Enescu.

Asistenta a fost incantata de copii mici ce cantau la instrumente destinate oamenilor mari… nici nu am simtit cand au trecut 3 ore. Cateva ore pe care oricat le-ai explica si din care oricat ai incerca sa redai, nu ai cum sa reusesti. Uneori constati ca nu s-au inventat inca acele cuvinte prin care sa transpui exact ce a fost acolo… Totul a fost la superlativ si este foarte putin spus.

 

a1

a5Restaurant Forest-Ioana Hotels

Organizare perfecta, copii ce au deja in palmares zeci si zeci de premii de la tot felul de evenimente specifice, unul dintre ei canta la o vioara Stradivarius, altul stapanea si vioara si acordeonul… doua doamne profesoare deosebit de inimoase care-i coordonau, liniste, uimire, admiratie, peste toate… acea atmosfera regala. Nu erai oriunde, in stanga salii era zugravita regina Elisabeta, aceea care odinioara aranjase sala si invita acolo tot felul de artisti si care, sa nu uitam, sub pseudonimul de Carmen Sylva, a adunat legendele si povestile Bucegilor.

Cum am ajuns in acel cadru de vis? O sa incerc sa fiu cat de scurt se poate… din mai multe motive eram acolo. Dupa cum ati observat, nu mai am atata timp pentru blog, nu reusesc sa postez la fel de repede si sa raspund la comentarii in timp util… uneori raman in asteptare comentarii si le public la cateva zile. Sunt prins in diferite proiecte, imi place sa fac, sa existe rezultate, sa las ceva in urma, sa nu trecem doar asa prin viata…

a2Vara, trec aproape neobservabile din cauza vegetatiei

a3

 

a4

Acesta ar fi un motiv ce justifica prezenta la Peles. Al doilea era la fel de important, poate mult mai important, trebuia sa fim acolo, era un moment special. Copiii aceia au fost magnifici, extraordinari, este atat de emotionant si reconfortant sa stii ca mai sunt oameni care isi dedica timpul si viata invatand si pe altii ce stiu. Cultura si educatia au fost aruncate de peste 20 de ani la cosul de gunoi si acum ne minunam ca mai sunt oameni care pun umarul si investesc in astfel de evenimente.

a7

a6Regina Elisabeta

Desi filmarile nu sunt calitative si nici nu vor reda vreodata la adevarata valoare evenimentul respectiv, merita ascultati acei copii talentati.

Si asa suna o vioara Stradivarius… copiii aveau varste cuprinse  intre 6 ani si 16 ani:

Si pentru ca azi sunt Floriile, un La Multi Ani tuturor acelora care poarta nume de flori si nu numai :) …alaturi de o piesa muzicala si toate gandurile de bine:

Imagini de Florii de la Manastirea Caraiman:

1a

1b

1c

1d

1eNuante de alb… albul florilor de corcodus si albul zapezilor de pe munte

1fSa privesti Luna inainte de a adormi… un fel de “noapte buna”

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.

Join 269 other followers